Administratia Bazinala de Apa (ABA) Siret a tras linie anului 2011. In total, anul trecut s-au efectuat 59 de lucrari pe intreg cuprinsul bazinului hidrografic Siret.

"Printre activitatile cele mai importante se numara lucrarile de aparare impotriva inundatiilor. In Bacau au fost finalizate si receptionate patru lucrari, cea mai importanta fiind indiguirea malului drept al râului Siret pe tronsonul Serbesti, Siretu, Schineni, Saucesti, Holt pe o lungime de 15,6 kilometri, suprainaltarea digului de protectie in zona Schineni si consolidari de mal si corectari de albie minora", a explicat Emil Vamanu, directorul ABA Siret. Pe lânga aceasta investitie, tot in judet s-a indiguit malul stâng al Siretului in zona localitatilor Negri si Prajesti, pe o distanta de 8,2 kilometri, au avut loc lucrari de regularizare si consolidare in zona localitatii Hârlesti, comuna Filipesti (regularizarea albiei pe o lungime de 0,8 kilometri, executarea unui dig de dirijare pe o lungime 0,65 kilometri). O ultima receptie s-a facut la investitia de regularizare a albiei si consolidari de mal pe râul Oituz, in comuna Oituz, pe o lungime de 0,68 kilometri si un canal de reprofilare in lungime de 0,73 de kilometri. "35 de lucrari din totalul de 59 au fost receptionate in acest an – 16 in judetul Suceava, una in judetul Botosani, 10 in judetul Neamt, 3 in judetul Iasi, 4 in judetul Bacau si una in judetul Vrancea", a mai spus Vamanu. Tot in 2011 ABA Siret si-a imbogatit parcul auto. S-au adaugat numeroase utilaje si autoutilitare: 6 buldoexcavatoare, 2 buldozere, 29 de autoutilitare, un autoremorcher cu trailer si o cositoare pentru diguri. Acestea au ajuns la toate cele 6 subunitati si vor fi folosite pentru exploatarea si intretinerea obiectivelor aflate in administrare. Dotarea este binevenita, intrucât, "institutia noastra gestioneaza cel mai mare bazin hidrografic din tara, râul Siret provocând cele mai multe probleme dintre toate cursurile de apa", reaminteste directorul institutiei, Emil Vamanu.
Andreea Gavrila

In anul 2011, 2.986 de proprietari de apartamente bransate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic au incheiat conventii individuale cu CET Bacau. Numarul total al consumatorilor cu care societatea de termoficare are relatie directa a ajuns astfel la aproape 6.000. Conventiile sunt un act aditional la contractul de furnizare-primire agent termic incheiat intre CET si asociatiile de proprietari, iar semnarea lor a fost o conditie obligatorie pentru primirea ajutoarelor de incalzire atât in sezonul rece 2010-2011, cât si in cel din 2011-2012. Consumatorii cu conventii individuale primesc facturi nominale, pe care le pot achita la centrele de incasari ale CET. (D.M.)

