Consilierii locali aprobau in luna iulie 2011 reabilitarea si modernizarea imobilului de pe strada Henri Coanda, nr. 9. Dupa reabilitarea sa, blocul urma sa aiba destinatia de locuinte sociale. Dar intreg procesul trebuia sa inceapa in luna septembrie si sa dureze un an de zile, lucru care nu s-a mai intâmplat. Abia in sedinta de marti, Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de bani necesara acestei investitii.

Pentru miile de persoane care solicita lunar, in audiente, sau lasa stive de dosare la Primarie pentru o locuinta sociala, acest bloc este mana cereasca. "Prin acest proiect se va reabilita imobilul ceea ce inseamna amenajarea de bai, recompartimentarea camerelor, bransamente si conectarea la retelele de apa si canalizare, izolatie exterioara si finisaje. Este vorba de 49 de locuinte, dintre care 17 vor fi garsoniere, iar 32 tip apartament", explica viceprimarul Dragos Luchian, imediat dupa aprobarea proiectului, in luna iulie a anului trecut. Desi anunta ca lucrarile ar putea incepe chiar din luna septembrie, acest lucru nu s-a mai intâmplat. Abia in sedinta ordinara a Consiliului Local din 31 ianuarie 2012 a fost aprobata suma necesara pentru a demara lucrarile.

Finantat din bani europeni

Reabilitarea acestui imobil ar urma sa fie realizata nu doar cu bani de la bugetul local. Modernizarea imobilului face parte din proiectul mai larg finantat cu bani europeni de crestere a calitatii vietii, prin dezvoltarea serviciilor sociale. Valoarea totala a investitiei, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobati la sedinta din iulie, se ridica la aproape 2,5 milioane de lei fara TVA, din care constructia si montajul insumeaza 2 milioane de lei. Municipalitatea trebuia, potrivit hotarârii initaile, sa achite doar 2 la suta din cheltuielile eligibile, adica suma de 48.600 lei si alti 105.000 cheltuieli neeligibile, iar TVA-ul sa il recupereze de la bugetul de stat. Dar, potrivit proiectului de buget aprobat de consilieri marti, s-au alocat 3 milioane de lei pentru aceasta investitie.

Bloc pentru tineri din centre si cazuri sociale

"Este un bloc care are parter si 3 niveluri. La parter vor locui tinerii care ies din centrele de plasament, iar la celelalte etaje cazurile sociale. Speram ca anul acesta va incepe reabilitarea imobilului care nu inseamna un efort considerabil de construire si ar trebui sa fie gata in primavara anului viitor", sustine viceprimarul Roxana Mironescu.

Cereri cu miile

Cele 50 de locuinte sunt ca picatura in ocean. Cererile depuse la primarie pentru a obtine o locuinta sunt de ordinul miilor. "Avem peste 6000 de dosare de locuinte. Nu toate sunt pentru locuinte sociale, este vorba si de cereri pentru ANL-uri. Este un numar foarte mare. Incercam, daca avem resurse finaciare si terenul disponibil, sa satisfacem aceste cerinte", a mai spus Mironescu. Din acest motiv, o parte din punctele termice din oras care au revenit in proprietatea municipalitatii ar putea fi reabilitate. "Cele care se preteaza la modernizare si suprainaltare pot deveni locuinte sociale", a conchis viceprimarul.

Imobilul nr. 9 de pe strada Henri Coanda a apartinut pâna in anul 2005 Directiei Apelor Siret. Acum s-a transformat in locuinta temporara pentru oamenii strazii, care, desi stau intr-un spatiu fara nicio utilitate si chiar fara geamuri, se adapostesc de temperaturile scazute. Majoritatea locuintelor sunt insa pline de pet-uri si infecte.
Andreea Gavrila

Când ninge la tara, ulitele cu maluri inalte, ca niste albii, se umplu de zapada. E greu sa intri, daramite sa le razi cu lama. Cu toate astea, primariile, dotate cu pluguri mici si tractoare mari, reusesc sa invinga iarna. Edilii nu au grija doar de drumuri, ci si de oameni: scolarii au clase incalzite, iar batrânii sunt ajutati cu lemne.

"Noi suntem pregatiti mereu sa dam piept cu «generalul Iarna», nu suntem la primul mandat sau la primul ger", afirma edilii din mediul rural. "Am deszapezit toate ulitele din comuna, a declarat Vasile Rata, primarul din Balcani. Utilaje avem, lemne pentru incalzirea scolilor avem, nu ne facem griji." Autoritatile sunt pregatite in orice moment sa scoata utilajele din garaj si sa-i mobilizeze pe angajati si pe cetatenii care beneficiaza de Legea 416 privind venitul minim garantat. "I-am vizitat pe toti batrânii ca sa vedem daca nu cumva e vreunul singur, fara nepoti, fara rude si fara lemne. Vrem sa fim siguri ca nu ingheata in casa. Ii monitorizam permanent si ii ajutam, daca e cazul. Facem asta in fiecare an", afirma Vasile Rata. Spre deosebire de capitala judetului, unde reactia este lenta si vizeaza in primul rând centrul Bacaului, la tara se intervine imediat, grija autoritatilor fiind indreptata spre zonele izolate, unde oamenii nu mai pot iesi din casa. Edilii au grija si de copii. In tot judetul, nicio scoala nu si-a inchis usile din cauza frigului, toate fiind aprovizionate cu lemne, chiar daca, in unele cazuri, livrarea s-a facut pe datorie.

