In judetul Bacau au aparut cazuri de rubeola si rujeola, iar Directia de Sanatate Publica va organiza campanii de vaccinare a contactilor, dar si a persoanelor care nu au fost imunizate impotriva acestor boli. „S-a depistat un caz de rujeola la Liceul Letea, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP Bacau. Sunt trei bolnavi de rubeola la Colegiul Economic si unul la «Karpen». Avem putine cazuri, fata de alte judete, dar luam deja masuri pentru a limita raspandirea acestor boli.” Ministerul Sanatatii a anuntat existenta a sute de cazuri in diferite judete ale tarii si a dispus organizarea de campanii de vaccinare suplimentare impotriva rubeolei si a rujeolei in colectivitatile cu risc de cumul de cazuri, cum ar fi cele de romi. Printre cauzele acestei situatii epidemiologice se numara refuzul vaccinarii si amanarea campaniilor de vaccinare din cauza lipsei vaccinurilor. Anul trecut, de exemplu, DSP Bacau a trecut prin mai multe crize de vaccin, de la cel impotriva tuberculozei, care trebuie administrat in maternitate, la cel ROR (anti rujeola, oreion si rubeola) si pentavalent, pentru imunizarea copiilor impotriva a 5 boli: difterie, tetanos, tuse convulsiva, poliomielita si Haemophilul influenzae. MS a anuntat ca, la nivel national, numarul cazurilor de rubeola a crescut anul acesta de aproape 3 ori, fata de anul trecut. (D. Mincu)

Modul cum arata o straduta din centrul municipiului Bacau ii scandalizeaza pe tot mai multi bacauani care trec pe acolo zilnic. Ei sunt revoltati de imaginea dezolanta pe care o ofera de ani de zile ruinele unei constructii incepute si neterminate, dar si Casa Vasile Alecsandri, ambele situate pe strada George Apostu. "Pe terenul din jurul ruinelor, dar si in interiorul acestora sunt mormane de gunoaie. Aici se refugiaza oamenii strazii si dau foc la tot felul de ambalaje si crengi ca sa se incalzeasca. Zidurile s-au innegrit de fum si arata ca dupa bombardament. Tot aici multi isi fac nevoile. Este o rusine pentru un oras care se vrea european o asemenea priveliste. Prin vara cei de la Spatii verzi au curatat cat de cat locul, dar in scurt timp mizeria a revenit. Primaria ar trebui sa-l caute pe proprietarul terenului si sa-l oblige ca macar sa-l imprejmuiasca. Asa, s-ar acoperi tabloul atat de urat care se vede chiar la distanta de doi pasi de primarie", ne semnaleaza Iustin M. Situatia pe care o sesizeaza cititorul nostru este vizibila si de pe Calea Marasesti, la o distanta de cativa metri de sediul Primariei Bacau. El si altii care merg zilnic pe strada George Apostu sunt nemultumiti si de faptul ca singurul trotuar care exista (pe partea dreapta, dinspre strada 9 Mai spre Calea Marasesti) este tot timpul ocupat de autoturisme, incepand cu ora 7.00 si pana la ora 16.00. Pe strada, masinile circula pe ambele sensuri, astfel ca pietonii sunt nevoiti sa se opreasca si sa astepte pana ce trec toate pentru a putea sa-si continue drumul pe carosabil, deoarece trotuarul este blocat. (Elena T.)

