Absolventii de liceu incheie astazi seria examenelor scrise ale Bacalaureatului de toamna. Ultima proba este cea la alegere a profilului si specializarii, astfel ca cei 1.748 de candidati de azi au ales intre biologie, fizica, chimie, economie, filosofie, geografie, informatica, logica, psihologie si sociologie. Conform metodologiei, afisarea rezultatelor se va face in 4 septembrie, data la care vor putea fi depuse si eventualele contestatii. Termenul de rezolvare a acestora este 5-6 septembrie, urmand ca rezultatele finale sa fie afisate in 7 septembrie. Pana acum, la probele orale sustinute saptamana trecuta, dar si la primele doua probe scrise care s-au sustinut in aceasta saptamana au fost eliminati 8 elevi pentru frauda sau tentativa de frauda. Acestia, la fel ca si cei eliminati in precedenta sesiune nu vor putea intra in Bacalaureat in urmatoarele doua sesiuni. In vara, promovabilitatea la examenul maturitatii a fost de aproape 47 de procente. (A. Gavrila)
Serviciul de Pasapoarte ramane cu program special
Dupa ce pe toata durata lunii august, Serviciul de Pasapoarte a functionat cu program prelungit, de la 8.30 la 20, pentru a face fata miilor de cereri de eliberare a documentelor de calatorie, si in prima jumatate a acestei luni va continua sa preia dosare dupa un program prelungit fata de cel din timpul anului. Astfel, "in perioada 1-16 septembrie 2011, programul va fi prelungit intre orele 8.30-18.30, de luni pana vineri, astfel incat sa fie asigurata buna functionare a fluxului de emitere a pasapoartelor. Am luat aceasta decizie motivat de faptul ca si in ultimele zile din august am primit 200-250 de cereri pe zi", a explicat seful serviciului, subcms. Florentina Ciobanu. In luna august, s-au eliberat aproximativ 5.500 de pasapoarte, in ziua cea mai aglomerata (de cand s-a introdus sistemul biometric) fiind atinsa o cifra record de 327 de dosare preluate. Pe langa masura prelungirii programului, in luna august, angajatii au lucrat in schimburi si s-a mai deschis un al patrulea ghiseu de preluare a cererilor. (A. Gavrila)
Apel pentru lumina ochilor
Ciprian Istoc, un baietel din Damienesti, are doar un anisor, dar a trecut prin multa suferinta. La nastere i-a fost rupta clavicula, iar dupa cateva luni parintii si-au dat seama ca nu se prea misca, nu comunica, nu se dezvolta asa cum o facusera ceilalti doi copii ai lor. Initial, medicii i-au spus mamei ca este prea gras. Abia cand micutul a implinit 7 luni si-au dat seama ca are probleme neuromotorii. Peste toate, a fost diagnosticat si cu cataracta. Parintii lui sunt saraci, iar ultima lor speranta a fost un apel umanitar in presa. In urma articolului aparut in DESTEPTAREA, oameni cu suflet mare l-au ajutat pe Ciprian. A ajuns la spital in Capitala, a fost diagnosticat corect si tratat. A inceput sa recupereze etapele pierdute in dezvoltare, dar si-a pierdut vederea. „Are nevoie de operatie urgenta, ne-a spus mama copilului, Ramona Istoc. De la spital mi s-a spus ca trebuie sa-i puna cristalin la ambii ochi. Unul singur costa 1800 de lei.” Ca si in cazul adultilor, Casa Judeteana de Asigurari deconteaza cel mai ieftin produs de pe piata, iar medicii nu risca sa lucreze cu asa ceva. De aceea, Ciprian are din nou nevoie de ajutor. Mama poate fi contactata la numarul de telefon 0769113793, iar la ING Bank este deschis un cont in lei: RO27INGB0000999902404279. (D. Mincu)
Plicuri cu etonobotanice la petshop
Politistii au efectuat miercuri un control la un magazin care comercializa, oficial, hrana pentru animale si in fapt, produse etnobotanice. Vanzatorul, Codrin R., de 25 de ani, oferea plicuri cu substante maruntite. La sediul magazinului de pe Calea Republicii, au fost gasite 20 de plicuri cu astfel de substante, 28 de cutii de foite folosite la confectionarea tigaretelor si suma de 320 de lei, incasarile zilei. Bunurile si suma de bani au fost confiscate. Actiunea vine la doar o zi dupa ce, de la un alt petshop, politistii au ridicat 29 de plicuri cu plante care au fost trimise spre analiza, intr-un laborator de specialitate. De la inceputul anului, au fost aplicate in total 31 de sanctiuni contraventionale in valoare de 166.000 de lei si s-au confiscat 715 grame de plante si aproape 3.000 de plicuri cu substante. Valoarea lor depaseste 33.000 de lei. Politistii au deschis 37 de dosare penale in care se efectueaza cercetari fata de 41 de persoane. (A. Gavrila)
A furat un ATV dar n-a fost in stare sa-l porneasca
Un minor in varsta de 17 ani a incercat, fara succes, sa isi insuseasca un ATV. Baiatul, G.M., a fost zarit de politisti miercuri dimineata in timp ce impingea de zor la un ATV pe care il furase de pe strada Ardealului. Pentru ca nu a reusit sa il porneasca, tanarul a impins vehiculul pe strada Decebal, unde a observat un autoturism parcat din care a luat un cablu electric si un acumulator, in speranta ca doar asa va reusi sa porneasca ATV-ul. Nu a avut sorti de izbanda si a fost prins la timp de politisti. Prejudiciul de 2.200 de lei a fost recuperat si predat celor doua victime ale minorului. Acesta a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu propunere de arestare preventiva pentru furt calificat. (A. Gavrila)
Bric-Brac: Teroarea dimensiunilor mici sau standardizarea fericirii
De cate ori ma uit la o defilare de moda, si vad pe podium umerasele alea umblatoare, cu figuri neinchipuit de triste, de fapturi chinuite, ma apuca o mila infinita. Parca si aud cum le zdranganesc oscioarele manechinelor acelea scheletice, famelice, fantomatice. Sa ne intelegem, imi place enorm moda, dar vreau sa o vad pe femei normale, cu dimensiuni armonioase. Supermodelele din ziua de azi, care au sarit de la clasicul barem de centimetri 90-60-90 la mult mai restrictivul 76-56-81 nu ma intereseaza. Decat poate ca o bizarerie, ceva impotriva firii. Mi se pare mai mult decat limpede faptul ca frumusetea nu este o chestiune care sa tina de numarul de centimetri si de kilograme. si, in fond, e frumos ce-mi place mie, exact ca-n paremie, dupa cum spune un personaj dintr-o piesa pentru papusi de G. Calinescu (“Brezaia”, cred), in chestiunea aceasta subiectivitatea fiind elementul cheie. Numai ca nu toti oamenii au curajul de a fi ei insisi, cedand in fata prejudecatilor, a conformismului ipocrit, convenientelor sociale, modei, standardelor artificial impuse etc. Sa va spun o poveste, desprinsa dintr-o piesa de teatru, pe care am vazut-o la un festival. Piesa se numeste Fat pig (“Grasa ca porcul”) si este scrisa de un celebru dramaturg american, Neil LaBute, cam cinic de felul lui, dezabuzat, misogin, mizantrop, revoltat, de unde i se trage si calificativul antitetic de “steaua neagra” a literaturii dramatice de peste Ocean. Si in ea este vorba despre o poveste de dragoste mai putin obisnuita. Adica, un tanar corporatist de viitor, aratos, tipul de metrosexual, vanat de o colega, sexoasa si ea, in vederea unui visat (de catre ea) matrimoniu, se indragosteste de o bibliotecara plinuta din cale-afara. Dar faptul ca e genul XXL nu o impiedica pe Helen sa fie desteapta, spontana, simpatica, dezinvolta, cu simtul umorului, buna, generoasa, ironica si autoironica (pastrand, cu inteligenta, masura in toate) stiind sa vorbeasca, sa asculte, sa rada cu pofta. Pe scurt, e o fata “aproape perfecta”. Sub acest titlu se si joaca, de altfel, spectacolul la Teatrul “George Ciprian“ din Buzau si Teatrul ACT plus Asociatia “Catharsis”, el fiind rodul colaborarii inspirate dintre aceste institutii. Dar ce credeti ca se intampla cu cei doi indragostiti, care intra intr-o relatie si se simt teribil de bine impreuna? Pai, se pune in miscare masinaria de strivit suflete, si colegii lui Tom (corporatistul chipes, dar slab, oscilant, las), prietenii lui, cum s-ar zice, diabolicul intrigant Carter si scorpia de Jeanne, incep sa-si bata crunt joc de el raspandind, prin firma, barfe si imagini cu iubita lui supraponderala. Lui Tom ii vine foarte greu sa treaca peste toate aceste sicane, hartuieli, are nevoie de timp. Iar, in final, va ceda presiunilor, conformismului las, mincinos, dar atotputernic, si se va desparti de Helen. Nu e sigur pe el, nu are curajul sa-si asume identitatea, sa fie el insusi. Iar ca el sunt multi, victime ale standardizarii sociale a reusitei si fericirii, niste imense bluff-uri, de fapt.