Au fost probleme doar in Calini

"Primaria Colonesti are tractor cu lama si ne-am descurcat. Am intrat peste tot. Si pe drumul judetean s-a circulat foarte bine. Astazi am vazut iar masina cu nisip", explica primarul Valentin Mârzac.Toate scolile din Colonesti au centrale pe lemne, fiind incalzite constant si fara cheltuieli prea mari. "La gradinita din Calini e mai greu", arata edilul. Scoala a fost desfiintata, iar gradinita functioneaza intr-un camin cultural care, fiind construit de sateni, nu a fost prevazut cu surse de caldura. Primaria a cumparat niste sobe de teracota, dar salile sunt foarte mari si se incalzesc greu. In ultimele zile, din cauza gerului, microbuzul mare, donat de francezi, nu a mai pornit. Copiii din Calini au ajuns, totusi, la Scoala Spria cu microbuzul mic, achizitionat de CL Colonesti, pentru centrul de zi, din fonduri Phare.

Utilaje pe toate ulitele

In comuna Agas, ceva necazuri au fost doar la Cosnea, dar si acolo s-a intervenit chiar daca zona e mai greu accesibila. "Drumurile sunt curate, scolile sunt incalzite, microbuzele circula. Achizitionam motorina de buna calitate si nu ingheata", sustine Florinel Rata, viceprimarul comunei Agas. "E greu pentru copiii din Cucuieti si Solont, care locuiesc la marginea satelor. Merg câte 2-3 km pe jos si la dus, si la intors. Nu avem microbuze, unii au considerat ca elevii nostri nu merita. Am cerut, dar nu ni s-au aprobat. Exista comune cu buget mai bun si distante mai mici de parcurs, care au microbuze scolare", afirma Spiridon Adam, edilul comunei Solont. Cu drumurile nu sunt probleme, "avem tractor cu lama, iar pe ulite am intrat cu un plug mic si toate sunt curate, acum." Prin urmare, locuitorii de la tara ar trebui sa nu-si faca griji, chiar daca de astazi se intorc ninsorile. Mai greu e daca locuiesti in Bacau, pe Bicazului, Aviatorilor sau Prieteniei.
Silvia Patrascanu

Toti beneficiarii de prestatii sociale care fenteaza statul vor fi depistati. Mai multe mame sunt bune de plata, deoarece s-au intors la serviciu si nu au anuntat, pentru a le fi sistata plata indemnizatiei de crestere a copilului. Incepe si suspendarea ajutoarelor pentru restantierii la plata taxelor si impozitelor locale. Fiecare prestatie sociala va fi determinata in functie de indicatorul social de referinta care este mai mic decât salariul minim pe economie.

Beneficiarii de diverse prestatii sociale care vor mai incerca sa fenteze statul vor fi mult mai usor depistati. Pe lânga faptul ca numarul inspectorilor sociali s-a triplat, institutia care gestioneaza prestatiile va avea posibilitatea sa gaseasca mult mai usor cazurile de frauda. "Se preconizeaza ca in urmatoarele luni sa putem accesa baza de date a Casei de Pensii si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru a depista eventualele fraude, ne-a spus Cristina Ciobanu, directorul Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau. Deja am identificat beneficiari care nu mai aveau dreptul la diverse prestatii sociale, deoarece nu mai indeplineau conditiile legale. Multi vin din perioada in care plata ajutorului social ori a alocatiei de sustinere se facea pe baza de borderou de catre primarii. Avem si destule situatii in care mamele s-au intors la lucru inainte de terminarea concediului de crestere a copilului si nu au facut cunoscut acest lucru. Ele au luat in continuare indemnizatia de crestere a copilului, desi nu mai aveau dreptul. Si nu este vorba despre sume mici, pe care trebuie sa le dea inapoi." Din 50 de beneficiari de o astfel de indemnizatie, verificati, 11 au fost depistati ca si-au reluat activitatea, nu au anuntat institutia abilitata cu privire la decizia luata, astfel ca au primit in continuare indemnizatia avuta inainte de a se intoarce la serviciu. Una dintre mame are de restituit nu mai putin de 33.000 lei.

Pedeapsa dura pentru saraci

Asadar, toti cei care au beneficiat ori beneficiaza necuvenit de prestatii sociale, mai devreme ori mai târziu, vor fi depistati, astfel ca sumele platite lor nejustificat se vor intoarce la bugetul de stat. Dar si fata de familiile a caror stare financiara si materiala justifica pe deplin acordarea prestatiilor s-a instituit o masura prin care ele vor fi determinate sa contribuie la bugetul local. Cele care nu si-au achitat pâna in 31 ianuarie taxele si impozitele locale datorate pentru anul 2011 vor ramâne fara ajutor social, alocatie de sustinere sau indemnizatie de crestere a copilului, dupa caz. Plata acestor trei prestatii sociale se va suspenda din acest motiv pe o perioada de cinci luni. Daca intre timp datornicul isi va achita restantele, plata prestatiilopr se va relua retroactiv. "Deja primariile au inceput sa ne trimita baza de date prin e-mail, a mai precizat directorul AJPIS Bacau. In perioada 25 februarie-1 martie primarii vor trebui sa ne transmita toate dispozitiile de suspendare a platii, ca urmare a inregistrarii restantelor la taxe si impozite. Dupa cinci luni de neplata a acestora, se emite decizie de incetare a dreptului la ajutor social, alocatie de sustinere si indemnizatie de crestere a copilului, dupa caz. In aceasta situatie, pentru repunerea in drepturi, solicitantul va trebui sa intocmeasca un nou dosar."