Potrivit datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica, in fiecare saptamana ajung in cabinetele medicale si la spitalele din judet in jur de 1500 de pacienti cu infectii acute ale cailor respiratorii. In jur de 400 de bacauani sunt diagnosticati cu pneumonie. Tot in aceasta perioada se agraveaza starea pacientilor cu astm sau cu bronhopneumonie obstructiva cronica. Cabinetele medicilor de familie si ale specialistilor pneumologi, dar si spitalele, au o adresabilitate crescuta. Din acest motiv, medicii atrag din nou atentia asupra unor masuri de preventie simple, dar eficiente. „Trebuie sa avem in vedere doua categorii de bolnavi, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau. Vorbim de oamenii sanatosi si cei cu diferite boli cronice, carora le recomandam atitudini diferentiate. In cazul celor sanatosi ne referim in primul rand la educatie, la igiena vestimentara adaptata sezonului rece si mai ales trecerii de la temperaturi mai ridicate la unele scazute.” Nu trebuie neglijata nici alimentatia, cat mai sanatoasa, mai naturala si care sa includa „vitamine si minerale de buna calitate”, dupa cum a subliniat dr. Ungureanu. Vaccinarea este o alta componenta a planului de prevenire a imbolnavirii, mai ales la categoriile vulnerabile, cum ar fi copiii, varstnicii si pacientii cu afectiuni cronice. Pentru aceasta ultima categorie, de maxima importanta este mentinerea sub control a bolii, prin urmarea cu strictete a tratamentului recomandat de medicul specialist. Bacauanii cunosc si aplica diverse masuri de prevenire a bolilor respiratorii. „Eu am grija sa ma imbrac bine, sa nu racesc, si sa mananc fructe, ne-a declarat Niculina Patriche. Anul trecut nu m-am vaccinat impotriva gripei fiindca spunea lumea ca nu-i asa bine. Nici anul acesta nu stiu ce sa fac. Nu am fost inca la medic sa intreb ce crede.” Gabriel Bogan are reteta proprie si imbatabila: „Ma imunizez bine la inceputul toamnei, cu vitamine, iar mai nou fac un Polidin sau doua. Pe urma, tot sezonul rece am grija sa ma imbrac corespunzator, sa ma protejez de frig.” (D. Mincu)

Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB) va inlocui conducta de apa potabila existenta pe strada Frunzei din statia Gheraiesti pana la Calea Moldovei si o va conecta cu cea existenta pe Calea Moldovei, in lungime de 600 de metri. Conducta va asigura transportul apei potabile in reteaua de distributie, eliminand socurile de presiune din retelele de distributie si fenomenul de turbiditate. CRAB a propus Consiliului Local realizarea acestei conducte dintr-un material rezistent pentru a se asigura ca va face fata presiunii inalte. Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobati prin proiect, investitia va costa 2,5 milioane de lei, TVA inclus. Obiectivul face parte din Programul de investitii aprobat pentru acest an. CRAB a cerut bani si pentru realizarea unei conducte care sa asigure transportul apei potabile de la fronturile de captare Gheraiesti la rezervoarele Barati. Din acestea, apa va fi distribuita gravitational. Aceasta investitie va costa peste 1 milion de lei. O a treia conducta, in lungime totala de 602 metri, va face legatura intre conducta de pe strada Stefan cel Mare si Digu Barnat. Reprezentantii CRAB sustin ca astfel se vor reduce costurile de exploatare si se va asigura controlul conditiilor de mediu pe timpul programului de furnizare a apei. Aceasta conducta, plus toate lucrarile aferente vor costa, potrivit estimarilor, 2,7 milioane de lei. (Andreea G.)

Strada Luminii, in mod ironic, a fost lasata in intuneric de autoritati. Desi este vorba de cateva sute de metri, artera ii deserveste in special pe cei care fac aprovizionarea la magazinele din zona.

Desi este pozitionata central, o parte din strada Luminii a fost uitata de autoritati. Daca portiunea aflata care merge paralel cu Piata Tricolorului si Casa de Cultura “Vasile Alecsandri” este modernizata, cea aflata in spatele blocurilor si a spatiilor comerciale arata jalnic. Este o artera prea ingusta pentru traficul care se desfasoara acolo si, in plus, este plina de gropi.

“Merita sa fie reparata”

Cei care locuiesc in zona sau o tranziteaza stiu cel mai bine cat de dificil este sa se strecoare printre gropi. “Merita sa fie reparata mai ales ca se fac aprovizionarile aici. Acum 2-3 ani arata bine, dar ar trebui reparata”, ne-a spus Liviu Razesu. “Este foarte ingusta, daca se intalnesc doua masini nu pot trece. Trebuie lagita, sunt gropi si mizerie ici-colo. Nu vin asa des pe aici, dar mereu este la fel. E uitata pentru ca e la dos, mai mult ca sigur”, este de parere si Anton Patrascu. “Nu e intretinuta. Este foarte stricata. Nu imi aduc aminte sa fi fost recent reparata, dar ar merita ca orice strada care trebuie intretinuta”, crede si Ion Radutescu, care locuieste exact pe aceasta strada.

