Dupa un semestru de cursuri si seminarii, studentii au intrat in sesiune. Potrivit structurii anului universitar aprobata de Universitatea "George Bacovia", studentii acestei institutii sunt in sesiune in perioada 21 ianuarie – 12 februarie. In schimb, studentii de la Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacau au inceput sesiunea putin mai târziu, mai exact pe 23 ianuarie si vor da examene tot pâna pe 12 februarie. Fiecare facultate si-a stabilit un calendar propriu de sustinere a examenelor. Pentru a se reface dupa repriza de examene, studentii au la dispozitie o saptamâna de vacanta, in perioada 13-19 februarie, care este comuna. Pe 20 februarie, acestia revin in salile de curs pentru al doilea semestru care se incheie pe 25 iunie. Activitatea didactica se incheie atunci, dar incep alte doua saptamâni de sesiune. Aceleasi perioade de examinare se aplica si pentru studentii la master. (A. Gavrila)

Prof.univ.dr. Gheorghe Iancu, numit in functia de Avocat al Poporului in toamna trecuta si având rang de ministru din acel moment, vine in Bacau, saptamâna viitoare, pentru a se intâlni cu reprezentantii administratiilor publice locale, ai institutiilor publice judetene, autoritatilor judecatoresti si organizatiilor neguvernamentale. Cu acest prilej, in sala mare a palatului administrativ va avea loc o intâlnire cu tema "Avocatul Poporului – Un mandat nou, o noua viziune". Evenimentul va avea loc pe 9 februarie, incepând de la ora 10, si va fi urmat de o conferinta de presa. (S.P.)

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, va prezenta oficial Guvernului bulgar, în cadrul vizitei sale din 5 februarie, propunerea de a primi de la armata american? avioane de vân?toare F-16 în uz pentru a le repara cu fonduri proprii, relateaz? Novinite.com. În timpul vizitei din Bulgaria din februarie, Clinton va propune ca Bulgaria s? primeasc? aceste avioane drept cadou îns? va trebui s? g?seasc? fonduri proprii pentru a le repara, conform cotidianului bulgar Trud. Estim?rile exper?ilor indic? un cost pentru repararea acestor avioane de vân?toare estimat la aproximativ 15-20 de milioane de leva (aproximativ 7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. Pilo?ii bulgari se antreneaz? împreun? cu armata american? de câ?iva ani pe acest tip de avion de lupt?.
Sursa: mediafax.ro

Avertizarea de cod portocaliu de ger, valabil? pentru aproape întreaga ?ar?, este în vigoare pân? vineri, la ora 11.00. Maximele pornesc de la -15 grade în depresiunile din estul Transilvaniei ?i în Câmpia Român? ?i ajung la -2 grade la Timi?oara. În sud-estul ??rii, viscolul ?i-a f?cut din nou sim?it? prezen?a, circula?ia rutier? fiind întrerupt? pe mai multe sectoare de drumuri na?ionale. În Capital?, recordul a fost atins în aceast? diminea??, când s-au înregistrat în jur de -20 de grade C. Pentru zilele urm?toare, meteorologii prognozeaz? revenirea ninsorilor, mai ales în zona de sud a ??rii. Potrivit statisticilor Ministerulu S?n?t??ii, 14 oameni ?i-au pierdut via?a din cauza temperaturilor extrem de sc?zute din ultimele zile. "La cotele care au fost pân? acum va mai fi frig ast?zi, la noapte ?i mâine. În urm?toarea perioad? nu par a fi schimb?ri majore de temperatur?. Vor cre?te ajungând la normele normale pentru aceast? perioad?. De mâine încep ?i ninsorile, care treptat se vor extinde în toat? ?ara. Se a?teapt? ninsori în urm?toarele patru zile", a declarat meteorologul de serviciu al Institutului de Meteorologie ?i Hidrologie (INMH).
Sursa: evz.ro

In 2011, judetului Bacau i-au fost repartizate 4.522 bilete, cu peste 600 mai putin fata de anul 2010. Dar aceasta deoarece in 2010 au ramas nevândute peste 1.000. In ultimii doi ani numarul cererilor a scazut la aproape jumatate. Doar câteva zeci de asigurati au solicitat bilet. Nici pensionarii nu se mai inghesuie la tratament in statiuni, pentru ca veniturile nu le mai permit.