O alta masura dezavantajoasa

Dar guvernantii nostri au introdus si alte reguli pentru a restrânge cât mai mult accesul la prestatiile sociale. Si parintii care vor solicita de acum incolo indemnizatie de crestere a copilului vor trebui sa prezinte adeverinta prin care sa dovedeasca faptul ca nu au restante la plata taxelor si impozitelor locale. In caz contrar, chiar daca li se va stabili dreptul, acesta in acelasi timp li se va suspenda. La rândul lor beneficiarii de ajutor social si alocatie de sustinere vor trebui sa-si actualizeze o data la sase luni declaratia pe propria raspundere privind veniturile, numarul de membri ai familiei si bunurile detinute. Altfel isi vor pierde drepturile. Pe de alta parte, de la plata ajutorului social, a alocatiei de sustinere si a ajutorului de incalzire vor fi excluse acele familii care detin unul din bunurile aflate pe o lista unica pentru toate cele trei prestatii. Astfel, cei care au mai mult de o locuinta, motoreta, depozit bancar de 3.000 lei sau teren de 1.000 mp nu vor avea dreptul la niciuna din cele trei prestatii. Totodata, incepând din acest an cuantumul tuturor prestatiilor sociale va fi raportat la indicatorul social de referinta, care, pentru 2011, este de 500 lei. Fiecare prestatie va fi determinata intr-un anumit coeficient din indicatorul social de referinta. Pentru acest an coeficientii au fost stabiliti astfel incât cuantumul prestatiilor a ramas acelasi ca in 2011. Dar pentru 2013, chiar daca vor ramâne aceiasi coeficienti, este posibil ca indicatorul social de referinta sa scada. El a fost introdus cu peste doi ani in urma, când a fost aplicat pentru prima data la determinarea cuantumului indemnizatiei pentru somaj. Pâna atunci, aceasta reprezenta 75 la suta din salariul minim pe economie, care a crescut de la un an la altul si ajunsese la 600 lei (pentru 2012 este de 700 lei). Introducerea indicatorului social de referinta a insemnat scaderea indemnizatiei de somaj, deoarece 75 la suta au fost calculati din 500 lei, si nu din 600 lei. Prin urmare, introducerea acestui indicator nu a adus nimic bun.

Intr-un comunicat de presa, afisat ieri pe site-ul www.mmuncii.ro, conducerea Ministerului Muncii precizeaza ca judetul Bacau se situeaza pe locul III in ce priveste numarul restantierilor la plata impozitelor si taxelor locale, dintre beneficiarii de ajutor social, alocatie de sustinere si indemnizatie de crestere a copilului. Astfel, 16,9 la suta dintre beneficiarii de cele trei prestatii sociale nu si-au achitat impozitele si taxele pe anul 2011.
Elena Tintaru
Andreea Gavrila

Asociatia Sindom Down Bacau va lansa, astazi, un proiect finantat de UE in cadrul programului "Tineret in Actiune – 1.2 Initiative ale tinerilor". Ideea apartine unui grup de liceeni recrutati de la Colegiul National "Gh. Vranceanu", Liceul "Spiru Haret" Moinesti si Liceul "Grigore Cobalcescu" Moinesti, participanti, in calitate de voluntari, la actiunile anterioare ale asociatiei. Liceenii au stabilit programul de desfasurare al activitatilor proiectului in functie de timpul lor liber. In proiect sunt inclusi 50 de adolescenti si tineri cu sindromul Down, care vor beneficia de pe urma activitatilor, insa vor avea o implicare pasiva in sensul ca vor socializa, vor interactiona cu voluntarii si vor fi inclusi intr-un colectiv care sa-i accepte si sa-i stimuleze. Zece tineri vor fi pregatiti pentru a se implica in actiuni sociale destinate persoanele cu sindrom Down si a realiza doua evenimente speciale de strângere de fonduri. "Obiectivul general este obtinerea unei schimbari in comunitate in ceea ce priveste atitudinea fata de persoanele cu dizabilitati, solidaritatea sociala si lupta impotriva discriminarii", arata Gabriela Otelita, presedintele Asociatiei Sindrom Down. Intre obiectivele specifice se numara participarea tinerilor la excursii, colectare de fonduri, activitati reacreative, incurajarea schimbului de idei si promovarea incluziunii sociale, cresterea capacitatii asociatiei de a furniza servicii socio-educationale pentru copiii si tinerii cu sindrom Down, prin intermediul celor zece voluntari.
Silvia P.

Pe site-ul Ministerul Educatiei a fost publicat ieri un proiect de hotarâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 180 de obiective de investitii. Este vorba de gradinite cu program normal, cuprinse intr-un proiect privind reforma educatiei timpurii. Doua dintre investitii s-ar putea derula la Moinesti si Darmanesti.

Potrivit caracteristicilor si indicatorilor tehnico-economici, este vorba de gradinite cu program normal cu patru grupe, ale caror beneficiare vor fi consiliile locale din Moinesti si Darmanesti. Gradinitele vor avea, conform proiectului, vestiare, grupuri sanitare interioare, instalatii de apa curenta si incalzire centrala.
Finantarea obiectivelor de investitii se va face din imprumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Guvernului României destinat proiectului "Reforma educatiei timpurii in România", cu bani de la Ministerul Educatiei si de la bugetele locale. Durata de realizare a investitiei este de 9 luni.