Se impune amenajarea unei parcari

Cele mai mari dificultati le au cei care fac aprovizionarea la magazinele din zona. Ar avea nevoie de o strada mai larga si fara gropi. Utila ar fi si modernizarea parcarii din zona. Soferii ar fi mai ordonati in modul cum isi parcheaza masinile, iar traficul ar fi decongestionat. Oricum, nu sunt sanse ca municipalitatea sa includa anul acesta portiunea de strada pe lista celor care au nevoie de reabilitare. Motivatia e simpla: nu mai este timpul suficient si nici fondurile necesare. Soferii vor continua, asadar, sa faca slalom printre gropi pentru a ajunge la destinatie.
Andreea Gavrila

In urma cu o saptamana, bustul din bronz al lui Mihail Kogalniceanu, care era amplasat in parculetul de langa Prefectura Bacau, a disparut. Initial nu s-a stiut daca a fost furat sau a fost luat de cei de la primarie pentru a-l curata de vopseaua albastra cu care a fost mazgalit acum mai bine de un an. Ieri, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a confirmat faptul ca statuia a fost furata. "Am primit o confirmare verbala de la cei de la primarie ca nu ei au luat bustul. Noi ne-am sesizat de disparitia acestuia la finele saptamanii trecute si facem cercetari pentru identificarea si prinderea autorilor", a spus inspectorul Gabriel Stefanescu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Surse din randul anchetatorilor vorbesc de un prejudiciu de circa 10.000 de lei, doar ca valoarea ei de achizitie a fost aproape dubla. Bustul era dintr-un bronz turnat si nu este exclus sa fi fost deja vandut la vreun centru de colectare a metalelor. Acest bust nu se afla pe lista monumentelor de for public si din acest motiv Directia Judeteana de Patrimoniu Bacau nu va deschide nicio ancheta. Statuia a fost achizitionata de Primaria Bacau in urma cu patru ani, iar in proiectul inaintat consilierilor locali era stipulata o valoare de peste 17.000 de lei. De atunci, bustul a tot fost tinta mai multor glume proaste, fiind vandalizat. (Geta P.)

Agentii de la Politia Locala Bacau isi vor primi banii retinuti nejustificat din drepturile speciale acordate de institutie in perioada 2007-2009. Contabila sefa a revenit la serviciu si i-a anuntat ca sumele vor ajunge in conturile lor odata cu salariul din luna decembrie. “Au fost efectuate calculele aferente sumei reprezentand diferenta de impozit la drepturile speciale primite de politistii locali. Este vorba de aproximativ 2.000 de lei pentru fiecare salariat. Prima transa din bani, respectiv o treime, urmeaza sa fie acordata in luna decembrie, iar diferenta va fi achitata tot esalonat la salariile viitoare”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Locale Bacau. Directorul institutiei afirma ca problema s-a rezolvat printr-o reglare cu Directia de Finante Publice. “S-a facut o rectificativa de impozit si din banii ce trebuiau virati la bugetul de stat vom da acum o parte la oameni. Este vorba de 500 – 600 de lei, prima transa. A fost o problema cauzata de codul fiscal al vechii institutii, Politia Primariei”, a spus Relu Mardare, directorul Politiei Locale Bacau.

Banii vor ajunge la toti

In urma cu doua saptamani, mai multi agenti s-au revoltat ca nu-si primesc banii, mai ales ca aveau o sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila in favoarea lor. La finele anului 2009, peste 300 de angajati ai Politiei Locale au deschis actiune in instanta pentru recuperarea sumelor retinute nejustificat din cei 600, respectiv 400 de lei, pe care-i primeau in plus la salariu pentru haine, medicamente si hrana. Au dat atunci in judecata Primaria Bacau si Politia Locala Bacau, iar magistratii de la tribunal au decis in octombrie 2010 restituirea banilor catre angajati. Recent, agentii au inceput sa vocifereze cand au aflat ca toti ceilalti angajati ai primariei si-au luat banii si ei nu. Oficialii institutiei spun ca sumele vor ajunge atat la agentii aflati in functie, cat si la cei care au parasit sistemul prin demisie ori disponibilizare.
Geta Panaite

Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Buzau au organizat o actiune in colaborare cu autoritatile judiciare franceze pentru depistarea unor inculpati, cautati de straini pentru constituirea unui grup infractional organizat, fraude cu carti de credit si trafic de persoane. S-au efectuat 17 perchezitii domiciliare, iar oamenii legii au verificat o locatie si din Bacau. Anchetatorii vorbesc de un prejudiciu de aproape 500.000 de Euro, cauzat prin achizitionarea de produse de lux cu ajutorul unor carduri false. Totodata, se fac verificari si pentru trafic de persoane. Mai multe fete au fost racolate si duse in Franta si Germania unde au fost obligate sa practice prostitutia. (G.P.)