De doi ani, de când criteriile de acordare a biletelor de tratament au fost modificate iar pensile au ramas aceleasi (unele au scazut chiar ca urmare a perceperii asigurarii de sanatate la toata suma) imbulzeala de la sfârsitul lunii decembrie si inceputul lui ianuarie la depunerea cererilor a disparut ca prin farmec. Pensionarii, care an de an reuseau sa mearga la tratament balnear, nu se mai inghesuie sa prinda un loc in fata, pentru a obtine un bilet in statiunea preferata. Astfel, numarul cererilor a scazut la jumatate fata de perioada anterioara. Daca in 2009 numarul solicitarilor a fost de peste 12.000, in 2010 a coborât la 5.957iar in 2011, 7.037 pensionari si asigurati i-au cerut Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau un loc intr-o statiune. Prin urmare, nerezolvate au ramas mult mai putine cereri. "Raportat la numarul de cereri, gradul de satisfacere a fost de 64 la suta in 2011, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar sunt si foarte multe cereri la fiecare serie la care persoanele solicitante nu au ridicat biletul, astfel ca, pâna la urma a trebuit sa-l acordam altuia, care nu se afla pe lista de repartitie." La inceputul anului 2011 judetului nostru i-a fost stabilit un numar de 4.187 bilete. Pâna la finalul anului, insa, i-au fost distribuite 4.522 bilete, cu 337 mai mult decât i-au fost alocate initial. Cu toate acestea, in 2011 numarul biletelor alocate a fost mai mic. In 2010 CJP Bacau a primit 5.147 bilete, cu 625 mai multe decât anul trecut.

Salariatii, pe ultimul loc

Conform normelor si criteriilor de acordare a biletelor de tratament, prioritate la acestea au asiguratii in sistemul public de pensii (salariatii, cei care achita contributia pe baza de declaratie sau contract direct cu CJP). Pensionarii sunt plasati pe locul doi. Dar in fiecare an, marea majoritate a beneficiarilor tratamentului balnear subventionat o reprezinta pensionarii. "Nu mai putin de 3.629 bilete din cele 4.522 au ajuns la pensionari, a mai declarat directorul CJP Bacau. Doar 81 de asigurati au beneficiat de tratament balnear intr-o statiune, prin Casa de Pensii. Numai atâtia au solicitat. In schimb, anul trecut au fost acordate multe bilete gratuite, celor care au dreptul. Din totalul biletelor, 17,36 la suta au fost date gratuit." Din cele 4.522 bilete 786 au fost repartizate gratuit unor persoane care, in baza unor legi speciale, au dreptul la aceasta facilitate. Cei mai multi dintre beneficiari sunt persoane cu handicap (562). Alti 72 sunt dintre cei deportati, 80 sunt veterani de razboi, 32, fosti detinuti politici iar 39 sunt pensionari de invaliditate.

Majoritatea pensionarilor, venituri mici

In afara de cele 786 bilete gratuite, toate celelalte, respectiv 3.736, au fost acordate cu suportarea unei contributii din partea beneficiarilor. Pensionarul a trebuit sa achite 50 la suta din cuantumul venitului total net din luna anterioara. Astfel, cel care are o pensie sociala de 350 lei a dat numai 175 lei. Asiguratul, insa, a platit 50 la suta din pretul biletului, daca a avut un venit salarial mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie, care anul trecut a fost de 2.020 lei. Restul asiguratilor au suportat integral costul tratamentului. Asadar, asa se explica numarul foarte mic de solicitari de bilete de tratament din partea salariatilor. Dar anul trecut au fost alocate mai putine bilete decât in 2010 si pentru ca nici pensionarii nu se mai inghesuie ca altadata sa mearga in statiune. Din cele 5.147 bilete repartizate in 2010, CJP a reusit sa valorifice numai 4.084, din care 3.298 au ajuns la pensionari. Chiar daca ei suporta jumatate din pensie, multi, desi au nevoie de tratament balnear, au renuntat sa mai mearga intr-o statiune, deoarece nu le permit veniturile. Pentru ca pe lânga jumatate din pensie ei trebuie sa mai achite si costul transportului. In judetul Bacau pensia medie este de doar 773 lei. Si cei care s-au pensionat la limita de vârsta au o pensie foarte modesta. Ei numara 98.340 persoane din totalul de 166.617 pensionari, in prezent, iar pensia medie aferenta lor este de 903 lei. Pensia medie anticipata partiala (2.720 pensionari) este de numai 638 lei iar cea de invaliditate (22.557 persoane) de doar 573 lei. Cât priveste pensia de agricultor (21.222 persoane) aceasta este de 314 lei, la care statul completeaza pâna la 350 lei.
Elena Tintaru