Pentru beneficiarii de asistenta sociala anul 2012 nu are semne bune. Printr-o ordonanta de urgenta, adoptata la sfârsitul lunii decembrie 2011, Guvernul României a redus prestatiile sociale de la 54 la 9 tipuri. Acestea se refera la alocatii, indemnizatii si facilitati. Primul tip este cel al venitului minim de insertie care cumuleaza venitul minim garantat (ajutorul social, conform Legii 416/2001), alocatia de sustinere familiala si ajutorul de incalzire. Unificarea acestora trei intr-o singura prestatie sociala se va face incepând cu anul 2013. Al doilea tip este alocatia de stat pentru copii, care ramâne neschimbata la 42 lei, 84 lei pentru cel cu handicap, respectiv la 200 lei pentru cei care au pâna in 2 ani sau trei ani, daca au o dizabilitate. Alocatia de plasament va fi cea de-a patra categorie de prestatie sociala si ea se mentine in cuantumul actual. Un alt tip de prestatii il va reprezenta cel al indemnizatiilor, stimulentelor si al ajutoarelor de crestere a copilului. Ele vor reuni indemnizatia de crestere a copilului, stimulentul lunar, care se acorda celor care se intorc la serviciu inainte de un an de la nastere, si cele 7 tipuri de indemnizatii si ajutoare achitate celor care au persoane cu vârsta intre 0 si 7 ani, cu handicap. In plus de acest tip, din 2013 se va institui indemnizatia pentru persoanele cu nevoi speciale. Cât despre indemnizatia de hrana pentru persoanele cu HIV/SIDA, ea se mentine, la fel si ajutorul pentru persoanele refugiate. La acestea se adauga ajutorul de urgenta, care il va "inghiti" pe cel financiar. El se va plati in caz de calamitati naturale, incendii sau propbleme grave de sanatate. Ultimul tip de prestatii sociale se refera la facilitati, la care vor avea dreptul beneficiarii de ajutor social, ai indemnizatiei de crestere a copilului si alte categorii de populatie. Facilitatile vizeaza, printre altele, si suportarea din bugetul de stat a transportului pentru persoanele cu dizabilitati si subventionarea dobânzii la creditele angajate de catre categriille de populatie mentionate anterior. O alta modificare a sistemului de asistenta sociala consta in faptul ca orice prestatie se raporteaza la indicatorul social de referinta. In functie de acesta, care si in 2012 va fi tot de 500 lei, se va stabili cuantumul tuturor prestatiilor sociale. Vestea si mai proasta este aceea ca beneficiarii de anumite prestatii sociale nu se vor mai bucura de ele, daca inregistreaza restante la plata impozitului si taxelor locale. Guvernul a decis ca incepând cu anul 2012 sa suspende pe o perioada de 5 luni achitarea ajutorului social, a alocatiei de sustinere si a indemnizatiei de crestere a copilului familiilor care nu si-au platit la zi impozitul si taxele. Plata retroactiv a prestatiilor incepe dupa ce familiile in cauza si-au onorat obligatiile fata de stat. Pentru familiile debitoare la bugetul de stat, masura este destul de dura. Ajutorul social lunar este de 462 lei in cazul familiilor cu 5 persoane, de exemplu. La aceasta suma se poate adauga indemnizatia de crestere a copilului care este de 600 lei-1.200 lei sau de 600 lei-3.000 lei. Dar o familie poate sa aiba si alocatie de sustinere care ajunge la 180 lei. Prin urmare, o familie risca sa piarda, prin neplata impozitului si taxelor, peste 1.000 lei, cel putin.
Elena Tintaru

Este vorba despre agentul de politie Irina B. din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Braila, care a fost trimisa in judecata de procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie pentru trafic de influenta. In rechizitoriu, anchetatorii au retinut ca in anul 2008, când aceasta lucra la IPJ Galati, a pretins de la un denuntator suma de 20.000 de euro pentru a interveni pe lânga un procuror de la DIICOT – Serviciul Teritorial Bacau, care-l cerceta pentru trafic de persoane, trafic de droguri, proxenetism si aderare la un grup infractional organizat, pe care urma sa-l convinga sa nu-l trimita in judecata. Politista a incasat suma de 16.000 de Euro, dar barbatul tot a ajuns in fata instantei. (Geta P.)

Viteza si neatentia in conducere a facut mai multe victime in ultimele zile. La iesirea din Buhusi, pe drumul national 15, un ialomitean grabit a apasat prea tare pedala de acceleratie, intr-o curba nu a mai putut controla autoturismul si a ajuns intr-un parapet metalic al barierei de la linia ferata. In urma impactului, soferul, Vasile N. (48 de ani), a murit pe loc iar sotia, aflata pe locul din dreapta a suferit mai multe leziuni. Un alt eveniment rutier cu urmari grave a avut loc la Oituz. Aici Constantin C. (20 de ani), din Gura Vaii a acrosat un pieton care a fost transportat in stare critica la Spitalul Judetean si pentru care medicii nu au mai putut face nimic ca sa-l salveze. Tot viteza a trimis pe patul de spital alte trei persoane. Accidentul s-a petrecut in afara localitatii Magura. Fanica A. (46 de ani) a pierdut controlul si s-a rasturnat. Copiii sai de 5 si respectiv 10 ani au suferit mai multe fracturi iar sotia s-a ales cu un traumatism de coloana. (Geta P.)

I s-a intâmplat unui tânar teribilist din comuna Oituz. Adrian B. (26 de ani) a vrut sa-si impresioneze amicii si s-a intins pe carosabil asteptând sa treaca un autoturism peste el. Pentru ca a facut asta pe drumul national 11, intens circulat, nici nu a fost prea greu ca acest lucru sa se intâmple. Elena D. care se deplasa catre Onesti nu l-a mai putut evita si a trecut cu masina peste el. In urma accidentului, pietonul pus pe glume a avut mare noroc si s-a ales doar cu traumatisme si contuzii. Testat cu aparatul etilotest, oamenii legii si-au dat seama si de unde a avut acest curaj. Tânarul avea o alcoolemie de 0.41 mg/l alcool pur in aerul expirat. (G.P.)