Carmen Mihalache
Strategia curelei stranse in Sanatate
Reteta ministerului: mai putin si mai ieftin
Ieri a intrat in vigoare metodologia noua de calcul al preturilor de decontare pentru medicamentele care se acorda in cadrul programelor de sanatate. Modificarea a avut drept scop realizarea unor economii de 150 de milioane de lei anual. Acesta este un punct important din strategia anuntata de noul ministru al Sanatatii pentru rentabilizarea sistemului sanitar.
Ministerul Sanatatii a modificat metodologia de calcul al preturilor de decontare pentru medicamentele care se acorda gratuit bolnavilor in cadrul programelor nationale de sanatate, astfel incat sa fie descurajat consumul de medicamente originale si incurajata prescrierea si folosirea medicamentelor generice, care au aceeasi substanta activa ca si produsul inovativ, dar care sunt mult mai ieftine. Ordinul ministrului Sanatatii privind aprobarea Listei si preturilor de decontare ale medicamentelor care se acorda bolnavilor in cadrul programelor nationale de sanatate si a metodologiei de calcul al acestora a intrat in vigoare ieri.
Variantele din import, cu bani
Farmacistii au eliberat deja primele retete dupa noul sistem. Acestia au observat ca de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate vor fi compensate integral numai medicamente romanesti. „Exista si variante din import, care trebuie insa sustinute financiar de pacienti, a explicat Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau. Pentru fiecare medicament din aceasta lista avem si varianta romaneasca, cu aceeasi substanta activa, cu acelasi efect, pentru care bolnavul nu trebuie sa plateasca nimic.” Lista C2, la care s-a aplicat modificarea, contine medicamente pentru bolile incluse in programele nationale de sanatate (diabet, oncologie, HIV/SIDA, transplant, etc). Cei mai numerosi bolnavi afectati de schimbare sunt cei cu diabet.
Pentru a da un singur exemplu, pacientii cu diabet care pana la 1 septembrie primeau medicamentul Siofor gratuit trebuie sa scoata acum din buzunar 7,79 lei pentru fiecare cutie. Daca vor sa nu plateasca nimic, trebuie sa accepte medicamentul romanesc, Metformin, decontat integral de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.
Imitatii pentru bolnavul de rand
Conform actului normativ, atunci cand un medicament inovativ din lista C2 (pentru bolile din programele de sanatate) nu are un generic corespondent, acesta va fi decontat 100% de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Aceasta inseamna ca pacientul nu va scoate niciun ban din buzunar. In schimb, daca pe lista C2, pe langa medicamentul inovativ exista si medicamente generice cu aceeasi substanta activa, toate se vor deconta la un pret de maxim 120% fata de pretul din farmacie al celui mai ieftin medicament
Mai putine pierderi, mai multe venituri
MS a anuntat ca, potrivit primelor calcule realizate de reprezentantii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in urma aplicarii noii metode de compensare se vor putea realiza economii in valoare de aproximativ 150 000 000 lei/an in cadrul programelor de sanatate. Ministrul Sanatatii, Ladislau Ritli, a precizat, de altfel, ca in urmatoarele 4 luni se va pune accent, in strategia ministerului, pe depistarea unor solutii de stopare a pierderilor financiare si de crestere a veniturilor in sistemul sanitar. Pana la sfarsitul anului va fi definitivat pachetul bazal de servicii medicale suportate din contributia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. O alta masura anuntata de mai mult timp si pe care MS nu a pierdut-o din vedere este introducerea co-platii. Scopul acesteia este acela de a se reduce presiunea pacietilor pe spitale, prin solicitarea nejustificata de servicii medicale si „ocolirea” medicilor de familie. Proiecte anuntate si amanate, cum ar fi introducerea cardului national de sanatate, a retetei electronice si a fisei electronice, sunt privite tot ca metode de reducere a scurgerilor financiare din sistem.
Doina Mincu
„40 de ani am tezaurizat informatii despre Darmanesti”
Interviu cu Vasile Alexa, profesor de istorie, autor a 15 volume din monografia orasului Darmanesti.
– Domnule profesor, ma bucur ca va revad, ultimele noastre intalniri dateaza din anii 70-80, de care imi amintesc cu placere. Ce a mai facut profesorul meu de istorie si economie din timpul liceului in ultimii ani?
– Din miile de elevi pe care i-am avut, imi amintesc ca aveai o predilectie pentru economie, erai printre putinii elevi pe care ma bazam la lectiile de dezbateri, mai ales in domeniul economiei agrare. Nascut si crescut la tara, dupa cum imi spuneai, au lasat amprente asupra modului de gandire, dar si disponibilitatea spre dialog. Anii au trecut si m-am bucurat sa aflu ca ai reusit in domeniul spre care te indreptai inca de pe atunci. Citesc cu interes comentariile semnate de tine in ziarul DESTEPTAREA la care sunt abonat de multi ani. Felicitari. Ce-am mai facut? In primul rand am iesit la pensie si m-am apucat de scris, asa cum ii sta bine unui fost profesor de istorie. Sunt acum la volumul 11 din proiectul meu de 15 volume despre istoria, geografia, economia, oamenii si rosturile lor in locurile unde si eu m-am nascut, am crescut si traiesc, adica la Darmanesti. M-am gandit ca, daca tot am „pile” la ziar sa incercam sa facem cunoscuta munca mea, dar mai ales frumusetea acestor locuri minunate despre care scriu eu – DEPRESIUNEA D|RM|NESTI.
Monografii de suflet
– Cum v-a venit ideea si cu cine ati colaborat la realizarea acestei impresionante monografii?
– Adun material, informatii despre Darmanesti si darmanesteni de peste 40 de ani, din anii ‘70. Am inceput documentarea pe teren, prin arhivele institutiilor si unitatilor economice din oras, de la Ocolul silvic, semnate de seful ocolului si tehnicianul Ungureanu, de la scoli, biserici, din istoria rafinariei semnata de ing. Vasile Lungu si subing. Sandu Boatca. Altele le-am preluat de la invatatorul Gheorghe Gospei sau profesorul Mihai Buzatu. Am adunat documente, marturii de ma ingropam in ele. Abia in anul 2000 m-am apucat serios de treaba, dupa ce am consultat si arhivele din Bacau, ale episcopiilor din Roman, Arhivele Nationale Iasi, Biblioteca Centrala „Mihai Eminescu” Iasi, Biblioteca Judeteana Bacau si altele. Dupa ultima mea documentare la Arhivele Statului din Bacau, de unde am adunat foarte mult material, m-am hotarat sa scriu, deoarece mi-am zis ca nu voi reusi niciodata sa am toate informatiile. Mai bine scriu si ma documentez pe parcurs. Acum suntem in 2011 si, iata, am tiparit 11 volume din „Monografii darmanestene”, cu scopul de a salva de la uitare locurile, oamenii si faptele lor. Lucrez acum la volumul 12, am pregatit materialul pentru urmatorul volum si voi incheia, in anul viitor daca voi fi sanatos, cu volumul 15. Acesta este proiectul meu, care s-a tot imbunatatit an de an.
– Pentru cititorii nostri, care sunt domeniile, subiectele volumelor publicate pana acum?