Din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeana, numarul bacauanilor care beneficiaza ori sunt in asteptarea unei pensii comunitare a crescut foarte mult. In cei 5 ani, peste 1.000 au cerut pensie comunitara ori certificarea stagiului de cotizare din România in vederea pensionarii intr-un stat european. Numai pe parcursul anului 2011 la Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau s-au inregistrat 237 solicitari de pensii comunitare. Pe parcursul anului trecut, CJP Bacau a emis 34 de decizii de pensionare pentru persoane care s-au intors in România si au acumulat stagiu de cotizare la pensie atât aici cât si intr-un stat membru UE. Tot atâtea decizii au fost date pentru stabilirea de pensii comunitare in alte state. Dar unii solicitanti nu au avut acest noroc. "Anul trecut am emis si 23 de decizii de respingere a cererii de acordare a pensiei comunitare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Nu aveau dreptul, pentru ca nu indeplineau conditiile de stagiu de cotizare." Tot anul trecut, CJP a eliberat 176 formulare E 205 pentru confirmarea stagiului realizat de catre persoanele in cauza in România. Ele se afla la lucru in strainatate si urmeaza ca mai devreme ori mai târziu sa se pensioneze acolo. Confirmarea stagiului de cotizare in România a fost ceruta de institutia similara Casei Judetene de Pensii Bacau din statul respectiv. Persoanele care realizeaza stagiu de cotizare intr-o tara din Uniunea Europeana pot solicita acolo dreptul la pensie, daca indeplinesc conditiile de pensionare reglementate de statul respectiv. Cererea se depune in România, daca persoana in cauza s-a intors aici, sau la domiciliul din statul de resedinta in care isi desfasoara activitatea. Apoi, schimbul de documente va fi facut de catre institutiile abilitate de asigurari sociale, specifice fiecarui stat in parte. Astfel, la rândul ei, si CJP Bacau a solicitat altor tari europene confirmarea stagiului de cotizare realizat in aceste tari de un numar de 185 persoane. Dar nu toate tarile raspund prompt la solicitarile CJP Bacau. De regula, din Italia confirmarea vine dupa 6-8 luni de la primirea solicitarii. Dintre statele din Uniunea Europeana, cea mai operativa in rezolvarea unei asemenea cereri este Germania. Aceasta trimite raspunsul in cel mult o luna si jumatate. Si CJP Bacau este la fel de prompta. Ea raspunde solicitarilor venite din statele comunitare in termen de maximum doua luni. In schimb, din Grecia confirmarea stagiului de cotizare la sistemul de pensii de acolo vine si dupa un an. Dar mai exista si alta categorie de pensie comunitara. Multe persoane pensionate in România s-au stabilit in strainatate si isi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de resedinta, in cont bancar. In statul respectiv ar putea beneficia chiar de un venit mai mare decât pensia pe care au avut-o in România. Anul trecut, in Austria fiecarui pensionar i se asigura un venit minim garantat de 720 de euro, inclusiv pentru rezidenti, in Belgia, de 902 euro, Danemarca – 727 euro, Grecia – 201 euro, iar in Luxemburg, de 1.000 euro. In schimb, Germania, Olanda si Finlanda nu au reglementat un venit minim garantat.
Elena Tintaru

Poftiti pe patinoarul de lânga Pasajul rutier Oituz – Stefan Guse! Straduta care asigura iesirea directa catre strada Garii este ca sticla, iar in aceasta dimineata doi soferi nu au mai putut controla masina si s-au izbit de parapetul podului. Oamenii dau vina pe Primarie ca nu a imprastiat suficient antiderapant si spun ca mai bine ar inchide drumul.

Au vrut sa scurteze drumul catre strada Garii si au ajuns cu masinile in parapetul podului de peste pasajul Oituz – Stefan Guse. Este patania a doi soferi care s-au trezit cu autoturismele pe un patinoar in toata regula. Pe o buna bucata din strada, deszapezirea s-a facut doar pe hârtie, iar stratul gros de gheata a facut imposibila manevrarea masinii. „Ieseam spre Gara, nici 5 kilometri nu cred ca aveam la ora. Pe jos e sticla. Nu dau sare, cu nimic. Eu am incercat sa redresez, dar degeaba. M-am izbit de zid. Am spart o semnalizare, mi-am indoit aripa”, povesteste Iulian Filip. Omul este decis sa dea primaria in judecata ca sa-si repare masina. „Deocamdata o repar pe banii mei si daca e ceva o sa dau primaria in judecata, sa ma despagubeasca. Eu platesc totul la timp si ce patesc?”, a mai spus Filip.

Isi repara singur masina

Celalalt sofer s-a ales cu pagube si mai serioase. Asigurarea Casco a expirat de curând si va trebui sa scoata bani din buzunar sa schimbe componentele stricate. „Nu aveam viteza, pentru ca sunt sofer cu experienta si nu ma risc pe o astfel de vreme. Când am ajuns in curba asta nu am mai putut sa redresez masina. Am cauciuri de iarna, sunt noi si tot nu m-au ajutat. Am bagat repede frâna de motor si am zis sa iau doar fata, ca daca nu ma izbeam cu totul. Acum cine plateste. Autoritaile locale sigur nu fac nimic. Pe parapet e paleta de culori si pe jos se vad mai multe bucati de faruri sparte, ceea ce inseamna ca au mai fost si altii ca noi”, spune si Dumitru Chiriac. Si aceasta nu este singura strada necuratata din municipiul Bacau.
Geta Panaite