Casuneanu si Rusu, la cutite, de Craciun

Licitatia privind asfaltarea rampelor Oituz si Stefan Guse de la pasajul subteran s-a transformat intr-un adevarat razboi derulat intre societatile patronate de afaceristii Viorel Rusu (Conextrust) si Costel Casuneanu (PA&CO). In urma evaluarii ofertelor depuse, municipalitatea bacauana a declarat câstigatoare oferta asocierii de firme Conextrust – Servrut Construct – Amicii. Decizia autoritatii contractante (Primaria Bacau) a fost contestata la CNSC de Drumuri si Poduri SRL Gheorghieni (jud. Harghita), firma patronata de PA&CO International SRL, societatea lui Casuneanu. “Razboiul” a ajuns pe masa Curtii de Apel Bacau, insa litigiul are toate sansele sa se prelungeasca, Rusu afirmând ca Drumuri si Poduri Gheorghieni ar fi formulat o noua contestatie.
Societatea detinuta, la Gheorghieni, de Casuneanu acuza faptul ca asocierea de firme condusa de Conextrust nu a putut sa justifice pretul extrem de mic avansat in licitatie. Acesta reprezinta doar 70,8 la suta din valoarea estimata initial de Primaria Bacau.

Un contract de asfaltare estimat de municipalitatea bacauana la peste 1 milion de euro a pus pe jar mai multe firme de constructii. Finalul lui 2011 a surprins societatile detinute de Costel Casuneanu si Viorel Rusu intr-un razboi la cutite, miza constituind-o anularea deciziei de atribuire a contractului catre asocierea de firme Conextrust – Servrut Construct – Amicii.
In august 2011, Primaria Bacau a scos la licitatie un contract vizând asfaltarea rampelor Oituz si Stefan Guse, de la pasajul subteran, precum si realizarea infrastructurii de retele din zona strazii Oituz. La data respectiva, municipalitatea a estimat contractul de lucrari la peste 4,4 milioane lei. In cursa au intrat cinci operatori economici, ofertele fiind deschise pe 29 august 2011.

Pretul mic, imposibil de justificat?

Pe 28 septembrie 2011, Drumuri si Poduri Gheorghieni – societatea lui Casuneanu – a contestat rezultatul licitatiei, remitând CNSC (n.r. – Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor) o plângere. Societatea a incriminat faptul ca asocierea de firme declarata câstigatoare de Primaria Bacau nu putea justifica valoare ofertei depuse, in speta pretul cu care a câstigat licitatia. Potrivit contestatiei elaborate de avocatul Horia Bora, Drumuri si Poduri Gheorghieni a cerut CNSC sa anuleze decizia municipalitatii vizând stabilirea câstigatorului licitatiei. Firma lui Casuneanu a mai solicitat, de asemenea, anularea partiala a raportului procedurii de achzitie publica, precum si obligarea Primariei Bacau la reevaluarea ofertei depusa de asocierea de firme condusa de Conextrust. Contestatia formulata de Drumuri si Poduri Gheorghieni atesta ca “decizia autoritatii contractante este nelegala”.
“In opinia noastra, un pret de 70,8 la suta din valoarea estimata este in mod obiectiv suficient de scazut pentru a fi calificat drept nejustificabil”, se arata in contestatia depusa la CNSC de Drumuri si Poduri Gheorghieni. Oferta câstigatoare formulata de Conextrust a fost de 3,17 milioane lei fara TVA.
Prin Decizia nr. 4584/C 6/5113 din 20 octombrie 2011, CNSC a admis contestatia formulata de societatea lui Casuneanu, anulând – de asemenea – raportul de atribuire prin care oferta Conextrust a fost desemnata ca fiind câstigatoare.

“Noi suntem la 1 kilometru de santier”

Potrivit administratorului Conextrust, Viorel Rusu, pretul scazut avansat de asocierea condusa de firma sa ar fi pe deplin justificat. Rusu a precizat ca Drumuri si Poduri Gheorghieni ar fi trebuit sa vina cu utilaje tocmai de la Oituz, in timp ce Conextrust are sediul la 1 kilometru de santierul pasajului subteran. “Nu e un pret neobisnuit de scazut. Ei sunt in Gheorghieni si la Oituz, la PA&CO, noi suntem la 1 kilometru. Asta e diferenta, e data de transport. N-aveam cum sa punem transport de la 150 de kilometri, când noi suntem la 1 kilometru”, a declarat Rusu.
El a adaugat ca nu comenteaza contestatia formulata de “domnul Casuneanu”, dar ca in ritmul actual, lucrarile de la pasaj se vor incheia in primavara lui 2013. “Se va mai ajunge odata la Curtea de Apel si tot asa. Eu nu va pot da prea multe relatii pe acest subiect. Avem avocati, dar daca o tine tot asa, cred ca se duce (n.r. – santierul) pâna in primavara viitoare”, a comentat administratorul Conextrust.