Un sofer care a ignorat semnul "Cedeaza trecerea" a provocat un accident rutier in municipiul Bacau, la intersectia strazilor 9 Mai cu strada Marasesti. In urma evenimentului, doua autoturisme s-au facut zob, iar doua persoane au ajuns la spital cu mai multe rani. Vinovat de accident este Ionel R. (25 de ani), din Rosiori, care acum este cercetat penal pentru vatamare corporala din culpa. Valoarea pagubelor a fost estimata la circa 22.000 de lei si din fericire victimele au scapat cu leziuni usoare, pentru care nu au necesitat internarea. (G.P.)

Un tanar pieton a fost luat pe sus de o masina in intersectia de la Narcisa. Un trecator a anuntat Serviciul Judetean de Ambulanta speriat ca „victima a zburat prin aer, a fost aruncata la cativa metri si nu mai misca”, dupa cum a relatat la dispecerat. Echipajul de la Ambulanta a constatat la fata locului ca era vorba despre un tanar de 21 de ani. A fost diagnosticat cu politraumatisme, i s-au acordat primele ingrijiri si a fost transportat la Spitalul Judetean de Urgenta. (D. Mincu)

Ceata care s-a lasat peste municipiul Bacau, miercuri dimineata, a afectat si activitatea Aeroportului Bacau. “E ceata rau, vizibilitatea este pana in 200 de metri. Nu au decolat doua aeronave: cea care trebuia sa plece, la ora 7, spre Torino si cea de 9,45, pentru Timisoara”, a declarat Lucian Sion, director tehnic al Blue Aero. Cele doua avioane au decolat dupa ora 13,30, la interval de 30 de minute unul fata de celalalt. “Calatorii nu au protestat, au inteles ca nu se poate pleca”, a afirmat Lucian Sion. De altfel, din cauza cetii, toate zborurile au fost decalate. (Silvia P.)

Politistii bacauani au batut zilele trecute in poarta unui bacauan, pe care-l banuiau de contrabanda cu tigari. Au rascolit casa, dar si autoturismul parcat in curtea imobilului. In interiorul masinii s-au gasit 726 de pachete de tigari aduse din Ucraina si ascunse in portiera si bara din spate. Si in locuinta s-au mai gasit peste 600 de pachete. Cele peste 1.300 de pachete de tig?ri, in valoare de 12.200 lei au fost confiscate, iar Daniel P. (42 de ani) si Vasile C. (26 de ani) au fost retinuti si prezentati procurorilor cu propunere de arestare preventiva. Magistratii au decis insa sa-i oblige doar sa nu paraseasca localitatea pentru urmatoarele 30 de zile. "Politistii fac cercetari fata de acestia pentru evaziune fiscala si detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal", a spus inspectorul Gabriel Stefanescu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. (Geta P.)

Scoli finantate in functie de numarul de elevi

De la 1 ianuarie 2012, scolile vor primi finantari in functie de numarul de elevi inscrisi in unitate si de mediul in care functioneaza, urban sau rural. Asta pentru ca intra in vigoare o noua prevedere legislativa prin care la baza acordarii fondurilor in unitatile de invatamant vor sta numai standardele de cost pe elev/prescolar/an. Aceste finantari sunt, deocamdata, pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale în bani. Se vorbeste insa deja si de finantarea complementara, pentru celelalte tipuri de cheltuieli.

De la 1 ianuarie 2012 va intra in vigoare prevederea din Legea Educatiei nr.1/2011 care arata ca plata salariilor pentru cadrele didactice din invatamant se va face in functie de anumite tarife prin "finantarea per capita". Cele mai afectate vor fi scolile din mediul rural, pentru ca acest tip de finantare se stabileste in functie de numarul de elevi. Daca sumele nu se incadreaza in normative, cadrele didactice raman fara salarii.