– Am inceput cu… inceputul, despre satul meu: „Poiana Uzului”, satul de sub lac (la lansarea caruia ai participat si tu), volumul II „Carbune si minerit la Darmanesti”, urmeaza “Darmnestenii” – un volum despre populatie, despre performantele darmanestenilor. Am scris intai despre eroi, apoi aviatori, invatatori, profesori, medici, preoti, ingineri, doctori in stiinte. Interesant, cand am deschis rubrica cu doctori (doctori in stiinte, nu medici) sotia mi-a spus ca nu voi avea mare lucru de consemnat, insa realitatea m-a obligat sa consemnez peste 35 de darmanesteni cu titlul de doctorand si doctor in stiinte. Urmeaza „Scolile”, „Padurile”, “Cultura si asezamintele culturale”, vol. VII „Darmanesti in date si imagini”, vol. VIII „Petrolul”, IX „Bisericile”, vol. X “Comert, cooperatie si turism”, vol. XI „Lapos si Darmaneasca”, vol. XII „Plopu si Pagubeni”, XIII v-a fi „Darmanesti – vatra satului, vol. XIV „Agricultura la Darmanesti”, iar ultimul „Cartea din carti se naste” in care vreau sa multumesc tuturor celor care au scris despre Darmanesti (si nu sunt putini), eu am identificat peste 40 de nume. O sa completez lista in volumul XV, dar si cu recomandarile mele, daca imi pot permite asa ceva, cu ce n-am reusit eu sa fac si consider ca ar putea fi continuat de urmasii mei.
Drama poenarilor
– Am vazut ca alaturi de dumneavoastra, aproape toate volumele sunt semnate si de inv. Liliana Creanga si Viorica Alexa.
– Viorica este nora mea, iar Liliana este sora ei geamana. Ele acum sunt profesoare si au desfasurat o sarguincioasa, chinuitoare munca de documentare, de scormonire prin arhive, m-au ajutat la sistermatizarea materialului, la redactare, la care trebuie sa-i mentionez si pe nepotul meu Radu Alexa, cel care a tehnoredactat toate volumele, dar si pe Ariton Danut si Mirela, Hantelman Valentin, preot Ghinet Sebastian si Carmen, Chivoiu Stefania si Stefan Adrian, Amariei Lidia, Iulia si Elena, preot Mihai Padureanu si Cristina. Niciodata n-am sa le pot multumi indeajuns pentru cat m-au ajutat benevol, fara vreo recompensa baneasca. La fel de mult m-a ajutat si sotia mea prof. Iuliana Alexa la corectat.
– Domnule profesor, in adolescenta am avut ocazia sa vad, sa traiesc un moment important, de un dramatism ce nu poate fi descris, este vorba de turnarea primei cupe de beton la barajul de la Poiana Uzului. Dincolo de spectaculosul acelei intreprinderi, in spatele ei se consumau drame si tragedii. Stiu ca si parintii dumneavoastra au trait acea drama. Ce s-a intamplat atunci?
– S-a construit comunismul. In tara au fost ridicate atunci aproape 200 de baraje, unul a fost cel de la Poiana Uzului, primul baraj construit din anrocamente, in spatele caruia s-a format un lac ce se intinde pe o lungime de 10 kilometri cu un volum de 90.000.000 m cubi de apa, iar odata cu ridicarea apei intreg satul Poiana ar fi fost inghitit de ape. Drama poenarilor s-a consumat in 1969, un an ploios. Toti locuitorii au trebuit sa se mute, peste 600 de familii, masa, casa, animale, morti, acareturi. Li s-a dat un teren in Boistea-Dumbrava, la o distanta de 10 kilometri, unde au trebuit sa-si construiasca alte case, grajduri. Va dati seama cum au ajuns toate lucrurile la noua destinatie, care cum si ce a apucat. Mutarea s-a facut rapid, prea repede. Au primit materiale de constructii gratuit, altele le-au platit. Biserica, scoala si cimitirul le-au mutat primaria si intreprinderea care construia barajul. Pentru pamantul de sub ape au primit compensatii banesti si in natura, pe alte amplasamente, insa suferinta, despartirea de locurile natale, amintirile nu le-a putut plati nimeni. Cativa nu au rezistat, fapt consemnat in noul cimitir.
Experimente unice in tara
– Fiindca a venit vorba despre scoli, imi spuneati ca la Scoala 2 din Boistea s-a derulat un experiment, unic in judet. Despre ce era vorba?
– La clasele II-III-IV se preda cu profesori, iar la doua-trei luni se dadea o tema de control cu elevii din cele trei clase experimentale si clasa martor. S-a constatat ca elevii din clasele cu profesori erau net superiori celorlalti, apoi testul a fost dat tuturor copiilor din comuna, astfel a crescut cu mult nivelul de pregatire scolara in localitate. Interesant este ca rezultatul experimentului a ajuns la minister, la CC, si ni s-a spus ca este prea scump, dar poate ramane in conservare pentru timpuri mai bune. A urmat apoi un experiment de la Scoala 1, de la liceu, propus de mine. De data aceasta a fost un proiect unic pe aara: predarea pe cabinete si laboratoare, 40 in total. La fiecare disciplina elevii mergeau in laboratorul specific, care era dotat cu tot ce trebuia pentru un invatamant de calitate. Proiectul si rezultatele au ajuns la ministrul invata-
mantului, la Mircea Malita, un om extraordinar. Parerea mea este ca Romania a avut la invatamant doi ministri mari, Spiru Haret si Mircea Malita. L-a interesat sistemul, faptul ca invatamantul teoretic era dublat si de unul practic, ceea ce era o noutate atunci. Proiectul a functionat mai multi ani, l-ai prins si tu, rezultatele au ajuns si la Ceausescu si el a intrebat cat costa, iar prof. M. Malita i-a spus ca nu costa nimic bugetul, experimentul se deruleaza cu banii scolii, ai comunitatii (era atunci un primar bun, gospodar, deschis la minte, Simion Astanoaie). Imi place experimentul, ar fi zis Ceausescu, insa la doi ani Malita a fost schimbat, in 1980 a trebuit sa fiu schimbat si eu, implinisem 20 de ani de directorat (eu am fost 30 de ani director, dar cu intrerupere) si incet-incet experimentul a decazut, laboratoarele nu au mai fost dotate cu aparatura noua, profesorii nu au mai fost stimulati, astfel ca dupa 2000 s-au desfiintat.
– Ati fost cadru didactic 35 de ani. Au trecut prin mainile dumneavoastra mii de scolari. Ati fost invatator la Goioasa, militar, apoi profesor dupa Universitatea de la Iasi – Istorie – Filozofie. Suntem in 2011, ce se intampla cu scoala romaneasca?
– Nimic deosebit, dar previzibil, daca il analizam si il plasam in contextul actual. Toti dau vina pe elevi, profesori, parinti, pe patrunderea unor influente externe, altii aduc in discutie problema banilor. Eu cred ca numai sistemul social este vinovat. Nu mai exista motivatie, cointeresarea scolarului pentru carte si a profesorilor pentru activitatea didactica. Acestia sunt cei doi factori care concureaza decisiv la mersul scolii. Nu mai exista spiritul de motivare, de intrecere, nu mai sunt acele examene de trecere de la un ciclu la altul, premierea, stimularea. Scolarul, cand termina scoala profesionala, tehnica, superioara primea si o repartitie, stia pentru ce invata si munceste. Acum nu mai primesc nimic. Nu au unde lucra, sunt izolati si exclusi de la viata sociala si profesionala si se razbuna pe scoala, pe profesori, pe familie: „la ce sa invat daca nu-mi foloseste la nimic” spune elevul exagerand. Absolvirea scolii aducea bucurii, satisfactii, acum aduce doar promisiuni.
– Totusi, profesorul, invatatorul au, in opinia mea, un rol determinant. Eu cred, am incredere in profesor, in invatator. Si acum, dupa multi ani, il venerez pe dascalul meu de inceput, pe multi dintre profesorii mei. Ei m-au facut om.
– Nu. S-au schimbat timpurile, vremurile, conceptiile. Ti-am spus cum ar putea avea loc schimbarea. Noi, cand eram copii munceam, invatam. Tata a lucrat la padure, agricultor, crescator de animale, mama a fost casnica, a crescut cinci copii, doi baieti si trei fete. Am lucrat de mici pentru a trai, pentru a face un ban sa mergem la scoala, tata era concentrat, am ramas cu doi boi cat tancurile si facand carausie a trebuit sa ma descurc. Gasiti intr-un volum aflat in lucru povestea lui Poenaru in drumul lui de la Poiana din Darmanesti la Scoala Normala din Bacau intre cele doua razboaie mondiale. Poenaru fiind eu. Acum fac 81 de ani pe 21 noiembrie si vreau sa termin ce am inceput. Sorin, baiatul meu, este inginer geolog, lucreaza la o societate privata de prospectiuni, merge prin toata tara, acum este pe la Alba Iulia, 20 de zile pe santier, de la ora sase la 20, cu 10 zile libere. Nu-i usor, insa a facut si face ce-i place, a muncit si isi vede eforturile implinite.
Romania a fost jefuita de 400 milioane tone de aur
– Cand ati pus ultima nota in catalog?