“Ne abtinem de la comentarii”

Abordat de jurnalistii Desteptarii, omul de afaceri Costel Casuneanu a recunoscut ca se afla in spatele societatii din Gheorghieni, dar – a adaugat el – nu poate oferi detalii privitoare la licitatiile la care participa firma.
“PA&CO este actionar la Drumuri si Poduri Gheorghieni. Firma are un administrator si va rog sa luati legatura cu el. Sa va spuna el, exact, despre ce este vorba. Eu nu stiu si nu vreau sa vorbesc aiurea“, a declarat Casuneanu. El a indicat ca societatea ar putea emite o pozitie oficiala la o solicitare formulata in scris. Am transmis o astfel de solicitare pe adresa de posta electronica a PA&CO, proprietarul societatii Drumuri si Poduri SRL din Gheorghieni. Potrivit raspunsului formulat de departamentul de comunicare a PA&CO, societatea se abtine de la comentarii pe tema licitatiei privind asfaltarea rampelor de la pasajul subteran.
“Ne abtinem de la orice comentariu, cât timp contestatia se afla inca spre solutionarea autoritatilor competente. In cazul unei decizii nefavorabile, avem in continuare inca o cale de a ataca hotarârile autoritatilor contractante. Mentionam ca PA&CO International este doar actionar la Drumuri si Poduri Gheorghieni, firma ce are management si administrator propriu si care are propria politica de participare la licitatiile publice”, se precizeaza in raspunsul dat de societatea lui Casuneanu. Drumuri si Poduri Gheorghieni este administrata de Gabriel Ciocan, unul din directorii PA&CO International.

Asfalt “made in Racaciuni”

Argumentul distantei mai mici, invocat de Rusu, este contrazis insa de reprezentantii societatii lui Casuneanu. Potrivit contestatiei formulate de Drumuri si Poduri SRL Gheorghieni, asocierea desemnata câstigatoare de municipalitate va aduce asfaltul tocmai de la Racaciuni, unde societatea Servrut Construct detine o statie de mixturi asfaltice. Mai mult, se afirma in contestatia amintita, justificarea preturilor la utilaje si la transporturi ar fi “evaziva”.
De cealalta parte, Servrut Construct – SRL cu sediul in Racaciuni – s-a remarcat in ultimii ani prin nenumarate contracte de asfaltari obtinute de la Serviciul Public Judetean de Drumuri, aflat in subordinea Consiliului Judetean si condus de Valentin Palea, vicepresedintele PSD Bacau. Servrut Construct, afirma surse administrative, s-ar fi aflat si la originea unor sponsorizari consistente primite de fruntasii PSD Racaciuni cu prilejul campaniei electorale din 2008.

Razboi la Curtea de Apel

La inceputul lui noiembrie, societatea lui Casuneanu a contestat in instanta rezultatul licitatiei, dosarul fiind inregistrat la Curtea de Apel sub numarul 668/32/2011. Pe 9 decembrie 2011, instanta ia act de decizia Drumuri si Poduri Gheorghieni de renuntare la judecata (!). Magistratii au respins, ca nefondata, si plângerea formulata de Conextrust SA in dosarul amintit.

Casuneanu si Rusu, bani frumosi din contractele publice

Societatile detinute de Costel Casuneanu si Viorel Rusu s-au remarcat, in ultimii ani, prin multitudinea contractelor publice obtinute. Pe parcursul lui 2009, PA&CO a obtinut din partea Primariei Bacau un contract de asfaltare a unor artere din municipiu. Valoarea contractului a depasit, la momentul respectiv, 8 milioane de lei (n.r. – vezi articolul: “Asfaltarile de unica folosinta ne-au costat 250 de miliarde de lei”). De cealalta parte, Conextrust si Rustrans – firmele controlate de Viorel Rusu – au prosperat din contractele derulate cu autoritati ale administratiei publice locale. Presa bacauana l-a catalogat pe Rusu drept “baron local al constructiilor pe banii statului”, societatile sale ocupându-se de construirea mai multor sedii de institutii publice (Directia Silvica, Agentia de Protectie a Mediului sau Oficiul de Cadastru). Conextrust a câstigat contractul privind modernizarea Maternitatii Bacau, precum si construirea noului cimitir al Bacaului (n.r. – vezi articolul: “Noul cimitir al Bacaului, «combinatie» de 45 de miliarde”).