Consiliul Local a aprobat un buget SF pentru "capitala" de judet

Grevat de intentia de contractare a unui imprumut istoric – in suma de 150 milioane de lei – bugetul pe 2012 al municipiului Bacau a fost aprobat, in sedinta de ieri a CL, cu un vot confortabil asigurat de consilierii PNL si PSD. Departe de a avea o arhitectura realista, in concordanta cu perioada delicata pe care o traverseaza economia autohtona, bugetul avansat de diriguitorii Bacaului frizeaza fictiunea. Proiectul polivalentei electorale are o alocare de 11 milioane de lei in 2012, iar „vesnicul” santier al Spitalului Municipal de 25 de milioane lei. La aceste cifre se adauga o constructie bugetara cel putin dubioasa in zona culturii si sportului.

Potrivit afirmatiilor facute de sefii municipalitatii, bugetul pe 2012 este unul fara seaman in istoria recenta a Bacaului. Sub imperiul unor cifre bombastice prezentate consilierilor locali, conducerea Primariei a decretat ca bugetul este unul axat pe dezvoltare, doua treimi din bani urmând a fi folositi la investitii. In cadrul aceleiasi sedinte, consilierii au aprobat si contractarea unui credit bancar de 150 de milioane lei, imprumut ce urmeaza a fi realizat in cursul acestui an.
"Munca care a fost facuta in acesti 7 ani se va vedea materializata in acest an. Aceste alocari sunt numai pentru anul 2012, insa multe dintre lucrari se vor termina anii urmatori. Este o executie bugetara axata pe dezvoltare si care va duce la crearea de noi locuri de munca si imbunatatirea calitatii vietii. Sunt cele mai mari investitii din ultimii 20 de ani si sa dea Dumnezeu sa le putem implementa", a declarat primarul Romeo Stavarache.

Polivalenta electorala, Spitalul si ciudateniile din buget

Caracterul preponderent electoral al bugetului prezentat in sedinta de ieri a CL e reflectat de alocarea extrem de generoasa facuta proiectului noii sali polivalente. Acesta va primi peste 11 milioane de lei din bugetul local. Cea mai mare transa din buget a fost directionata catre santierul Spitalului Municipal, care va primi in 2012 suma de 25 milioane de lei. Edilii si-au propus sa cheltuiasca in acest an 2,5 milioane lei pe reabilitarea de baze sportive, respectiv 20 de milioane de lei pe modernizarea de strazi (!).
O analiza atenta a bugetului desfasurat arata ca administratia Stavarache a intrat deja in campanie electorala. Astfel, la capitolul "Cultura, recreere si religie", conducerea municipalitatii a bugetat pentru 2012 o suma incredibila (!!!) – aproape 70 de milioane de lei. Comparativ, in 2011, Primaria Bacau a alocat pe acelasi capitol bugetar suma "modica" de 37,3 milioane lei, aproape jumatate. Bazele sportive si de agrement, precum si spatiile verzi, beneficiaza de un buget record, de asemenea incredibil (!!!) – aproape 46 milioane lei (peste 10 milioane de euro) – fata de doar 14,5 milioane de lei cât a fost alocarea in 2011.
"Anul 2012 se anunta un an cultural prosper cu numeroase spectacole (peste 300 de reprezentatii) care vor prezenta publicului bacauan (aproximativ 43.040 spectatori) spectacole interesante si incitante. Bacauanii sunt cunoscatori de arta si sport", se precizeaza in expunerea de motive la capitolul "Cultura, recreere si religie".
Capitolul "Sanatate" beneficiaza de o alocare in suma de peste 22 de milioane de lei, banii urmând a fi directionati catre santierul Spitalului Municipal. In 2011, municipalitatea a cheltuit peste 36 de milioane de lei cu constructia spitalului, 32 de milioane de lei provenind dintr-un credit contractat de Primaria Bacau in toamna lui 2009.

Cea mai mare datorie din istoria Bacaului

Alesii bacauanilor au aprobat, de asemenea cu un vot confortabil, contractarea unui credit de 150 milioane lei, cel mai mare imprumut realizat vreodata de Primaria Bacau. Cu acest imprumut, totalul creditelor realizate in ultimii 6 ani de municipalitate atinge suma de aproximativ 100 de milioane de euro. La aceasta se adauga dobânzi si comisioane de alte zeci de milioane de euro. Intr-o interventie in cadrul CL, Stavarache a declarat ca datoria publica a municipiului ar fi de doar 12 la suta, in limitele prevazute de lege. In ton cu caracterul SF al bugetului avansat de diriguitorii municipiului, Ilie Birzu, ales local din partea PNL, a lautat constructia bugetara, remarcând ca in 20 de ani de când se afla in CL nu a votat un asemenea buget.
Asupra bugetului municipiului, aprobat prin votul alesilor locali, vom reveni pe larg intr-una din editiile viitoare ale cotidianului Desteptarea.
Lucian Bogdanel