„Este un proiect mostenit”

In Moinesti gradinita ar urma sa se construiasca pe strada Costache Negri si in ea se vor muta prescolarii care acum invata intr-un spatiu al caminului de la Liceul "Spiru Haret". "Este un proiect pe care l-am gasit când am venit ca primar. Am continuat demersurile si la inceputul anului trecut am semnat la inspectorat mai multe documente care au urmat fazelor de proiectare. M-as bucura sa avem finantare pentru ca prescolarii invata acum in conditii improprii", sustine edilul Viorel Ilie. Aceasta ar fi a 14-a gradinita din Moinesti. "Daca ministerul ne va solicita, suntem dispusi sa punem o suma de bani pentru aceasta investitie. Cred ca este normal sa avem o contributie", a mai spus primarul. Valoarea totala a investitiei este de 1,4 milioane de lei. Gradinita va avea 532 de metri patrati.

Proiecte la pachet

Odata cu primarul Moinesti-ului, a semnat acelasi tip de contract si primarul din Darmanesti, Constantin Spiridon. "Nu va spun cât este de utila aceasta gradinita. Am patru grupe de copii care invata in sediul unui vechi ocol silvic. Este un spatiu impropriu, chiar daca am mai facut acolo ceva improvizatii. O cladire noua ar fi alta poveste", a explicat edilul. Potrivit acestuia, in bugetul de anul acesta au fost deja prevazute sume in cazul in care unitatea administrativ-teritoriala va trebui sa se ocupe de utilitati. "Avem sume alocate pentru ca mai asteptam raspunsuri si de la alte organisme unde au depus proiecte si va trebui sa asiguram cofinantare", a mai spus Spiridon. Valoarea investitiei este tot de 1,4 milioane de lei. In localitate functioneaza in prezent 6 gradinite.

Proiectul "Reforma educatiei timpurii in România" are ca scop imbunatatirea calitatii infrastructurii sistemului si raspunde nevoilor concrete ale copiilor, prin asigurarea unor servicii imbunatatite.
Andreea Gavrila

Ministerul Educatiei a publicat calendarul competitiilor scolare care vor avea loc in acest an. In perioada mai-iunie are loc Olimpiada internationala de limba româna care se va tine in România, la Baia Mare. Olimpiada de limba si literatura maghiara se va tine in perioada 25-29 aprilie tot in tara noastra, la Satu Mare. Tot la finalul lunii mai, are loc in Turcia, la Ankara, Internationala de limba turca, in timp ce competitia pentru pasionatii de limba germana are loc la Frankfurt in perioada 1-14 iulie, iar cea la rusa in iunie-iulie, in Federatia Rusa. Olimpiada internationala de latina, la care si elevii bacauani au câstigat numeroase premii, are loc in mai la Arpino, in aprilie la Sulmona si din nou mai la Venosa. In aceeasi luna, in perioada 14-18, are loc in Londra concursul English Speaking Union, iar in Constanta, tot in mai, are loc concursul bilateral Certamen Ovidianum Ponticum.
Pentru matematicieni competitiile au loc dupa cum urmeaza: intre 4 si 16 iulie, in Argentina are loc Internationala de matematica, in Turcia Balcaniada de matematica, in luna mai si in luna iunie ale loc Balcaniada pentru juniori. Olimpiada internationala de fizica are loc in Lituania, intre 15-24 iulie, iar Concursul international bilateral de fizica se va tine in Ungaria, la inceput de iunie. Internationala de chimie are loc la Washington, in Statele Unite ale Americii, in intervalul 20-30 iulie. Balcaniada de chimie va fi gazduita de Serbia, in iunie, iar Olimpiada internationala de biologie de Singapore, in iulie, intre 8 si 15.
Olimpiada internationala de stiinte pentru juniori are loc in Iran, abia in luna decembrie anul acesta, iar Olimpiada internationala stiintele Pamântului, in luna septembrie, in Argentina. Pasionatii de stiinte socio-umane vor participa la Olimpiada internationala de filosofie intre 16 si 20 mai, in Norvegia. Olimpiada internationala de geografie are loc intre 21-28 august la Germania, iar Olimpiada internationala de proiecte de mediu are loc in Turcia, in iunie 2012.
Olimpiada de informatica are loc in Italia, in iulie, iar Balcaniada la acelasi obiect in Serbia, in timp ce Balcaniada pentru juniori are loc in Macedonia, in aceeasi luna. (Andreea G.)

Unitatile de invatamânt au posibilitatea de a reduce in aceasta perioada geroasa durata orelor de curs si a pauzelor daca acest lucru se impune. Deocamdata, la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, singura notificare pe aceasta tema a venit de la Scoala Sarata, acolo unde elevii au trecut la ora de 40 de minute si pauze de 5 minute. "Am primit si alte informari din comuna Pârjol, insa doar telefonic, ca elevii au inceput orele mai târziu, la ora 14, in loc de ora 8", a explicat prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct. In restul unitatilor de invatamânt, cursurile decurg normal. ISJ nu a primit nici o informare cu privire la eventuale defectiuni ale microbuzelor scolare. (A.G.)