– In anul 1994. Atunci am iesit la pensie, la 64 de ani. Am intrerupt total legatura cu scoala si m-am apucat serios de monografii. Lumea era parca alta, s-a polarizat extrem in bogati si saraci, pentru omul de rand, de mijloc, vechiul sistem, imbunatatit, era mult mai bun, indiferent cum se chema. Ce s-a intamplat dupa 1990 nu pot sa inteleg, eu nu-i spun revolutie, dupa parerea mea, in decembrie 1989 a fost o restauratie a capitalismului, a neocapitalismului. In oranduirile feudale si capitaliste, unde bogatii au acces la avere, la antrepriza, ei isi opresc pentru ei suficient de mult si doar ce le scapa printre degete predau statului, de aceea capitalismul stagneaza.
– Domnule profesor, SUA, Germania, Japonia, Franta, Anglia sunt cu 50-100 de ani inaintea noastra.
– Da, sunt inainte, insa sunt bogati deoarece au furat, au jefuit toata vremea de la altii. Si astazi Anglia are un mare imperiu colonial. Au fost ani in care tarile din imperiile coloniale produceau mai mult chiar decat metropola. Cand imperiile coloniale sau multinationale s-au destramat, localnicii au trebuit sa munceasca si, dupa cum vezi, nu prea le convine, ne ducem tot noi sa le curatam haznalele. Asa s-a intamplat si cu Spania, Portugalia, Franta, Austria. Imi spunea nepoata mea ca ar vrea sa vada Viena, ca este cel mai frumos oras din Europa. Este, i-am zis, dar sute de ani s-a improspatat din aurul Transilvaniei, aur care a innobilat si Imperiul Roman de pe timpul lui Traian. La expozitia de la Roma, de anul trecut, jurnalistii italieni au scris ca Traian a dat peste un „El Dorado” in Dacia. Tot ei au scris ca dacii aveau aurul in ADN. Pentru stiinta, numai tezaurul dacilor luat de Traian a fost de 165 de tone de aur si 335 de tone de argint. Este bine de stiut, deoarece vad ca nimeni nu mai vorbeste despre ce a fost in trecutul apropiat sau indepartat. Doar noi romanii stim ca ne-am dezvoltat cu frana trasa, cand de turci, unguri, austrieci, cand de nemti, rusi sau barbari. Doua razboaie crunte ne-au ostenit fizic, psihic si material, dupa care a urmat jaful postbelic. Vrei sa-ti mai dau o informatie? De-a lungul timpului, de la Decebal incoace, vecinii ne-au jefuit cam cu 400 milioane tone de aur, iar evenimentele din 1989, care au dus la distrugerea industriei si agriculturii (peste 3000 de fabrici) ne-au adus pierderi cat valoreaza acum 2 milioane tone aur. Nu crezi? Poti sa nu publici, insa acesta este adevarul, 20 de ani de jaf, patronat de actualii guvernanti si politiceni. Nu am invatat nimic, aurul continua sa plece din tara, uite ce se intampla la Rosia Montana. Pana si AND-ul s-a deteriorat.
O rafinarie construita in 300 de zile
– Circula o legenda cum ca Dej ar fi venit in Darmanesti prin 1948, cand a inceput constructia Rafinariei si ar fi dorit sa declare localitatea oras, insa masina lui a trecut peste o „productie” bovina, s-a suparat rau, uitand de promisiune. Cat adevar este aici?
– Ceea ce a facut el pentru Darmanesti a fost foarte important. In 1949, a hotarat sa construiasca o noua rafinarie la Darmanesti, pentru a prelucra petrolul din zona Moinesti, aici era ferita de muntele Caraboaia si de muntele Maguricea. Se puteau amplasa acolo baterii de tunuri pentru aparare, erau vremuri tulburi, se vorbea de bombar-
damente din partea americanilor. In 300 de zile, sub blocada, stii cum a fost dupa razboi, numai cu materiale romanesti aduse de la alte fabrici bombardate, cu 5.000 de militari si 5.000 de civili, in 300 de zile au construit rafinaria si au pornit-o. Lucrau acolo 1.200 de salariati in vremurile bune si producea mai mult, valoric, decat Moinestiul, Comanestiul si Tg. Ocna la un loc. A venit iar Gheorghiu Dej dupa anul 1950 si a dat bani pentru Clubul Muncitoresc si pentru asfaltarea drumului din centru pana la rafinarie, 4 kilometri. Povestea de care spui, cu balega de bovina, nu o cunosc si nici nu cred ca s-a intamplat, chiar daca darmanestenii erau buni crescatori de animale.
– Domnule profesor, sa revenim la monografiile Darmanestiului. De unde banii necesari pentru un asemenea proiect?
– Am primit ceva bani de la primaria Darmanesti, insa foarte putini. M-au ajutat oameni cu suflet mare, cum sunt Gheorghe Milea, apoi ing. Vasile Florea, dar nu pot sa nu-i amintesc pe Octavian Angheluta, Dumitru Cojocaru, Mihai Buzatu, Vasile N. Milea, Dumitru Neamtu, Adrian Nadejde, Costel Spiridon, Gelu Chealfa, Mata Iulian, Valentin Serbu, Alexa Sorin, Vasile Picoi, Gheorghe Racu, Mioara Abiculesei. Si daca nu mai spuneti la nimeni, restul banilor i-am pus din buzunarul meu, din casa, am facut prostia asta. Din pensia mea, alti bani ai familie si mai am datorii de peste 200 milioane de lei la tipografiile din Bacau. Am mai primit niste bani de la persoane peste care am dat intamplator, cum au fost cei de la Directia Silvica, directorul Gheorghe Savu si economistul Ion Tabacaru, care m-au sprijinit cu 10 milioane de lei pentru volumul “Padurile”. Surprinzator nu am fost ajutat tocmai de petrolisti, de rafinori, despre care am scris un volum intreg. Rafinaria a fost vanduta de Ciorbea pe nimic, 10 miliarde de lei, dupa care a fost facuta praf, s-a inchis. Am intrebat atunci un inginer cu functie mare in Rafinarie ce inseamna 10 miliarde de lei si mi-a raspuns, ca o comparatie, ca doar gardul de imprejmuire costa 11 miliarde de lei. M-am caciulit pentru bani, acesta-i termenul, si acum am ramas dator. Nici bibliotecile nu au cumparat „Monografii Darmanestene”. Primaria nu le-a dat bani pentru asemenea carti. Am mai dat eu pe degeaba. Cartea nu se cumpara. Nu-i timpul lor, mi-a spus cineva. Acum ocup o camera din casa nepotului meu cu aceste carti, mai vand cate una, ma duc eu cu plasa pe unde mai pot si mai stiu. Acum a facut un gest frumos primarul orasului Darmanesti si mi-a trimis 20 de milioane vechi, bani cu care am retiparit volumul 5, pe care mi l-au gresit la tipar. M-au ajutat foarte mult tipografii, oameni de carte, intelegatori, m-au pasuit, le-am mai platit in rate. Zilele trecute, baiatul meu Sorin imi spunea ca fiecare om, fiecare gospodar are o credinta, sa lase ceva urmasilor lui. „Tu ne lasi o mare datorie”, mi-a zis cu duiosie!
Romania exista si rezista prin cultura
– Domnule profesor Alexa, ar trebui sa luati cele 15 volume cand vor fi gata si sa le prezentati ca lucrare de doctorat la Universitatea din Iasi sau sa cereti sa fiti primit in Uniunea Scriitorilor.
– In zilele noastre aceste 15 volume de monografii nu fac doi bani. Doctoratul? La ce bun. Cand ar fi fost timpul eu lucram, modernizam invatamantul, construiam scoli. Nu prea am avut timp de doctorate, eu l-am dat la clasa, cu fiecare elev, mi-am luat insa toate gradele didactice si acum am 1.400 de lei pensie. L-am rugat pe domnul primar al orasului sa solicite vicepresedintelui CJ, Dumitru Braneanu, poet si el, scriitor, o aprobare pentru a achizitiona o parte din aceste carti, care sunt o avere pentru oras, pentru locuitorii lui. I s-a spus ca poate sta linistit, monografiile nu se sponsorizeaza, iar daca sunt deja tiparite nu pot primi nimic. Nu exista prevederi pentru a sprijini tiparirea monografiilor locale, dar cine se apuca sa scrie o monografie a judetului, a tarii. Eu totusi cred ca va veni la sentimente mai bune, mai am de tiparit patru volume, tara asta, Romania, exista si rezista si prin intelectualii ei, prin cultura. Eu am facut ce am putut, ca un locuitor cu ceva carte al acestui oras. Cu fiecare volum semnez un act de cultura, adaug valoare oamenilor, localitatii, in conditiile in care producerea banilor prin munca nu mai intereseaza decat putina lumea astazi.