Un pasaj bolnav

In 2011, un control efectuat de Autoritatea de Audit de pe lânga Curtea de Conturi a României a evidentiat ca municipalitatea bacauana e in ofsaid la fonduri europene. Primaria ar fi incredintat, in temeiul unui act aditional, un contract de lucrari de 3 milioane lei fara organizarea unei licitatii. Pasajul subteran din Bacau este executat de un consortiu de firme condus de societatea Procom SRL (Italia). Din consortiu face parte si firma lui Casuneanu, PA&CO. Ca o picanterie, societatea Amicii SA – controlata de Viorel Rusu – a executat lucrari in valoare de 640.000 de lei la pasajul subteran, in temeiul unui contract incheiat cu liderul consortiului – Procom SRL. Lucrarile au vizat devierea infrastructurii de utilitati din zona.
Lucian Bogdanel

De sarbatori, buhusenii Vasile Gâsca si Ion Vatavu au avut o discutie „aprinsa” în fata locuintei celui dintâi. Potrivit datelor oferite de politistii buhuseni, Vasile Gâsca l-ar fi lovit, cu mâna, în zona gâtului, pe Ion Vatafu. Cel lovit nu a acordat importanta speciala loviturii, dar a constatat, la ceva vreme dupa ce a ajuns acasa, ca i s-a umflat zona cailor respiratorii. A fost transportat cu ambulanta la spitalul bacauan, având diagnosticul traumatism hemo-trahee drept. Medicii nu l-au mai putut salva. Ion Vatafu avea 51 de ani. Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau a început operativ cercetarile in aceasta cauza. (Ion Fercu)

Un tânar de 30 de ani din Bacau a fost incatusat in Italia dupa ce ar fi ucis un galatean. Teribila fapta s-a petrecut intr-un restaurant din oraselul Grugliasco, in apropiere de Torino, acolo unde cei doi petreceau Revelionul.

Potrivit presei italiene, intre bacauanul Marius Ionel Simion si Roman Lazar (27 de ani), din Galati, s-a iscat un conflict spontan. Motivul altercatiei pare sa fi fost muzica ceruta de cei doi DJ-ului. Martorii au declarat pentru ziaristii ajunsi la fata locului ca victima a fost taiata in zona gâtului cu o sticla sparta si a murit in mijlocul strazii. Agresorul ar fi fugit de furia prietenilor acestuia, s-a dus acasa, s-a culcat, iar când s-a trezit si a deschis televizorul ar fi aflat ca este un asasin. Si-a sunat avocatul si s-a predat carabinierilor. "Nu intentionam sa omor pe nimeni. M-am aparat doar. Am fost agresat de sapte persoane. In timp ce ma târau in afara restaurantului, unul din ei m-a lovit cu cutitul in zona gâtului. M-am aparat cu mâna. In ingramadeala, am apucat o sticla de pe o masa, am spart-o si cu ea am incercat sa resping atacurile agresorilor. Apoi am fugit pentru a evita alte necazuri", este declaratia bacauanului publicata in cotidianul italian "La Stampa". Marius Simion era rezident in Torino si petrecea Revelionul alaturi de sotia sa, insarcinata in sapte luni, si mai multi prieteni. La o masa alaturata s-a asezat si Roman Lazar cu un alt grup de prieteni. Cei doi nu se cunosteau si se pare ca munceau in constructii. Tot in ziarul "La Stampa", avocatul bacauanului a precizat ca este pregatit sa pledeze pentru nevinovatia acestuia si spune ca a fost in legitima aparare, având in vedere ca in incaierarea din fata restaurantului acesta a fost ranit la o mâna. (Geta P.) (La stampa)

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a emis un ordin privind aprobarea normelor metodolgice pentru stabilirea obligatiei de predare a personalului de conducere din inspectoratele scolare, unitatile de invatamânt, unitatile conexe, precum si a personalului de indrumare si control din inspectorate si din casele corpului didactic.

Potrivit acestui act, personalul de conducere din Inspectoratul Scolar si unitatile de invatamânt este degrevat partial sau total de norma didactica de predare incepând din acest an scolar. In schimb, directorii gradinitelor cu program normal, care au personalitate juridica si care functioneaza cu peste 8 grupe de copii, dar si profesorii pentru invatamântul prescolar, nu sunt degrevati de norma didactica. Ei efectueaza integral activitatea didactica de instruire – educare cu grupa de copii.

Norme partiale pentru directorii de scoli

In ceea ce priveste functia de director, acest statut le confera profesorilor dreptul de a lucra pe norme partiale. Astfel, directorii unitatilor de invatamânt de nivel primar, gimnazial, liceal si postliceal cu personalitate juridica si care functioneaza cu mai putin de 25 de clase, efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar directorii unitatilor de invatamânt de nivel primar, gimnazial, liceal si postliceal care functioneaza cu peste 25 de clase efectueaza 4-6 ore/saptamâna din norma didactica de predare. Si directorii adjuncti au norme partiale. Acestia efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, in cazul in care unitatile de invatamânt se afla in una din urmatoarele situatii: au peste 30 de clase de elevi sau au intre 20 si 30 de clase de elevi si indeplinesc una din urmatoarele conditii – functioneaza cel putin 10 clase de elevi si/sau grupe de copii la invatamântul primar si/sau prescolar, au sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale, in scoala in care invatamântul se desfasoara in limba româna, au sectii cu predare limba româna, in scoala in care invatamântul se desfasoara in limbile minoritatilor nationale, au cel putin 20 clase si unitatea de invatamânt are internat si cantina. Totodata, directorii adjuncti din unitatile de invatamânt de nivel liceal/postliceal efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare

Directorul CCD, norma de 2-4 ore/saptamâna

In acelasi ordin se mai prevede ca directorul Palatului Copiilor efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, directorii cluburilor copiilor care functioneaza sub 10 norme, efectueaza 10-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar directorul adjunct intre 14 si 16 ore. In schimb, directorul – profesor al Casei Corpului Didactic are o norma de 2-4 ore/saptamâna, la fel ca si profesorul-metodist al CCD.
Roxana Neagu

Directorii unitatilor de invatamânt cu program sportiv suplimentar, denumite si cluburi sportive scolare, care functioneaza cu personalitate juridica si care au 20 grupe de elevi, efectueaza 9-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare, daca clubul are 20-35 de grupe de elevi. Pentru cel putin 20 grupe de elevi se efectueaza 6-9 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar pentru cei care care au peste 45 grupe de elevi se efectueaza 10-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare.

In ceea ce priveste inspectorii scolari generali si inspectorii scolari generali adjuncti din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean au, la alegere, 2-4/ saptamâna de norma didactica de predare. In schimb, inspectorii scolari de specialitate efectueaza 2-4 ore/saptamâna din norma didactica de predare, în specializarea din diploma de licenta.

Anul 2011 a fost unul plin din punct de vedere al vizitelor oficiale. Rând pe rând, delegatiile straine au poposit in Bacau. Ambasadori, investitori sau oameni de afaceri s-au aratat interesati de ceea ce Bacaul le poate oferi, dar toti s-au cramponat de o mare carenta: avem o infrastructura deficitara si nici legislatia, prea stufoasa, nu este de mare ajutor.

Bacaul a fost un punct de atractie a delegatiilor straine in 2011. Numerosi diplomati si oameni de afaceri straini au calcat pragul celor mai importante institutii ale judetului, manifestându-si intentia de a incheia colaborari pe toate planurile cu partea bacauana. In luna februarie, delegatia Ambasadei Britanice a poposit in Bacau pentru a evalua oportunitatile de investitii in judet. Oficialul britanic, Esther Blythe, s-a aratat interesat in proiectul de modernizare a Aeroportului International „G. Enescu” din Bacau si a vizitat societatea Aerostar care deruleaza mai multe contracte de mentenanta a aeronavelor apartinând unor companii engleze.

O altfel de „delegatie”

In luna martie, o alta "delegatie", de aceasta data mai putin formala, a unor elevi din Olanda a umplut sala mare a Palatului Administrativ. Ei au incercat sa creeze "Punti peste diferente", dupa cum s-a numit proiectul derulat intre unitatea de invatamânt straina si Colegiul "Ferdinand I".
In lunile mai si octombrie, o delegatie maghiara a purtat discutii cu prefectul judetulu. Lezsak Sándor, vicepresedintele Adunarii Nationale a Republicii Ungare si Fuzes Oszkár, ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti dar si reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare au discutat cu prefectul Constantin Scripat despre relatiile cu Asociatia Maghiarilor Ceangai din Moldova, dar si despre potentialele relatii din domeniul economic si comercial. In septembrie, la discutii au venit sefa sectiei economice a Ambasadei Germaniei si presedintele Clubului Economic German Moldova. Si Ambasada Republicii Croatia a venit in Bacau, pe de o parte pentru inaugurarea unei investitii croate in Bacau, dar si pentru a vedea daca sunt alte oportunitati de afaceri in zona.
Delegatiile Republicii Moldova si Finlandei au venit pe final de an in vizite oficiale in Bacau. Moldovenii au dorit dezvoltarea contactelor economice initiate anterior prin Camera de Comert. De altfel, intâlnirile pe teme de afaceri sunt tot mai dese, in ultimii doi ani, Camera de Comert si Industrie având 4 misiuni economice in Republica Moldova, la diverse târguri si expozitii, la care se adauga si alte contacte, individuale.
Ambasadorul Finlandei a mediat,in schimb, intâlnirea din Bacau privind strategia anticoruptie a României pentru urmatorii ani.

Care sunt concluziile dupa aceste vizite?