Intr-un bloc de pe strada Bucegi, zeci de oameni ingheata in locuinte. Sunt saraci, bolnavi si pedepsiti pentru ca nu au bani sa-si plateasca intretinerea. Cu toate ca in iarna aceasta caloriferele din locuintele lor nu s-au incalzit deloc, pe tabelul de intretinere, in rubrica pentru caldura apar sume de plata. Luna de luna aduna datorii pentru utilitati de care nu beneficiaza. In timpul acesta, cu totii, adulti si copii, ingheata in camerele reci si pline de igrasie.

In blocul 138 de pe strada Bucegi, locatarii sunt toti chiriasi ai Primariei Bacau. Ei se impart, totusi, in doua categorii: cei care au caldura in locuinte si cei care dârdâie intre peretii inghetati. Pe scara B, caloriferele sunt calde, pe scara A se moare de frig. Locatarii batuti de soarta spun ca au fost debransati de la sistemul de incalzire din cauza datoriilor inregistrate in total, dar ca luna de luna li se repartizeaza diferite sume de plata pentru caldura pe care nu o primesc. „Se poate vedea pe tabelul afisat de Asociatia de proprietari 65 cum ni se trece consum de caldura, desi nu avem, ne-a declarta Elena Nedea, unul dintre locatari. Am ajuns in blocul acesta cu locuinte sociale fiindca am fost demolati, nu fiindca nu am fost noi in stare sa muncim. Tragem luna de luna ca sa ne câstigam existenta. Eu merg in Italia si sterg babe ca sa pot plati chiria si intretinerea. Cum ramân un pic in urma sunt penalizata. Parca m-as imprumuta de la camatari, asa imi creste datoria la intretinere.” In apartamentul familiei Nedea, zugravit inainte de Craciun, a aparut deja mucegaiul. Toata familia, cu trei copii mici, s-a strâns in bucatarie. Doar aici se incalzeste un calorifer cu doar sase elementi.

Nu consuma, dar se indatoreaza

Locatarii nu se feresc sa recunosca datoriile pe care le au la intretinere, dar sustin si probeaza cu tabelul afisat de asociatie la scara ca sunt incarcati la plata pentru caldura, desi sunt debransati. „Ne-au debransat, dar tot trebuie sa platim, spune si Lucian Iancu. Lumina pe casa scarii si pe holuri nu este, dar in tabel apare ca avem de plata. Nici iarna asta nu am avut caldura, nici iarna trecuta. Este adevarat ca am datorii, vreo douazeci si ceva de milioane. Sunt care au sute de milioane.” Chiar si cei cu plata la zi infrunta gerul cu caloriferele reci.
„Eu sunt la zero cu datoriile, spune suparata Tudora Marin. Din pensia mea de 530 de lei, intâi platesc chiria si intretinerea. Nu am caldura deloc, dar am acum de plata la intretinere 193 de lei, din care 76 pentru caldura. Care caldura? De ce m-au lasat hotii fara caldura? Traim ca in pestera.”

Curge apa pe pereti

Multe dintre locuinte arata, intr-adevar, ca niste pesteri. Apa siroieste pe geamuri si pereti. Mirosul de mucegai este insuportabil, iar copiii sunt toti bolnavi. Unii dintre ei sufera de handicap grav, ar trebui sa traiasca in alte conditii, dar si sa beneficieze de niste facilitati stabilite prin legi. Parintii au ajuns la disperare si cred ca singura solutie este sa iasa in strada, sa se plânga autoritatilor. Lucian Iancu, tatal unui baiat cu handicap grav, ne arata mâncarea inghetata pe care o tine, ca in congelator, lânga calorifer, si gândeste cu voce tare: „N-avem ce face. Trebuie sa mergem la Bucuresti, poate sa-i cerem primarului Stavarache sa ne dea caldura. Cât mai putem trai asa?”

In acest timp bacauanii isi rup picioarele pe trotuarele si strazile municipiului

Edilii Bacaului au cumparat sare in valoare de peste 300.000 lei, insa „produsul” pare a nu se regasi pe strazile si trotuarele municipiului, devenite un adevarat patinoar in aer liber, pe fondul temperaturilor scazute din ultima perioada. In ultimele doua zile, 4 bacauani au ajuns la Unitatea de Primire Urgente a SJU Bacau cu mâinile sau picioarele rupte in urma cazaturilor pe gheata. Simptomatic pentru modul in care incredinteaza contracte publice, edilii Bacaului n-au cumparat sarea de la Societatea Nationala a Sarii SA, ci de la o firma patronata de vicepresedintele PSD Vrancea, Victor Roman. Aceeasi societatea s-a ales cu contracte de ordinul milioanelor de lei oferite, pe parcursul ultimilor ani, de Primaria Bacau. Contractele vizau lucrari de asfaltare a strazilor si trotuarelor.