Trei cetateni moldoveni au fost prinsi de politisti intr-un autocar care se deplasa pe ruta Botosani – Timisoara. Ofiterii de la Serviciul pentru Imigrari al judetului Bacau, ajutati de cei de la Serviciul Politiei Rutiere si jandarmi de la Gruparea Mobila au interceptat autovehiculul si l-au tras pe dreapta in judetul Bacau. In urma verificarilor, au fost depistati acesti cetateni care aveau de gând sa ajunga in Italia. „Din primele verificari s-a stabilit ca au intrat ilegal in România. Au fost preluati de catre politistii din cadrul Serviciului Zonal al Politiei de Frontiera Botosani, urmând ca la finalul cercetarilor sa fie luate masuri de indepartare de pe teritoriul tarii”, a declarat cms. Dumitru Tambris, seful Serviciului pentru Imigrari Bacau. (Geta P.)

O femeie din comuna Solont a ramas fara o buna bucata din acoperisul locuintei, dupa ce a fost cuprins de flacari. Pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau au intervenit si au reusit sa-l lichideze inainte ca flacarile sa-i mistuiasca toata casa. „În urma incendiului, care a avut drept cauza probabila un cos de fum neprotejat termic fata de materialele combustibile, au ars aproximativ 20 mp din acoperisul casei de locuit si bunuri dintr-o camera de locuit”, a declarat mr. George Enache, purtatorul de cuvânt al ISUJ Bacau.
Incendii din aceeasi cauza au mai avut loc si la Asau, unde un adapost de animale a fost distrust, dar si la Galbeni, in comuna Nicolae Balcescu. Aici focul a mistuit acoperisul unei bucatarii de vara. (G.P.)

Politistii de la Sectia 2 au fost sesizati de doi parinti, disperati ca nu-si mai gasesc copiii. Cei patru minori, cu vârste cuprinse intre 8 si 13 ani, s-au jucat in curtea unuia dintre ei, dupa care au plecat spre centrul orasului. Cum se facuse miezul noptii si acestia nu mai reveneau au cerut ajutorul oamenilor legii si in urma verificarilor au fost gasiti la locuinta unei rude. Pentru ca nu le-au purtat de grija, parintii au fost sanctionati contraventional. (G.P.)

Tara noastra trece de la un cod la altul de vreme rea. Astfel, pe lânga codul portocaliu de ger care este valabil pâna pe 3 februarie, ministrul Mediului a anuntat ieri ca cel mai probabil de vineri va intra in vigoare un nou cod. Este vorba de un cod galben de fenomene meteorologice periculoase: vânt, ninsoare viscolita. Daca joi se vor inregistra si precipitatii sub forma de ploaie si lapovita, ne putem astepta si la o atentionare de polei. Executivul a suplimentat ieri cu un milion bugetul Ministerului de Interne pentru asigurarea combustibilului necesar interventiilor in perioada urmatoare.
Andreea G.

Un barbat de 47 de ani, din comuna Cleja, a murit in urma unui accident de circulatie petrecut, marti seara, pe drumul european 85. Gheorghe C. se angajase in traversarea drumului pe trecerea de pietoni, marcata si semnalizata corespunzator, când a fost izbit in plin de un autoturism condus de Vasile S. (38 de ani), din Bacau. In urma accidentului, victima nu a mai supravietuit. (G.P.)

Zeci de trotuare din municipiul Bacau sunt un adevarat pericol pentru pietoni. Lipsa nisipului ori a sarii le-a transformat in patinoare si ii pun la grea incercare pe trecatorii care abia isi mai gasesc echilibrul pe stratul gros de gheata. Pentru agentii economici care nu curata trotuarul, politistii locali au pregatite amenzi.

Trotuare pline de gheata si oameni care se tem sa nu-si rupa picioarele. In municipiul Bacau pot fi date zeci de astfel de exemple. Trotuarele nu au fost curatate la timp, iar acolo unde au ajuns si razele soarelui s-au format adevarate patinoare. Gheata ii supune pe trecatori la teste de echilibristica si se uita in zadar dupa nisipul sau sarea ce ar fi trebuit imprastiate. Pentru agentii economici, care au obligatia sa curete trotuarul din fata firmei, politistii locali au dat câteva amenzi si mai multe avertismente. „Pâna acum au fost aplicate 6 sanctiuni contraventionale, in cuantum de 1.200 de lei. Au fost intensificate controalele pe aceasta linie si aplicate peste 130 de atentionari agentilor economici care au refuzat sa-si dea zapada din fata societatilor comerciale. Speram ca pe viitor sa-si dea seama ca au si aceasta responsabilitate si sa degajeze trotuarul”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau.