Gheorghe Baltatescu
Cutremur in asistenta sociala
O lege contestata de toata lumea
Sistemul asistentei sociale va fi reformat din temelii. La stabilirea beneficiilor sociale, deci si a alocatiilor, se va tine cont inclusiv de bunurile din proprietatea sau folosinta familiei. Cei care vor refuza un loc de munca ori participarea la cursuri de calificare vor pierde beneficiile sociale. Mai grav este ca legea transfera aproape toate obligatiile pe umerii primariilor.
Sistemul national de asistenta sociala din Romania va fi reformat din temelii iar schimbarile preconizate nu vor fi deloc in favoarea beneficiarilor, judecand dupa continutul proiectului de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii. Dupa ce legea va intra in vigoare, nu mai putin de 15 acte normative care se refera la alocatii, ajutoare, servicii sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu dizabilitati, a celor varstnice etc. vor fi modificate, in conformitate cu ea. Sistemul va fi compus din beneficii de asistenta sociala si din servicii de acest gen. Beneficiile se vor acorda in bani sau in natura. Cele in bani se vor concretiza in alocatii, indemnizatii, ajutoare sociale, de urgenta, financiare, burse si facilitati, precum plata unor contributii de asigurari sociale si/sau asimilarea unor perioade de contributie, acces la mediul fizic, informational si comunicational. Pe langa acestea, vor fi promovate si programe de sprijin educational financiar pentru copiii si tinerii proveniti din familiile defavorizate. Ajutoarele in natura pot fi bunuri de folosinta individuala sau indelungata, alimente, rechizite, uniforme scolare etc.
Pedepse dure
Daca persoana care primeste beneficii sociale se incadreaza in munca sau incepe o activitate pe cont propriu, ea va primi o majorare a sumei acordate. Aceasta daca indeplineste conditiile prevazute de lege. Perioada de plata poate fi prelungita trei luni din momentul angajarii sau in locul unor beneficii sociale pot fi date stimulente. La randul lui, angajatorul care incadreaza in munca persoane carora li se dau beneficii sociale poate avea facilitati fiscale sau de alta natura. Dar familiile care indeplinesc conditiile si au dreptul la beneficii sociale le pot pierde foarte usor. Cei care refuza un loc de munca, participarea la cursuri de formare profesionala sau la alte masuri active risca diminuarea cuantumului beneficiului sau taierea lui si interdictia de a mai primi altul pe o anumita perioada.
"Am fost pasati primariilor"
Noua lege nu aduce nimic bun nici asistatilor, nici institutiilor de ocrotire. Conform art. 80, "promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati reprezinta o obligatie pentru autoritatile statului, pentru toate persoanele juridice de drept public si privat, precum si pentru toti cetatenii din Romania." Foarte bine suna, asa e normal sa se intample, dar cine asigura "masurile specifice de protectie si de asistenta sociala", in functie de nevoile acestor persoane? Pai, statul, "prin autoritatile administratiei publice centrale si locale" sau, asa cum arata alin. 3 al aceluiasi articol, "autoritatile publice competente." Legea nu le numeste, dar arata ca au obligatia sa asigure "accesul nemijlocit si neingradit la educatie, sanatate, ocupare" etc. "Am fost pasati primariilor", sustin beneficiarii acestui tip de protectie, aratand ca vor ajunge muritori de foame. Guvernul le mai da o lovitura: modifica modul de calculare a alocatiei, introducand factori noi. Daca pana acum, valoarea ajutorului era stabilita in functie de gradul de handicap, brusc sunt luate in calcul bunurile si veniturile familiei. Astfel, art. 82 stabileste ca, "in functie de gradul de dizabilitate, situatia familiala si socio-economica", acestea beneficiaza de alocatii, indemnizatii si facilitati, precum si de alte forme de sprijin. Tocmai asta ii revolta pe reprezentantii ONG-urilor care apara persoanele cu dizabilitati: "Toate drepturile se vor da in functie de situatia economica a familiei, arata Dorina Poinaru, presedintele Societatii Handicapatilor Fizic (SHF) Bacau. Ne intoarcem la perioada de dinaintea aparitiei Legii 448/2006, desi nu s-a facut nimic in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati. S-a desfiintat totul, scoli speciale, ateliere… Majoritatea nu au nicio calificare. Inainte de ’89, era sarcina de la partid sa fie scolarizate si angajate persoanele cu handicap."
Persoanele cu handicap contesta legea
Acum, oamenii nici nu se mai gandesc sa se angajeze. "Au tot incercat si au constatat ca agentii economici vor persoane cu handicap care sa nu aiba, de fapt, niciun handicap si sa fie frumoase, tinere, rezistente. Noi am contestat aceasta lege din stadiul de proiect, am fost si la Ministerul de Finante, si la Camera Deputatilor, dar nu am rezolvat nimic", arata Dorina Poinaru. Consiliul National al Dizabilitatii din Romania a contestat aceasta lege, motivand ca trateaza persoana cu handicap ca pe "o fiinta umana nelibera", dependenta de familie, dar si de consiliile locale, care se zbat in saracie lucie, la ora asta. "Primariile nu sunt in stare nici sa-si plateasca telefonul si lumina, de unde vor lua bani pentru plata indemnizatiilor?", se intreaba persoanele cu handicap. Marioara Popa, presedinta ASCHN – Centrul "Daniel", arata ca guvernantii "nu sunt in stare sa faca o strategie, sa evalueze nevoile persoanelor cu handicap, stiu doar sa le taie din drepturi. Comisia de evaluare ar trebui innoita, schimbata, acolo e coruptia, nu la noi! Acolo se duc sarsanalele! Eu sunt de acord ca e criza si ca sunt romani carora nu le place sa munceasca, sunt de acord sa se faca curatenie, dar sa aduci bani la buget pe spatele celor care si asa sunt amarati este inadmisibil!"
"Nu sunt prevazute sursele de finantare"
Capitolul VII – "Finantarea asistentei sociale"- este unul dintre cele mai importante. Spre disperarea celor care gestioneaza serviciile sociale, actul normativ este foarte ambiguu in desemnarea institutiilor care vor avea obligatia sa acopere costurile – guvern, consiliu judetean, consiliu local etc. – si a procentelor de participare, fie ca e vorba de centre rezidentiale, fie ca e vorba de sprijinirea persoanelor neinstitutionalizate. "Nu sunt prevazute exact sursele, deci nu se stie cine va suporta cheltuielile, arata Dana Titaru, director adjunct pe componenta «Adulti» a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau. Legea e in mod intentionat ambigua, pentru a lasa institutiilor posibilitatea sa zica «Nu e treaba mea, ci a celuilalt». Cand legiuitorul spune «autoritati locale» poate sa insemne si consiliu judetean, si prefectura, si consiliu comunal…" Tonul vag este dat de art.128, primul din Capitolul VII, care arata ca "asistenta sociala se finanteaza din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donatii, sponsorizari sau din alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice" etc.
Statul va acoperi doar 30 la suta
Problema asta exista si pana acum, prin urmare, noua lege nu aduce niciun castig. Persoanele cu dizabilitati, familiile sarace, copiii abandonati, varstnicii vor putea fi pasati de la o institutie la alta, de la o administratie la alta. Art. 135, alin.4, precizeaza ca alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea serviciilor sociale va fi intre 80 si 100 la suta, pentru copiii care necesita protectie speciala, dar pana la 80 la suta in cazul persoanelor cu dizabilitati, a celor fara adapost, pana la 60 la suta pentru serviciile destinate copilului si familiei, pana la 50 la suta, cand e vorba de protectia varstnicilor, si pana la 30 la suta pentru alte servicii sociale. "Pana la 80 la suta" poate insemna si 1 la suta sau 0,5 la suta. Prin urmare, statul poate sa aloce cote importante din TVA, ca pana acum, sau poate sa dea extrem de putin, restul fiind in sarcina primariilor si a Consiliului Judetean. De altfel, la art. 131, legea precizeaza ca "autoritatile administratiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor, precum si de la nivel judetean constituie un fond propriu de asistenta sociala", care se asigura din bugetele locale si din sume defalcate din bugetul de stat, dar acestea "reprezinta maximum 30 la suta din valoarea totala a fondului constituit". Prin urmare, statul nu va acoperi 80 la suta din cheltuieli, ci doar o treime, asta in cel mai fericit caz.