Primaria a cheltuit peste 309.000 lei pentru achizitia de sare gema pentru deszapezirea strazilor si trotuarelor din municipiul Bacau. Contractul a fost atribuit la mijlocul lunii ianuarie, unui SRL patronat de Victor Roman, vicepresedinte al PSD Vrancea, dar si consilier judetean din partea formatiunii social-democrate. Produsul furnizate de Roman Impex Prest SRL pare a nu se regasi pe strazile si trotuarele din Bacau, numai in ultimele doua zile 4 persoane ajungând la Urgente in urma cazaturilor pe gheata. Sarea nu a fost achizitionata de la compania care detine monopolul in România, Societatea Nationala a Sarii SA, ci de la o firma patronata politic. SRL-ul detinut de Roman a obtinut in ultimii ani contracte de milioane de lei din partea municipalitatii bacauane. Acestea au vizat asfaltarea si reabilitarea unor strazi si trotuare din Bacau, respectiv construirea de noi artere rutiere.

„Cetatenii sa circule cu grija”

Reprezentantii Primariei Bacau sustin ca se ocupa cum pot de activitatea de deszapezire, in conditiile reducerilor de personal operate la nivelul Directiei de Servicii Publice (DSP). De altfel, cei 100 – 150 de angajati ai Directiei s-au ocupat in ultimele zile de imprastierea materialului antiderapant pe strazile Bacaului, insa fara prea mult spor.
Viorica Marcu, sefa DSP, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca din cauza temperaturilor scazute lucratorii municipalitatii vor actiona dupa un program redus. "Ce sa va spun, si eu merg tot pe jos si merg cu atentie. Trebuie sa se mearga cu atentie, asta este sunt conditii de iarna! Chiar la negru nu putem scoate tot! Pe trotuare, imprastierea antiderapantului s-a facut cu oamenii pe care-i avem, in program de 8 ore. Din pacate, incepând de azi când indicele termic a coborât, o sa mergem pe program redus, pentru ca si astia sunt oameni. Mergem pe program redus de lucru, le-am dat si ceai. Trebuie ca si lumea sa manifeste un pic de intelegere si sa circule cu atentie", a afirmat ea.

Deszapezire cu ora
La inceputul lunii decembrie, municipalitatea a tocmit mai multi agenti economici pentru asigurarea deszapezirii principalelor sectoare din Bacau. In acest sens, edilii au impartit orasul in 22 de loturi pe care le-au scos la licitatie. Contractele vizeaza inlaturarea zapezii de pe carosabil, imprastierea materialului antiderapant, precum si adunarea si transportarea zapezii. Potrivit sefei DSP, suma bugetata pentru deszapeziri este cu mult mai mica fata de anii anteriori. Viorica Marcu a declarat ca societatile au fost contractate cu ora de municipalitate.
"Contractele care le avem cu operatorii vizeaza utilaje, imprastierea de antiderapant cu utilaje, adunat, incarcat si transportat zapada. Aceste contracte sunt incheiate cu diversi operatori care au utilaje specifice", a afirmat ea. Toate cele 22 de contracte au ajuns pe mâna a 3 societati: Miralex, Fair Play si Rad Trans. Oficialii Primariei Bacau sustin ca amestecul antiderapant e compus din 70 la suta nisip si 30 la suta sare. Pentru achizitionarea nisipului, municipalitatea a incheiat un contract in valoare de 33.000 de lei cu firma MUV SRL.