Urmeaza si sanctiuni

Acolo unde prima vizita s-a incheiat doar cu un avertisment, agentii sunt decisi sa revina cu amenzi, daca se constata ca au ignorat solicitarea lor. „In principiu noi am mers pe o perioada de atentionare. Marea majoritate se conformeaza, pentru ca este o hotarâre de consiliu mai veche si stiu despre ce este vorba. In momentul in care vom constata ca nu se conformeaza o sa aplicam si sanctiuni”, a mai spus Podoleanu. Fie ca sunt trotuare de care raspund agentii economici, fie ca sunt din categoria celor pe care ar trebui sa le curete Primaria, de suferit au doar bacauanii. Pentru unii dintre ei, drumul la serviciu sau la piata s-a dovedit o aventura.
In ultimele trei zile, 15 bacauani au ajuns la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau dupa ce au cazut pe gheata. Sase dintre ei au suferit fracturi si entorse, iar ceilalti au scapat doar cu excoriatii si mici traumatisme.
Geta Panaite

Comercianti loviti de ger

Gerul le-a dat o lovitura grea comerciantilor din piete si oboare. Multi dintre acestia au fost nevoiti sa inchida tarabele si sa stea acasa. Altii infrunta frigul lânga marfa inghetata. Si cumparatorii s-au rarit vizibil. Bacauanii au renuntat la negocieri sau chilipiruri si prefera sa se aprovizioneze din magazine. Nici macar in Piata Centrala, modernizata pe jumatate in toamna anului trecut, nu este mai bine. Aproape toate tarabele stau neocupate.

Comerciantii din piete si târguri au zile grele in aceasta perioada. Gerul ii arde fara mila, iar vânzarile au inghetat si ele. In Bazarul Milcov, multe dintre dughene au obloanele trase. Cele deschise duc lipsa de clienti. Marfa a fost intinsa pâna in mijlocul aleilor, sa fie in calea eventualilor cumparatori. In asteptarea lor, vânzatorii infofoliti bat din picioare pe gheata si sufla in pumni. „Este foarte greu, ne-a declarat Elena Prescornita, care incearca sa tina in viata o mica afacere in bazar. Nu este vânzare de obicei, dar a mai venit si gerul asta. Nu fac bani, asa ca nu pot plati taxa pentru spatiu. Am datorie din decembrie. Pe fiecare zi taxa este de 50 de lei. Din vânzari ar trebui sa o platesc, dar nu ajung banii. Abia am cu ce sa iau ceva de mâncare când inchid, dupa-amiaza.” Ion Luca se uita degeaba dupa clientul care sa-i faca safteaua. „Nimic nu am vândut azi.” Nicolaie Caseru vine in fiecare dimineata de la Racaciuni pentru a vinde in bazar. „Dau 8 lei pe bilet, dar inca nu am scos un leu din vânzare.” Vasile Bita nici macar nu are o taraba sau un chiosc. A intins pe zapada „niste fiare vechi pe care nu mi le cumpara nimeni”. Ieri a stat câteva ore in ger pentru doi lei.

Camerele de filmat nu tin de cald

Pustie este si Piata Sud. Câtiva comercianti de legume si fructe si-au gasit loc in hala de lactate. La tarabele de afara au mai ramas 3-4 curajosi care vând faina, lumânari, verdeata, mere inghetate si sticloase. „Eu nu am intrat in hala fiindca vând ceara si miere, iar marfa mea nu ingheata, ne-a declarat Vasile Huluta. Nu stau mult. Abia am facut safteaua, vad ce se mai vinde si plec. Cam 4-5 ore pot sta in piata.” Comerciantii sunt indignati ca administratia a facut investitii inutile pentru ei. „In loc sa faca niste usi la hala asta, sa nu mai inghetam, au pus camere de luat vederi, a declarat Vasile Ionascu, un veteran al pietei. La ce ne folosesc noua? Pe mine m-au furat hotii si când am zis sa se uite pe camera, sa-i prinda, cica sa fac plângere si in 30 de zile primesc raspunsul.”

Metrul de taraba, tot mai scump

Piata Centrala, modernizata partial in toamna anului trecut, nu ofera conditii cu mult mai bune. In ciuda peretilor noi, temperaturile din hala de legume si fructe sunt greu de suportat. Dimineata, doar câtiva pietari din Suceava se instaleaza la tarabe. „Eu trebuie sa vând, ne-a declarat Gheorghe Coca, din Radaseni-Suceava. Am marfa depozitata aici, in apropiere, si este scumpa chiria. Colegii de taraba vin când se mai incalzeste. Eu sunt invatat cu frigul, cu pietele. Ca sa ma incalzesc, mai trag câte un trotil, adica tuica facuta de mine din mere.” In parcarea de lânga piata, Constantin Simion, din Blagesti, caciular din tata in fiu, se uita lung dupa clienti si viseaza la jobul lui de vara, din Londra. „Fac scari de lemn acolo, iar aici, caciuli. Este greu acum, pe asa un ger, dar trebuie sa respect traditia. Vânzarea este tare slaba. Abia dau una sau doua caciuli pe zi.” Comerciantii au mai nou inca un motiv de ingrijorare: cresterea taxei pe metrul de taraba. „Am citit ca domnii consilieri au crescut taxa de la 12 lei la 15 lei pe metru, ne-a spus necazul lui Vasile Ionascu. Acum i-a apucat, in plina iarna, când stam degeaba la taraba?”
Doina Mincu

Gerul a gonit clientii, dar si comerciantii din piete. / Foto: Sebi Sascau

Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau plateste in rate peste 50 de aparate si echipamente pe care le-a achizitionat. Printre acestea se numara si computerul tomograf cu 16 slice-uri dat in functiune in luna noiembrie. Acesta a costat 1,3 milioane de lei, dar numai jumatate din suma a fost asigurata de Ministerul Sanatatii. Diferenta este acoperita printr-o finantare de la Consiliul Judetean Bacau si prin ratele pe care le va plati spitalul in doi ani. Tot in rate va fi achitat ecograful tridimensional Doppler color, pus in functiune in sectia Gastroenterologie in luna iunie 2011, in valoare de aproape 160.000 de lei. Sectia Nefrologie a fost, de asemenea, dotata cu un ecograf Doppler color, achizitionat la pretul de 213.960 lei. La Urologie a fost instalat in mai 2011 un aparat de fluoroscopie cu intensificator de imagine si brat C, in valoare de 334.800 lei. La mijlocul anului trecut au fost aduse la spital monitoare pentru functii vitale, in valoare de 39.680 de lei. Ratele vor fi platite de SJU din venituri proprii.
Doina M.