La stabilirea beneficiilor de asistenta sociala se va tine cont de toate mijloacele de trai ale persoanei singure sau ale familiei solicitante. Concret, vor fi evaluate veniturile monetare si toate bunurile pe care le detine cel care cere beneficii sociale. Vor fi luate in considerare inclusiv sumele de bani pe care familia respectiva le-ar putea obtine prin valorificarea bunurilor mobile sau imobile, aflate in proprietate sau folosinta. Asadar, de la ajutorul social sau alocatia de sustinere, de exemplu, ar putea fi excluse familiile care au chiar si numai un autoturism modest, dat in folosinta de catre parinti. Pe de alta parte, nici cuantumul beneficiilor sociale nu va fi de invidiat. El va fi determinat in raport de indicatorul social de referinta, care acum este de 500 lei, prin aplicarea unui indice social de insertie.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru
Economia judetului, in scadere, in 2010
Camera de Comert si Industrie (CCI) Bacau a prezentat raportul pe anul 2010 al evolutiei economiei judetului Bacau. Din pacate, cifrele nu sunt deloc imbucuratoare si demonstreaza inca o data ca anul trecut, economia, la nivel macro, a fost afectata de criza mondiala. Un numar foarte mare de societati comerciale au fost radiate sau si-au suspendat activitatea.
Daca in 2009, numarul agentilor economici inmatriculati era de 2.820, in 2010, acesta a ajuns la 3.036. La capitolul societati comerciale inmatriculate scaderea a fost in 2010 de aproape 100 de firme, in timp ce numarul PF-urilor, AF-urilor si intreprinderilor individuale inmatriculate a crescut cu 25 la suta. "Un aspect foarte grav este numarul agentilor economici radiati, care creste de la 2.434 in 2009, la 7.145 in 2010. Asta inseamna ca un numar de 5.000 de societati comerciale au disparut din economia judetului, chiar daca aveau cifra de afaceri sau nu", a explicat Mihai Tulbure, directorul CCI Bacau. "Grosul s-a dus in 2009. Oamenii si-au dat seama cum merg lucrurile si au renuntat. Numarul lor a fost unul destul de mare", a apreciat si presedintele CCI Baau, Doru Simovici.
Alternative la societati comerciale
Potrivit analizei efectuate in perioada 2002-2010, anul trecut a fost cel in care s-a inregistrat cel mai mic numar de societati comerciale cu activitate. Una din motivatii rezida in faptul ca multi intreprinzatori au preferat sa renunte la organizarea afacerii pe structura de societate comerciala in favoarea intreprinderii individuale, a persoanei fizice sau a asociatiilor familiale, evitand astfel birocratia excesiva si o parte din presiunea fiscala. "Chiar daca realizeaza cifre de afaceri sau venituri relativ mici, si profesiile liberale si ONG-urile si PFA-urile sunt importante, daca analizam dupa numarul de salariati. In 2010, numarul de salariati raportati in aceste forme s-a ridicat la aproape 20.000 de oameni, o cifra deloc de neglijat", a mai spus Tulbure. Cu toate acestea, anul 2010 a fost si unul al contrastelor, in care s-au constatat si anumite anomalii in cifrele raportate de intreprinzatori. Pe baza analizei comparative intre localitatile din judet, s-a observat faptul ca "de exemplu, la Colonesti, in 2009, erau inregistrate 4 societati comerciale si nici un angajat, iar in 2010, creste numarul societatilor la 5 si se adauga un singur angajat. Ceva nu este in regula in aceste rapoarte. In plus, o astfel de analiza ar trebui sa dea de gandit celor care trebuie sa faca politici de ocupare a fortei de munca", a mai spus presedintele CCI Bacau, Doru Simovici.
Scaderi pe linie
Potrivit aceluiasi raport, numarul total al agentilor economici a scazut, la fel si cifra de afaceri si profitul brut realizat. Numarul de salariati din cadrul societatilor comerciale a scazut, rezultatul fiind disparitia din mediul de afaceri a anumitor agenti economici. La capitolul domenii de activitate, cea mai mare scadere a profitului au inregistrat-o societatile din domeniul transporturilor, serviciilor si a constructiilor.Singurul trend ascendent al profitului l-au inregistrat firmele din industria lemnului. Cele mai mari pierderi in 2010 s-au inregistrat in industria alimentara, acestea ajungand de la 4,6 milioane de euro in 2009, la 15 milioane de euro in 2010. Acest sector este urmat de industria extractiva si prelucratoare si firmele de constructii care au tras linie cu o pierdere de 22 de milioane de euro numai anul trecut, dupa ce in 2009, pierderile au depasit 12 milioane. Mediul ruban continua sa atarne cel mai mult in balanta in ceea ce priveste numarul de societati comerciale si cifre de afaceri mari. In mediul rural, cele mai multe societati comerciale sunt inregistrate in Helegiu, Letea Veche si Margineni. La cifra de afaceri, tot in mediul rural, conduce insa, in 2010, Podu Turcului cu 175 de milioane de euro. Este urmat de Margineni. Tot in mediul rural, comuna Nicolae Balcescu are cei mai multi salariati, iar Oituz a avut cele mai mari pierderi in 2010. Analiza pe domenii de activitate si medii, intr-o editie viitoare.
Andreea Gavrila
„In 2010, situatia economica a fost una din cele mai proaste din ultimii ani.” Mihai Tulbure, director CCI Bacau
Posibile imixtiuni in actul de justitie
Primarul Bacaului influenteaza deciziile instantelor de judecata?
Dupa ce primarul a anuntat in oficiosul personal – "Ziarul de Bacau" – ca Primaria ar fi castigat litigiul derulat impotriva Transport Public la Tribunalul Sibiu, avocatii municipalitatii, precum si secretarul Ovidiu Popovici, il contrazic pe Stavarache. Afirmatiile primarului ii pun, insa, intr-o lumina extrem de nefavorabila pe magistratii sibieni. De unde stie Stavarache cum se va transa un litigiu aflat inca pe rolul instantei de judecata?
Anuntul facut de primarul Romeo Stavarache in sedinta de joi a CL Bacau, potrivit caruia Primaria ar fi castigat litigiul cu Transport Public aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, a agitat spiritele in mediul adminstrativ bacauan. Atat avocatii Primariei Bacau, cat si secretarul municipiului – Ovidiu Popovici – au contrazis afirmatiile edilului. Acestia sustin ca litigiul privind constatarea legalitatii certificatului de proprietate a terenului de la Transport Public (str. Narciselor nr. 14 Bis) nu s-a finalizat si va avea urmatorul termen pe 5 septembrie. Asta, in conditiile in care oficiosul personal al primarului – Ziarul de Bacau – a decretat, pe seama afirmatiilor lui Stavarache, ca municipalitatea ar fi castigat procesul cu Transport Public. Litigiul nu s-a incheiat, insa declaratiile primarului ii pun intr-o lumina nefavorabila pe magistratii Tribunalului, primarul lasand de inteles – prin afirmatiile facute – ca stie dinainte rezultatul unui proces aflat inca pe rolul instantei de judecata.
„S-a solutionat… noaptea"
Petru Haratau, avocatul care apara in litigiul amintit CJ Bacau – institutia emitenta a certificatului de proprietate -, s-a declarat stupefiat de afirmatiile edilului. Haratau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca procesul este departe de a se fi incheiat, mai ales ca decizia care ar putea fi luata luni de judecatori poate fi atacata, fara probleme, cu apel sau recurs.
"Nici vorba sa se-ncheie. Luni este termen. S-ar putea ca luni sa se solutioneze, dar de incheiat nu s-a incheiat dosarul. Chiar daca se judeca luni, exista calea de atac a recursului", a spus Haratau. Pe parcursul convorbirii telefonice avute cu jurnalistii Desteptarii, acesta s-a intalnit chiar cu avocatul ce reprezinta Primaria in dosarul de la Tribunalul Sibiu, Valentin Cozma.
"Acuma dau mana cu adversarul meu (n.r. – avocatul Valentin Cozma). Stai sa-l intreb. Cand s-a solutionat dosarul de la Sibiu?", a intrebat, in gluma Haratau. In replica, Vali Cozma a afirmat, ironic, ca litigiul s-ar fi solutionat "noaptea trecuta".
"Nu este solutionat dosarul, asa ca ce a aparut in ziar e obligatia lor de a da explicatii, dar nici vorba de solutionarea dosarului", a conchis avocatul CJ Bacau.