Un pesedist pe gustul aliantei Stavarache-Benea

Victor Roman, ales judetean din partea PSD in CJ Vrancea, este un prosper politician cu afaceri in… vecini. Prin intermediul Roman Impex Prest, social-democratul s-a ales cu mai multe contracte de lucrari publice in municipiul Bacau si nu numai. Cele mai generoase contracte au vizat asfaltarea de strazi, precum si construirea unor noi artere rutiere. In februarie 2009, firma lui Roman – pe atunci cu sediul in comuna Sascut – s-a ales cu un contract de 2,2 milioane lei (22 de miliarde lei vechi) ce avea drept obiect repararea de strazi, alei si parcari in municipiul Bacau. In septembrie 2011, Roman Impex Prest s-a ales cu un nou contract din partea Primariei Bacau. In valoare de 1,2 milioane lei, contractul viza "lucrari de imbracare" a unor strazi din municipiu.
Conform presei din judetul Vrancea, firmele pesedistului Victor Roman au derulat – intre 2008 si 2010 – nu mai putin de 29 de contracte publice cu primarii PSD din judetele Vrancea, Bacau si Galati. Contractele obtinute de vicepresedintele PSD Vrancea au cumulat aproximativ 7 milioane de euro (n.r. – vezi articol: "Victor Roman – 7 milioane de euro de la colegii primari din PSD"). Politicianul-afacerist este si proprietarul postului de televiziune Euro TV din Bacau, prin intermediul societatii Eco Rino ce detine licenta de transmisie. Societatea amintita a incheiat in 2008 un contract cu Consiliul Judetean Bacau vizând transmiterea in direct a sedintelor CJ. Intelegerea s-a ridicat la 13.400 lei.
Roman Impex Prest e o mai veche cunostinta a CJ Bacau, SRL-ul pesedistului Victor Roman adjudecând, numai in 2010, 3 contracte de lucrari publice incredintate de CJ-ul condus de pesedistul Dragos Benea. Cel mai banos dintre acestea – in suma de peste 658.000 lei – a vizat reabilitarea unui tronson din DJ 119F Caiuti – Pralea. Contractul a fost incheiat in septembrie 2010.
Am incercat sa luam legatura cu patronul Roman Impex Prest, insa la numarul de telefon specificat in documentele de inmatriculare a firmei la Registrul Comertului a raspuns un jurist. Nici secretariatul SRL-ului nu a fost dispus sa ofere mai multe detalii, Victor Roman nefiind de gasit la birou in cursul zilei de ieri.

Cod portocaliu in aceasta saptamâna

Meteorologii spun ca gerul abatut asupra Bacaului va tine pâna la sfârsitul acestei saptamâni. Acestia au schimbat codul galben, in cod portocaliu de ger care va fi mentinut pe parcursul intregii saptamâni. "Avertizarea e valabila pâna la 3 februarie", a anuntat meteorologul Irina Covaci de la Serviciul Regional de Prognoza a Vremii. Temperaturile vor scadea si pâna la -27 de grade Celsius.

Sedinta CJ, de ieri, a fost una furtunoasa. Cauza a fost hotarârea privind repartizarea bugetului pe comune si orase. Primarii PDL, care au primit sume derizorii, au facut scandal, iar consilierii PDL i-au chemat la sedinta, ca sa protesteze impreuna. Ieri, in loc de o strategie, circulau prin sala vreo trei. Pâna la urma, PDL a parasit sedinta, iar USL a batut din palme: a aprobat hotarârea fara nicio modificare.

Prima sedinta din acest an a CJ Bacau a fost una iesita din tipare. Primarii democrat-liberali, insotiti de consilierii locali si de cetateni ai comunelor pe care le administreaza, au asediat Palatul Administrativ cu o ora inainte de sedinta. Aproape 200 de persoane au ocupat holul de la etaj. Venisera sa protesteze impotriva modului in care CJ Bacau a impartit bugetul pe 2012. Au intrat in sala doar edilii. Constantin Scripat, prefectul judetului, a cerut permisiunea de a pleda pentru comunele carora le-au fost repartizate sume derizorii: "Din fasa s-au iscat multe nemultumiri motivat de felul in care s-a facut repartitia. Vreau sa va vorbesc in numele a opt primari si a comunelor care au primit cele mai mici sume, mai exact 300 de milioane de lei vechi." E vorba Berzunti, Bogdanesti, Buhoci, Casin, Podu Turcului, Sascut, Saucesti si Beresti Bistrita. "Acesti opt primari reprezinta o populatie de 40.000 de locuitori, in totalitate din zona rurala", a mai afirmat prefectul. Dar in sala nu erau doar 8 primari, ci vreo 20. Intre acestia, edilii din Ardeoani, Gura Vaii, Nicolae Balcescu, Zemes, Prajesti, Gârleni, Magura.

„Se mai poate face ceva”