"Noi suntem deschisi. Am avut colaborari prin Camera de Comert cu oamenii de afaceri. Am incercat parteneriate, am si reusit. Bacaul este cautat in continuare, este un oras relativ mare, cu traditie in industrie si economie, cu un aeroport mare, dar lipseste infrastructura", a explicat prefectul Constantin Scripat.
Daca la capitolul infrastructura inca avem de lucrat, in ceea ce priveste legislatia, autoritatile locale incearca sa gaseasca solutii si trebuie sa faca asta cât mai repede, daca nuvrem sa ii pierdem pe investitori in fata vecinilor. "Sunt niste forme legale de facilitati pe care incercam sa le identificam, sa determinam si alte institutii sa le puna la dispozitie prin concesionare terenuri sau sa ii ajute la obtinerea de avize care sunt foarte multe. Legislatia româneasca este stufoasa si asta acuza partenerii straini. Toti partenerii cred ca e prea dura. Umbli prea mult pentru acorduri, avize. Trebuie sa creem niste facilitati sa ii aducem la noi", a mai spus Scripat.
Andreea Gavrila

„Am discutat despre sectorul transporturi, dar si despre dezvoltarea infrastructurii. Cred ca Bacaul si România trebuie sa puna accent pe dezvoltarea infrastructurii pentru a atrage investitorii. Exista, intr-adevar, oportunitati legate de dezvoltarea aeroportului din Bacau.”
Esther Blythe, viceambasadorul Marii Britanii

"Nu avem multe firme active in România, poate zece din ele, dar fiecare are o experienta buna aici. Ambasada Croatiei este deschisa antreprenorilor din Croatia si celor din România in stabilirea viitoarelor contacte si afaceri.”
Andrea Gustovic Ercegovac, ambasadorul Croatiei in România

„Sunt multe similitudini intre România si Republica Moldova, intre judetul Bacau si raionul Causeni. Exista, insa, si alte puncte comune: ponderea agriculturii in economia zonei, exodul familiilor tinere spre Occident, in cautare de locuri de munca, reticenta investitorilor straini, care doresc stabilitate politica si legislativa.”
Nicolae Andries, vicepresedintele Consiliului Raional Causeni

Restrictii la consultatii si in 2012

Medicii de familie au incheiat 2011 cu nemultumiri care vizeaza relatia lor cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate in anul care vine. „Au fost aprobate Normele de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in 2012, legea dupa care functioneaza tot sistemul medical din România, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Reprezentantii nostri la nivel national nu au fost chemati la consultari de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Au fost elaborate si aprobate aceste norme care anuleaza tot ce am câstigat pentru pacienti prin protestul nostru din luna iunie.” Amintim ca medicii de familie au refuzat sa incheie contractele cu casele de asigurari deoarece erau nemultumiti, printre altele, ca li se limita numarul de consultatii la 20 pe zi. Pacientii care nu mai aveau loc pe lista de programari plateau consultatia si nu aveau dreptul sa primeasca retete, trimiteri si certificate de concediu medical. Pentru a debloca situatia, MS si CNAS au acceptat sa modifice normele. A fost pastrata limita de 20 de consultatii pe zi, dar medicilor li s-a permis sa „jongleze” cu programarile. S-a renuntat si la regula eliberarii de retete pentru pacientii cronici pe trei luni, precum si la introducerea plafonului de medicamente compensate la medicul de familie. „Practic, aceste norme ii afecteaza pe pacientii nostri in primul rând, considera dr. Caliman. Medicii de familie vor putea sa acorde numai 20 de consultatii pe zi in cabinet si una la domiciliu, in functie de solicitari. Doar acestor pacienti, programati, li se vor putea elibera retete compensate, bilete de trimitere catre medicii specialisti si certificate de concediu medical.” Toti pacientii care nu au programare vor achita consultatia si vor primi doar reteta simpla, ceea ce inseamna ca vor plati medicamentele in farmacii. Pentru cei care nu isi permit sa scoata bani din buzunar in cabinetul medicului de familie, exista doar doua solutii: sa astepte eliberarea unui loc pe lista cu programari sau sa se adreseze serviciilor de urgenta din spitale. Desi sunt nemultumiti de aceste prevederi, medicii de familie vor semna contractele cu casa de Asigurari de Sanatate luna viitoare. „Multi dintre colegi nici nu stiu ca au aparut normele noi, a adaugat dr. Caliman. Au trecut neobservate, findca se face vâlva cu noua lege a Sanatatii.” Conducerea CJAS sustine ca medicii nu au motive de suparare si ingrijorare. „Vom discuta aceste norme inainte de a incheia contractele, ne-a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS Bacau. Nu sunt prea multe modificari, fiindca avem in vigoare un contract-cadru pe doi ani, 2011 si 2012. Medicilor de familie care au intre 2200 si 3000 de asigurati pe liste li s-a prelungit programul de lucru cu o ora pe zi, iar celor care au peste 3000, cu doua. Credem ca au câstigat la consultatii.”
Doina Mincu

Directia Silvica Bacau a incheiat anul cu o victorie nesperata: a câstigat un proces important, care vizeaza retrocedarea a 34.000 ha padure si a Palatului Ghica din Comanesti. Cel care a cerut aceste bunuri a fost Elias Sturdza, stranepotul lui Dimitrie N. Ghica, proprietarul mosiei. Actiunea lui Elias Sturdza e continuata, azi, de fiul lui, Paltin Sturdza.