Serviciul Judetean de Ambulanta transfera lunar zeci de bacauani la spitale din centre universitare (in special Iasi si Bucuresti). Pacientii au diferite afectiuni care nu pot fi tratate in spitalele bacauane. „Suntem solicitati foarte frecvent, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical al SJA Bacau. Au fost zile in care doua echipaje cu medic au facut câte doua drumuri la Iasi.” In cele mai multe cazuri de transfer este vorba despre pacienti cu infarct de miocard pentru care se impune montarea unui stent. Timpul este un factor esential in reusita interventiei, asa ca pacientul trebuie sa ajunga pe masa de operatie in cel mult 6 ore. Spitalele mai solicita SJA si in cazul politraumatismelor severe, al comelor cu etiologie ce nu poate fi stabilita si al situatiilor in care este nevoie de interventii neurochirurgicale complexe. (D.M.)

In timp ce autoritatile de prim rang ale statului, precum presedintele si primul-ministru, lanseaza apeluri repetate la abandonarea populismului si la prudenta in cheltuirea banului public, municipalitatea bacauana avanseaza un buget halucinant pentru 2012.
Sub pretextul aprobarii celui mai mare buget din istoria recenta a Bacaului, Consiliul Local (CL) a votat in sedinta din 31 ianuarie un proiect bugetar desprins parca din filmele SF. Astfel, in plina criza economica administratia Stavarache a decis sa ingroape 11 milioane de lei (110 miliarde lei vechi) in santierul salii polivalente din cartierul CFR, precum si sa aloce sume incredibil de mari unor sectoare altadata neglijate asa cum sunt "cultura si cultele", respectiv "spatiile verzi si activitatile de recreere". Societati devenite, prin traditie, gauri negre in bugetul municipalitatii au fost alimentate, de asemenea, cu sume mari de bani pentru "plata utilitatilor".
La asta se adauga un credit enorm, de 150 de milioane lei (cel mai mare din istoria Bacaului), pe care alesii l-au aprobat cu un vot confortabil, girând astfel initiativa primarului Stavarache. Un calcul simplu arata ca, in ultimii 8 ani, datoria publica a municipiului a crescut de mai bine de 15 ori.

Prudenta in vremuri de criza pare sa fie straina de administratia Stavarache. Sefii municipalitatii au prezentat, la sedinta din 31 ianuarie a CL, un buget fantezist, menit parca a alimenta pâna la refuz grandomania unei administratii, care a reusit performanta de creste de 15 ori datoria publica a municipiului in ultimii 8 ani.
Alocarile bugetare gândite de ordonatorii de credit din Primaria Bacau par facute cu gândul la alegerile locale care vor avea loc, cel mai probabil, in aceasta vara. Doar asa se poate explica de ce capitole bugetare altadata neglijate de edili, beneficiaza in 2012 de alocari incredibile, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Cultura si recreerea, o descoperire recenta

Unul dintre capitolele bugetare recent descoperite de municipalitate este cel al culturii si recreerii. Pentru anul in curs, edilii au oferit un buget record acestui sector – aproape 70 de milioane de lei (peste 15 milioane de euro). Sub motivatia ca 2012 "se anunta un an cultural prosper" si ca bacauanii "sunt cunoscatori de arta si sport", administratia Stavarache a directionat peste 10 la suta din buget acestui domeniu de activitate. Potrivit edililor, in 2012 teatrele bacauane vor avea 300 de reprezentatii (aproape una pe zi!), deservind cultural un public de 43.000 de spectatori.

Directia lui Lupu, cel mai mare beneficiar

Cea mai importanta suma de bani din sectorul "cultura si recreere" a fost oferita, insa, unui subcapitol vizând intretinerea spatiilor verzi, respectiv a bazelor sportive si de agrement din municipiul Bacau. Acestea au fost plasate in cadrul unei directii ("tineret si sport") condusa de Gabi Lupu, fost candidat PNL la alegerile parlamentare din 2008.
In bugetul din 2011, municipalitatea a finantat cu 14,5 milioane lei intretinerea bazelor sportive si de agrement din Bacau. Potrivit proiectului de buget aprobat de CL, pentru 2012, edilii au alocat aproape 50 de milioane de lei subcapitolului amintit, cu peste 35 de milioane de lei fata de alocarea de anul trecut (!).
In proiectul aprobat de CL la ultima sedinta nu este precizata nicio justificare pentru alocarea sumei de 50 de milioane de lei subcapitolului "intretinere gradini publice, parcuri, baze sportive si de agrement".