Celalalt avocat al Primariei Bacau, Liviu Ghioc, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca s-a aflat in concediu pe parcursul verii si nu a fost la curent cu mersul dosarului in instanta sibiana. Acesta a verificat starea dosarului in cadrul portalului instantelor de judecata din Romania. Potrivit lui Ghioc, procesul are termen luni, 5 septembrie, la Tribunalul Sibiu. "Portalul oficial al instantelor arata ca e termen pe 5 septembrie. Puteti verifica si dumneavoastra, sa vedeti cu ochii dumneavoastra. Litigiul nu este incheiat. Ce spun ziarele, stiti foarte bine, fiecare are interesele lui. Datele de pe portal sunt sigure, garantat suta la suta. Pana acum eu n-am vazut o greseala pe portalul instantelor de judecata", a dat asigurari Liviu Ghioc.
De unde stie Stavarache cum vor judeca magistratii de la Sibiu?
Romeo Stavarache a declarat la inceputul sedintei CL Bacau din 31 august ca Primaria va castiga litigiul impotriva Transport Public derulat la Tribunalul Sibiu. Edilul a facut, insa, o confuzie, reluata ca atare in propriul oficios. Stavarache a afirmat ca dosarul s-ar afla pe rolul Curtii de Apel Sibiu, or judetul Sibiu nu are Curte de Apel. “Avem ultima infatisare la Curtea de Apel Sibiu. Familia Sechelariu a incercat sa stramute procesul, dar din pacate au pierdut. Daca procesul continua si speram sa fie ultima infatisare, castigam acest teren”, a declarat Stavarache la inceputul sedintei amintite. Mai mult, primarul – sigur de victorie – a propus vanzarea terenului de la Transport Public dupa ce acesta va reveni in patrimoniul municipalitatii, in contextul in care la Tribunalul Sibiu se judeca legalitatea unui act administrativ si nu un drept de proprietate. Practic, daca magistratii sibieni vor anula certificatul de proprietate emis de CJ pe numele societatii Transport Public, terenul nu va trece la Primarie. In plus, conform declaratiilor avocatului CJ Bacau, decizia de la Tribunalul Sibiu – indiferent care va fi ea – poate fi atacata cu apel/recurs.
"Ei, nu s-a incheiat. Nu stiu ce scrie in articolul ala. N-am cum sa comentez atat timp cat n-am citit articolul si nu-l cunosc. Procesul nu s-a incheiat deoarece au fost facute cereri de stramutare de catre Transport Public, iar urmatorul termen il are pe 5 septembrie", a confirmat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului.
Proces stramutat din Bacau din cauza simptomelor de ingerinta politica
In noiembrie 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) decidea stramutarea dosarului nr. 3950/110/2010, aflat – la acel moment – pe rolul Tribunalului Bacau. Potrivit incheierii nr. 4709 din 2 noiembrie 2010, judecatorii ICCJ au apreciat ca existau motive de banuiala legitima asupra faptului ca impartialitatea magistratilor bacauani putea fi influentata in sens negativ de conflictul derulat, de mai multi ani, intre Primarie si compania de transport in comun. Dosarul a fost remis, spre judecare, Tribunalului Sibiu. Obiectul dosarului aflat pe rolul instantei sibiene il constituie judecarea legalitatii certificatului de proprietate a terenului apartinand Transport Public, certificat emis de Consiliul Judetean Bacau la data de 15 mai 2009. In luarea deciziei de stramutare, magistratii ICCJ au invocat Articolul 37 din Codul de Procedura Civila (CPC). Articolul 37 din CPC precizeaza „banuiala legitima” printre motivele de stramutare a unei cauze. „Banuiala se socoteste legitima ori de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale”, se arata in articolul citat.
A mai castigat terenul de cateva ori: Unde-s cele 10 milioane “arvunite” de Primarie?
Pe 6 august 2010, chiar inainte ca ICCJ sa decida stramutarea litigiului, primarul Romeo Stavarache declara ca municipalitatea ar fi recastigat 10 milioane de euro de la societatea Transport Public. „Dupa sase ani de lupte (…), acum acest teren intra in proprietatea municipiului Bacau (…) Primaria Bacau a recastigat 10 milioane de euro pentru Bacau, pe care ii are in proprietate (sic!)”, afirma primarul la acel moment. La un an de zile de la declaratie, cele 10 milioane de euro nu au intrat in bugetul Primariei, semn ca afirmatia edilului a fost nefondata.
Lucian Bogdanel
"Ma intreb cum poti sa anunti, in calitate oficiala de primar, victoria intr-un proces care nu numai ca nu s-a incheiat, dar nici n-a avut loc, termenul de judecata fiind luni, 5 septembrie? Primaria nu a castigat nimic si fac precizarea, cu aceasta ocazie, ca in judetul Sibiu nu exista Curte de Apel. Dosarul se afla pe rolul Tribunalului Sibiu si are drept obiect anularea unui act administrativ, nu recuperarea unui imobil, in cazul de fata un teren."Gabriel Ionita, avocat SC Transport Public SA
USL, admisa ca alianta politica de Tribunalul Bucuresti
Tribunalul Bucure?ti a aprobat ast?zi, înregistrarea ca alian?? politic? a Uniunii Social Liberale (USL) construc?ie politic? creat? de PSD ?i Alian?a de Centru dreapta. La ?ase luni de la depunerea actelor pentru înregistrarea USL ca alian?? politic?, Tribunalul Bucure?ti a decis, joi, oficializarea acestei construc?ii politice. USL depusese actele în acest sens înc? din 8 martie 2011. Ultimul termen pentru discutarea înregistr?rii alian?ei fusese stabilit pentru 1 septembrie.
Pre?edintele PSD, Victor Ponta, a declarat c? la termenul de joi în procesul de înscriere a Uniunii Social Liberale la Tribunalul Bucure?ti concluziile reprezentantului Ministerului Public ?i ale "celor din sal?" au fost de admitere a cererii. "Sper ca la ora 18.00 practic s? existe în mod oficial, sigur se anun?? de c?tre Tribunal înfiin?area USL. Este o procedur? judiciar? simpl?, m? bucur c? s-a finalizat ?i nu cred c? mai are rost s? discut?m de ce se amân? justi?ia", a mai afirmat el.
Sursa: evz.ro
Sexul le face pe femei sa se indragosteasca, iar pe barbati sa vrea mai mult
Pân? de curând nu se ?tia cu exactitate ce se petrece în creierul unei femei atunci când are orgasm, dar cercet?torii americani de la Rutgers University, din New Jersey, au descoperit c? activitatea cerebral? se modific? în func?ie de zona erogen? atins?. Cu ajutorul unui scanner ace?tia au observat c? atunci când femeile ating punctul culminant se activeaz? 30 de zone diferite din creier, printre acestea fiind ?i cele responsabile pentru emo?ii, sim? tactil, bucurie, satisfac?ie ?i memorie. În acela?i studiu s-a mai obervat c? anumite zone din creier devin active cu dou? minute înainte de orgasm.
În timpul partidelor de sex, organismul elibereaz? oxitocin?, substan?? cunoscut? ?i sub numele de "hormonul dragostei". Protrivit dr. Arun Ghosh, de la Spitalul Spire Liverpool, oxitocina ne face s? nu mai fim defensivi ?i s? acord?m mai mult? încredere persoanelor din jurul nostru. Acest hormon cre?te nivelul de empatie ?i îi face pe oameni s? se apropie mai mult. Speciali?tii în sexologie sus?in c? femeile elibereze o cantitate mai mare de hormoni ai dragostei decât b?rba?ii. Din aceast motiv, reprezentatele sexului feminin se ata?eaz? mult mai repede emo?ional ?i se îndr?gostesc mai u?or dup? o partid? de amor, decât b?rba?ii.
Pe de alt? parte, "atunci când un b?rbat atinge punctul culminant, organismul lui elibereaz? dopamin?, cunoscut? ?i sub numele de hormonul pl?cerii. Aceast? substan?? mai este responsabil? ?i de faptul c? num?rul b?rba?ilor dependen?i de sex este mai mare decât cel al femeilor", precizeaz? dr. Ghosh.