Directia Silvica se impotriveste restituirii, aratând ca solicitantul este mostenitor de gradul V, iar mostenirea colaterala e posibila doar pâna la gradul IV. D.N. Ghica a avut doi copii: pe Nicolae si Maria, casatorita Mavrocordat. Succesiunea s-a facut prin buna intelegere, Ghica dând fiului padurile si palatul din Comanesti, iar fiicei, bani. Nicolae moare inaintea tatalui, dar bunurile sunt lasate fiilor. Mai târziu, fiica s-a razgândit si a contestat succesiunea in instanta. Paltin Sturza e stranepotul Mariei si cere averea fratelui ei, Nicolae. Urmasii directi ai acestuia nu au solicitat restituirea. Paltin Sturdza sustine ca, fiind contestata succesiunea, este mostenitor in linie directa. DS Bacau a descoperit, in arhive, un document care dovedeste ca speta privind contestarea succesiunii ar fi trebuit sa se rejudece de catre Judecatoria Bacau, dar procesul nu a mai avut loc din cauza instalarii comunismului, deci succesiunea decisa de D.N. Ghica a ramas valabila. Paltin Sturdza a adus si el trei documente si a solicitat revizuirea procesului.

Documentele nu sunt relevante

“La Onesti s-a câstigat pe fond, mai exact s-a câstigat recursul fata de hotarârea judecatoreasca irevocabila privind restituirea celor 34.000 ha detinute de Dimitrie Ghica catre Paltin Sturdza, arata Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Paltin Sturdza a ridicat trei documente de la Arhivele Nationale pe baza carora a cerut revizuirea pe cale de exceptie si a stramutat procesul la Judecatoria Sf. Gheorghe.” DS Bacau a sesizat ca documentele sunt depuse tardiv fiind depasita perioada de 30 de zile de la data obtinerii lor, data care apare pe stampila institutiei care le elibereaza, respectiv Arhivele Nationale. “Câstigam pe fond la tardivitate, dar pierdem recursul la Sf. Gheorghe. Desi documentele erau depuse dupa expirarea perioadei de 30 de zile, Tribunalul Sf. Gheorghe ii da câstig de cauza, mai mult, se pronunta si pe inadmisibilitatea acelor documente. Mai exact, daca documentele sunt sau nu sunt relevante si pot schimba solutia procesului”, explica Gh. Manaila. Pentru ca in acest temei a cerut Paltin Sturdza revizuirea pe cale de exceptie. Prin urmare, “instanta se pronunta abuziv. DS a facut plângere la Consiliul Magistraturii si la DNA Brasov pentru acest abuz.” S-a reluat procesul cu privire la admisibilitatea documentelor in schimbarea solutiei si DS Bacau a câstigat pe fond, instanta considerând ca documentele depuse de Elias Sturdza, reprezentat de fiul sau, Paltin, nu sunt relevante, drept pentru care a respins cererea de revizuire a hotarârii judecatoresti definitive. Sigur ca Paltin Sturdza va face recurs, dar, arata directorul DS, “e foarte greu sa mai fie intoarsa solutia intrucât decizia e foarte bine argumentata.”

Primordiala e “vointa ascendentului”

Cu privire la fondul cauzei, instanta arata ca “revizuientul solicita practic mosiile Dofteana, Beleghet, Comanesti si Palanca”, insa “calitatea de proprietar la momentul exproprierii mosiilor Dofteana si Beleghet era detinuta de persoane fara legatura cu revizuientul.” Legat de mosiile Comanesti si Palanca si problema calitatii de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra lor, instanta precizeaza ca mosiile “au trecut irevocabil in patrimoniul lui Nicolae D. Ghica prin partajul de ascendent din 1902, iar in patrimoniul Mariei Mavrocordat doar o suma de bani”. Mai mult, “primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale, iar nu vointa descendentilor, care, in masura in care nu li se incalca rezerva, nu pot decât sa se supuna celei dintâi, daca vor sa mosteneasca, sau sa renunte la mostenire.” Iar vointa lui D.N. Ghica a fost ca fiul sau Nicolae sa primeasca toata averea imobiliara, inclusiv mosiile Comanesti si Palanca, iar fiica sa, Maria Mavrocordat, strabunica lui Paltin Sturdza, o suma de bani.
Silvia Patrascanu