Spitalul Municipal, piatra de gâtul bacauanilor

Proiectul Spitalului Municipal are bugetat in 2012 o alocare de 25 de milioane lei din vistieria locala. La aceasta suma considerabila se adauga alte 65 de milioane de lei care vor veni dintr-un imprumut ce urmeaza a fi contractat de Primaria Bacau pe parcursul acestui an. Conform proiectului de buget prezentat de edili, numai in 2011 santierul spitalului a fost finantat cu peste 36 de milioane de lei. Din aceasta suma, 32,6 milioane de lei reprezinta bani obtinuti in baza unui credit facut la BCR inca din toamna lui 2009.
In total, in 2011 si 2012, Spitalul Municipal a beneficiat de o finantare astronomica de peste 100 de milioane de lei (n.r. – vezi articolul: "Inca 3 milioane de euro pentru firmele de la Spitalul Municipal").

Birzu n-a mai votat asa ceva

In ton cu aerul SF al bugetului prezentat de municipalitate, consilierul local Ilie Birzu (PNL) a declarat, pe un ton laudativ, ca in ultimii 20 de ani Bacaul nu a avut niciodata atât de multi bani. Birzu, membru al CL de 20 de ani, s-a aratat incântat de bugetul propus de administratia Stavarache. "Votez de 20 de ani in CL si va spun ca asa buget n-am votat niciodata", a afirmat el.

Polivalenta electorala "papa" 110 miliarde lei vechi

Caracterul vadit electoral al bugetului aprobat de alesi este evidentiat si de finantarea alocata proiectului de construire a noii sali polivalente din cartierul CFR. In plina criza municipalitatea bacauana a alocat peste 11 milioane de lei unui proiect nascut pentru a sfârsi pe panourile electorale ale lui Romeo Stavarache (n.r. – vezi articolul: "Primarul Bacaului si-a «tras» buget de campanie electorala").

Mitul fondurilor europene: Modernizarea CET aduce zeci de milioane de euro in conturile clientelei politice

Ca in fiecare an electoral, mitologia fondurilor europene este din nou scoasa de la naftalina de diriguitorii Bacaului. Potrivit afirmatiilor facute de primarul Stavarache la ultima sedinta a CL, in 2012 municipalitatea va avea de cheltuit fonduri europene in suma de peste 400 de milioane lei (!!!). Printre proiectele cu finantare europeana derulate in municipiul Bacau se numara si modernizarea sistemului public de termoficare. Astfel, pentru a puncta la impresia artistica, edilii au evidentiat in buget o multitudine de proiecte care nici macar nu vor fi incepute in 2012. Lucrarile presupuse de reabilitarea infrastructurii termice, precum si de modernizarea colosului falimentar numit CET SA Bacau, necesita ani de zile de aici incolo. Cu exceptia licitatiei pentru construirea grupului 2 cogenerare, niciuna dintre lucrarile vizând modernizarea sistemului public de termoficare nu a fost incredintata, procedurile putând dura chiar si un an de zile (n.r. – vezi articolul: "Elsaco Electronic, sponsorul PDL Botosani, a pus mâna pe grupul 2 cogenerare").
Sumele din burta trecute la capitolul fonduri europene nu au stârnit interesul alesilor locali, votul confortabil al consilierilor PSD si PNL ducând la aprobarea unui buget care nu are nicio legatura cu realitatile municipiului Bacau.
De exemplu, numai in 2012, edilii au prevazut cheltuirea a 9,4 milioane lei fonduri europene in proiectul de construire a pasajului subteran Oituz – Stefan Guse, lucrare aparent finalizata, dar care se confrunta cu mai multe deficiente de ordin constructiv.

400.000 de euro pentru o echipa de Divizia C

Edilii au avut mâna larga si in ceea ce priveste finantarea "sportului" bacauan, mai exact a sportului de Divizia C. Societatea "Sport Club Municipal Bacau" SA (fosta "Fotbal Club Municipal Bacau" SA), pe care fiinteaza echipa cu acelasi nume – controlata de Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL – a primit 1,6 milioane de lei din partea municipalitatii. Banii au fost oferiti cu titlul de majorare a capitalului social si urmeaza a fi cheltuiti, potrivit proiectului de hotarâre aprobat de CL, pentru asigurarea continuarii activitatii la societatea amintita (plata utilitatilor, a datoriilor etc). In ultimii trei ani, prin societatea controlata de CL s-au scurs sume de ordinul milioanelor de euro, sub pretextul asa-zisei finantari a fotbalului de performanta din Bacau. Echipa sustinuta cu bani grei din bugetul local evolueaza in Divizia C, al treilea esalon valoric al fotbalului românesc.

Datoria Bacaului, de 15 ori mai mare ca in 2004

Contractarea creditului de 150 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro) pare sa fie ultimul glont tras de administratia Stavarache. In ultimii 6 ani, municipalitatea bacauana a realizat imprumuturi totale de aproape 100 de milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobânzile si comisioanele aferente. Pentru creditele angajate in numele municipiului, edilii nu au oferit niciodata explicatii pertinente, plauzibile.
De asemenea, nivelul real al datoriei publice a municipiului ramâne una dintre necunoscutele administratiei Stavarache, in conditiile in care edilii n-au prezentat niciodata o situatie clara a volumului imprumuturilor contractate in ultimii 6 ani. In 2004, Stavarache a preluat de la fosta administratie o datorie de aproximativ 6 milioane de euro. Un mizilic, comparativ cu cele peste 95 de milioane imprumutate de municipalitate in intervalul 2006 – 2012 (n.r. – vezi articolul: "Primaria Bacau se imprumuta electoral cu 150 milioane de lei").
Lucian Bogdanel