Sursa: Gandul.info
Circulatia pe strada Vasile Alecsandri, intrerupta pe 2 si 3 septembrie
Vineri si sambata (2 si 3 septembrie), circulatia rutiera pe strada Vasile Alecsandri din municipiul Bacau va fi intrerupta pentru executarea lucrarilor de asfaltare a carosabilului. Mai mult, conform precizarilor purtatorului de cuvant al Primariei, Ionut Tomescu, "pe aceasta strada lucrarile de montare pavele pe trotuare sunt finalizate in proportie de 95%". In acest sens, conducerea municipalitatii transmite posesorilor de autoturisme sa nu-si parcheze masinile pe strada Alecsandri in aceasta perioada pentru a nu obstructiona activitatea drumarilor si, totodata, isi cere scuze conducatorilor auto pentru disconfortul creat. (R.G.)
Traian Basescu: Romania recunoaste autoritatea CNT in Libia
Romania recunoaste Consiliul National de Tranzitie (CNT) ca singur partener de dialog in relatia cu Libia, a declarat, joi, presedintele Traian Basescu, la Reuniunea anuala a diplomatiei romane. "Romania recunoaste ca singur partener CNT-ul, pana cand o veni o structura mai buna. Deocamdata, singurul partener nu poate fi decat CNT-ul", le-a spus Basescu ambasadorilor Romaniei, pe care i-a primit la Palatul Cotroceni. Presedintele Traian Basescu va participa joi, la Paris, la Conferinta internationala privind situatia din Libia, a informat Administratia Prezidentiala. Potrivit sursei citate, conferinta va avea loc la Palatul Elysee si va fi urmata de un dineu oferit de presedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy.
Sursa: HotNews.ro
Profesorul Alexandru Pesamosca, unul din titanii medicinei romanesti, a murit
Profesorul Alexandru Pesamosca, cel mai bun pediatru din România, internat în 18 iunie în Spitalul Floreasca din cauza unor suferin?e cronice cardiace ?i pulmonare, a decedat la Spitalul "Marie Curie", fost Budimex, unde î?i petrecuse marea parte a vie?ii. Alexandru Pesamosca a decedat în noaptea de miercuri spre joi, la Spitalul "Marie Curie", a declarat Gabriel Smarandache, managerul unit??ii sanitare. Profesorul fusese transferat de la Spitalul Floreasca în urm? cu câteva zile, a spus medicul Bogdan Opri?a, purt?torul de cuvânt al acestei unit??i sanitare. Profesorul Pesamosca a fost internat în 18 iunie la Spitalul Floreasca, pentru c? respira greu ?i avea o durere în piept. Echipajul SABI, trimis la Spitalul de Copii "Marie Curie", a hot?rât c? profesorul Pesamosca trebuie transportat de Spitalul de Urgen?? Floreasca din Capital?, pentru investiga?ii complexe ?i tratament de specialitate. Dup? evaluare el a fost internat în clinica de terapie intensiv? fiind necesar? sus?inerea func?iei respiratorii. Profesorul Pesamosca, de?i un titan al medicinei române?ti, a fost scos la pensie for?at. De câ?iva ani era imobilizat la pat. Din anul 1984, profesorul Pesamosca nu a mai ie?it din Spitalul de Copii "Marie Curie". Cum nu a avut niciodat? timp s? se ocupe de el ?i s?-?i ia o cas?, profesorul a fost l?sat s? stea în spital. El a muncit 60 de ani în Spitalul Budimex, ajutând zeci de mii de copii în stare foarte grav? s? duc? o via?? normal?.
Sursa: Gandul.info
Algeria ii inchide usa-n nas lui Muammar Gaddafi
Liderul libian Muammar Gaddafi ar fi incercat sa negocieze cu autoritatile algeriene intrarea sa in Algeria in orasul frontalier Ghadames unde se afla impreuna cu familia, a scris miercuri cotidianul El-Watan in editia online, potrivit AFP. Coloneul si fiii sai care se afla inca in viata au disparut dupa ce Tripoli a cazut in mainile Consiliului National de Tranzitie, in urma cu o saptamana. Pentru prinderea lui se ofera o recompensa.
Citand surse apropiate presedintiei algeriene, cotidianul scrie ca fostul lider libian ar fi "incercat sa il contacteze prin telefon pe presedintele Abdelaziz Bouteflika, care a refuzat sa preia apelul". "Nu este prima data cand Gaddafi si emisarii sai au incercat sa intre in contact cu presedintele algerian", potrivit acelorasi surse. Algeria a anuntat ca i-a primit pe teritoriul sau pe trei copii ai lui Gaddafi – fiica sa Aisha, care a nascut o fetita duminica, si pe fiii acestuia Mohamed si Hannibal – precum si pe cea de-a doua sotia a acestuia, Safia, din "motive strict umanitare".
Sursa: HotNews.ro
USL si-a impartit „frateste” Bacaul pentru alegerile locale
Zilele acestea, in Uniunea Social Liberala s-au purtat discutii referitoare la definitivarea candidaturilor la primarii si consilii judetene pentru alegerile din 2012. Conform Protocolului USL, social democratii au dreptul sa propuna 21 de candidati pentru presedintia Consiliului Judetean si 20 de candidati pentru municipiile resedinta de judet, in timp ce liberalilor si conservatorilor (Alianta de Centru Dreapta) le revin cate 20 de candidati pentru consiliile judetene si resedintele de judet. Asadar, in cursul zilei de astazi ar urma ca forurile de conducere ale USL sa voteze lista candidatilor cu care vor defila la localele de anul viitor.
In Bacau, lupta pentru cele doua fotolii (sefia CJ si primaria) pare a se fi transat conform principiului autoconservarii sau, altfel spus, "ce-i in mana nu-i minciuna". Astfel, pentru Consiliul Judetean, Uniunea Social Liberala va miza pe Dragos Benea, in timp ce la Primaria Bacau va fi sustinut Romeo Stavarache. (R.G.)
Atletism: Arunca pentru finala
In aceasta noapte, Bianca Perie (SCM Bacau) intra in concurs la Campionatele Mondiale pentru seniori
Campioana europeana la tineret, singura atleta bacauana participanta la "mondialele" pentru seniori isi masoara fortele cu cele mai bune aruncatoare de ciocan din lume. Calificarile acestei probe sunt programate vineri dimineata la Daegu (10.00), sase ore mai devreme in România. Asadar, in aceasta noapte la 4.00, Bianca Perie va concura pentru a incerca sa-si asigure prezenta in finala de pe 4 septembrie.
Experienta
Atleta de la SCM Bacau a mai evoluat pe continentul asiatic la mijlocul lui august, când intr-o alta competitie a senioarelor a cucerit medalia de bronz la Jocurile Mondiale Universitare desfasurate la Shenzhen (China). Campionatele Mondiale sunt organizate in Coreea de Sud si au inceput pe 27 august, urmând sa se incheie chiar in ziua in care este programata finala probei de aruncarea ciocanului.
Obiectiv
Delegatia României la "mondiale" cuprinde doar opt sportivi, "tricolorii" care au concurat pâna acum (Nicoleta Grasu, Claudia Stef, Cristina Casandra, Andreea Ograzeanu) plasându-se departe de podium. La 21 de ani, obiectivul Biancai Perie este sa intre in finala. Anul trecut, la Campionatele Europene pentru seniori, sportiva pregatita de Lucian Cucos a reusit sa ocupe locul al patrulea.
Dana Popa
Handbal feminin / Liga Nationala: Gata de start
Incepe toamna, incepe Liga Nationala. Pe 1 septembrie, campionatul 2011-2012 porneste la drum cu un meci in devans. Balul se deschide pe terenul ocupantei locului V in sezonul precedent, HC Roman, care va primi vizita campioanei Oltchim Râmnicu Vâlcea. Jocul de start in noua stagiune se va desfasura cu incepere de la ora 11.00 si va fi transmis in direct pe Digi Sport.
Si-au adus intariri
Pentru nou-infiintata CSM Bacau, emotiile debutului cresc de la o zi la alta. La fel si lotul. In saptamâna premergatoare inceperii Ligii Nationalei, echipa manageriata de Gabriel Armanu si-a adus intariri. CSM-ul a semnat cu Mihaela Chereches (o extrema adusa din campionatul Frantei) si Stefania Lazar (inter dreapta, venita din Polonia). Cele doua jucatoare sunt in asteptarea Certificatului International de Transfer pentru a putea intra la joc.
Inceput in deplasare
In timp ce campionatul incepe astazi, CSM-ul va juca in meciul care va trage cortina peste etapa inaugurala a sezonului 2011-2012, programata pe 3 septembrie. Formatia antrenata de Gabriela Manea si Adrian Brezan isi va face botezul competitional sâmbata seara, in deplasare la Cetate Deva. Partida se va desfasura cu incepere de la ora 19.00 si va fi arbitrata de cuplul bucurestean Manea / Iliescu.
Dana Popa