Supararea edililor e provocata de faptul ca unii au primit 30.000 de lei, iar altii de 20 de ori mai mult, mai exact, peste 600.000. Majoritatea unitatilor administrativ-teritoriale carora li s-au repartizat sume extrem de mici sunt conduse de primari ai PDL si UNPR, dar exista si exceptii. Unii au fost independenti, altii sunt inca membri ai PNL sau PSD, dar au purtat negocieri cu dusmanul. Usa partidelor tradate s-a inchis pentru ei, la fel usa presedintelui Dragos Benea, a afirmat Constantin Scripat. "Sunt anumite zone total defavorizate, ca Podu Turcului, Berzunti, Buhoci, a insistat prefectul. Vin si apelez la bunavointa dumneavoastra. As dori sa va influentez, sa meditati, sa va gânditi bine. Acesta este un an electoral, dar trebuie sa ne gândim ca si cele 8 comune trebuie sa functioneze." Pentru cele 8 comune s-au alocat 2,7 miliarde, nici jumatate din suma maxima alocata unei singure comune PSD. "Se mai poate face ceva, daca acceptati si daca tineti la toate comunele si nici nu ma indoiesc ca-i altfel", a spus Constantin Scripat. Prefectul a afirmat ca "disproportia este prea mare" si anuntat ca daca hotarârea va trece totusi "vom analiza legalitatea si o vom ataca in contencios, daca vom gasi fisuri." Dragos Benea a criticat pozitia prefectului, considerând-o ilegitima si incorecta: "Atunci când au fost inundatii in judetul Bacau, nu l-am vazut sa se dea de ceasul mortii când au venit bani de la Guvern doar pentru anumite comune. Nu pentru toate comunele care au suferit." In 2010, doar doua comune din sase calamitate au primit bani pentru refacere, a insistat Dragos Benea. El s-a referit si la deficitul bugetar, acuzând ca pentru foarte multe primarii "cheltuielile nejustificate au devenit sport national", la fel indisciplina financiara. Dragos Benea a tinut sa le aminteasca consilierilor PDL ca bugetul alocat CJ Bacau de catre Guvern este mai mic cu 25 la suta in 2012 fata de 2011, la fel in 2011 fata de 2010.

Condamnati la saracie

Tensiunea a atins punctul maxim când s-a ajuns la proiectul privind repartizarea sumelor pe comune. "Eu nu am regasit in aceste criterii de alocare niciun pic de ratiune, a declarat Silviu Bondor, consilier judetean PDL. Constat ca acea cutie a Pandorei ramâne deschisa in continuare si mereu cautam sa dam vina una pe altii. Nu pot sa inteleg de ce un oras ca Darmanesti, unde sunt 14.000 de locuitori, primeste 6 miliarde, ceea ce inseamna 428.000 de lei pe locuitor, in timp ce Tg. Ocna, care intâmplator si temporar are alta culoare, se duce la 3,5 miliarde, respectiv, 290 pe cetaten." La comune, discrepanta e si mai mare, a acuzat Silviu Bondor. Când a venit rândul primarilor, unii si-au iesit din fire, altii doar s-au plâns ca li s-au repartizat sume in bataie de joc. "In 2011, comuna Odobesti a primit 2,35 miliarde de la CJ, 6 prin HG 576 si un miliard de la Guvern, iar in 2012, 2 miliarde de la CJ. Secuieni, care este o comuna mai mica, a primit 12,7 miliarde de lei vechi", a acuzat Ionel Galatanu, primarul comunei Odobesti. Anul acesta are un proiect pe Masura 322 si are nevoie de finantare. Din pacate, a primit de zece ori mai putin decât avea nevoie. Neculai Talaba, edilul din Urechesti, a afirmat ca "cine are bani poate crea performanta, cine nu, nu." El a acuzat ca localitatile fara economie "sunt condamnate la subdezvoltare" tocmai prin decizia CJ Bacau de a aloca banii pe criterii politice.

De la avertismente la acatiste!

Cea mai vocala a fost Gabriela Iacobescu, primarita din Podu Turcului, care a vrut sa stie daca Dragos Benea o persecuta din cauza ca e femeie. Ea i-a amintit presedintelui ca a câstigat alegerile ca independent, dupa care a intrat in PSD. A cerut bani si de la Dragos Benea, si de la Viorel Hrebenciuc, dar n-a primit. Asadar, a plecat la UNPR caci "dragoste cu sila nu se poate." Gabriela Iacobescu l-a avertizat pe Dragos Benea ca nu se va opri aici, iar Eugen Antica, primarul din Prajesti, i-a promis ca va plati acatiste. Alt avertisment a vizat campania electorala: primarii sustin ca hotarârea de a repartiza banii pe criterii politice se va intoarce impotriva USL, la alegerile din iunie 2012. Silviu Bondor a cerut retragerea proiectului de pe ordinea de zi, amenintând ca alesii PDL vor parasi sedinta. Dragos Benea a suspus la vot propunerea, care, evident, nu a trecut, apoi hotarârea, care a fost aprobata de majoritatea USL. Consilierii democrat-liberali, impreuna cu primarii si sustinatorii lor, au parasit sedinta dupa aproape doua ore de dezbateri. Dintr-o data, sala s-a golit, iar atmosfera s-a linistit. Consilierii ramasi au continuat sedinta. In timp ce primarii si consilierii "portocalii" isi faceau planuri de bataie pe hol, USL a votat pe banda rulanta celelalte 20 de proiecte, ceea ce a durat cam 20 de minute.
Silvia Patrascanu

Cele 8 primarii „portocalii” au primit in total 270.000 lei. Ele deservesc peste 40.000 de locuitori. Itesti, cea mai mica comuna din judet (1.600 de locuitori), a primit din partea CJ 450.000 lei.