Scolile cu multi elevi nu au emotii

Cu alte cuvinte, prin finantarea per elev inseamna ca scoala va primi bani in functie de renume, numar de elevi si rezultatele obtinute. Asta creaza avantaje certe pentru unitatile bune, performante, din zona centrala a orasului, dar va dezechilibra functionarea altor scoli, in care elevii sunt putini si rezultatele obtinute, mai slabe. "Noi vom aplica legea, ca nu avem ce face, dar ne va fi foarte greu. Sa nu uitam ca populatia scolara este in scadere, iar consumul de bani trebuie drastic rationalizat. Noi deja facem simulari si calcule, oe efectivele de elevi pe care le avem deja. O mare problema va fi si in cazul in care profesorul are ore la mai multe scoli pentru completarea de norma. Atunci ce se face? Ca sa nu mai vorbim ca deja se vorbeste de reorganizarea retelei scolare, cu implicatii majore pe toate nivelurile de studiu", este parerea prof. Viorel Coseraru, directorul Colegiului Tehnic "Letea" Bacau. Legea permite fiecarei scoli sa aiba intre 20 si 30 de elevi intr-o clasa, iar la gradinite numarul este mai mic. Noul sistem de finantare urmareste si daca elevul isi schimba scoala, dar si daca profesorii renunta la catedra. Directorii de scoli sunt insa de parere ca acest tip de finantare nu trebuie comparata cu finantarea din universitati (pentru ca acest lucru se doreste, spun tot ei), pentru simplu motiv ca invatamantul preuniversitar este obligatoriu, in timp ce invatamantul universitar este facultativ. “Nu cred ca putem spune exact ce va fi, desi calcule se fac. Finantarea per elev va incuraja doar marirea efectivelor de elevi si va duce, poate, la scaderea nivelului calitatii. Vor avea, cred, succes doar scolile cu numar mare de elevi. Ca sa nu mai vorbim de finantarea complementara, unde vor fi cu adevarat probleme, pentru ca aici vorbim de alte chetuieli, in afara de cele cu salariile”, a declarat si prof. Ioan Balcan, directorul Colegiului Tehnic "Dumitru Mangeron" Bacau.

Banii vor ajunge la primarii

"Cele mai mari probleme vor fi in mediul rural, unde numarul de elevi va fi mai mic. De aceea, calculele trebuie serios facute. Dar eu cred ca acest tip de finantare va eficientiza totul in sistem. Se vor aloca bani numai acolo unde se va face performanta. Noi oricum organizam periodic intalniri cu directorii de scoli pentru a stabili toate detaliile. Oricum banii vor ajunge in primarii, pentru ca ele sunt principalul ordonator de credite”, a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general la Inspectoratul Judetean Bacau. Alti directori spun ca este vorba doar de un calcul strict contabil, facut fara o analiza a situatiei din teren. “Singurul lucru bun este ca gestionam noi singuri banii. Dar atat. Noi suntem o scoala cu numar mare de elevi, dar tot avem emotii. Trebuie clar sa mergem pe numarul maxim de elevi pe clasa ca sa ne putem permite sa platim integral salariile. Ca sa nu mai spun ca si retributiile profesorilor sunt diferite, in functie de vechime, grad didactic, sporuri si altele", a ararat si prof. Neculai Mistode, de la Scoala nr. 1 Tg. Ocna. Finantarea per elev a fost introdusa, dar nu s-a mai aplicat, si la 1 ianuarie 2010, prin Hotararea de Guvern 1618 din decembrie 2009. Acum, se asteapta publicarea metodologiilor de aplicare care, se spera, vor veni cu precizari clare.
Roxana Neagu

Finantarile orientative per elev:
– invatamant prescolar cu program normal – 1.895 lei/an (urban) si 2.071 lei/an (rural)
– invatamant prescolar cu program prelungit – 3.474 lei/an (urban) si 3.474 lei/an (rural)
– invatamant primar – 2.180 lei/an (urban) si 2.597 lei/an (rural)
– invatamant gimnazial – 2.857 lei/an (urban) si 3.494 lei/an (rural)
– invatamant liceal – 2.713 lei/an (urban) si 2.713 lei/an (rural)

„Nu cred ca ne va fi asa de bine. Este o reglementare care se introduce la mijloc de an scolar, pe un buget care nu a fost inca stabilit. In plus, ce se va intampla cu acele drepturi salariale castigate deja in instanta de anumite cadre didactice, pe Legea 221/2008. De unde vor fi platite aceste diferente?” – Manole Chiriac, lider la Sindicatul Liber al Invatamantului Bacau

Toti saracii, in carca primariilor

Primariile vor trebui sa asigure din fonduri proprii locuinte pentru persoanele fara adapost. Vor fi obligate si sa constituie pentru oamenii strazii echipe mobile de interventie sau servicii de tip ambulanta sociala. In sezonul rece, vor trebui sa amenajeze adaposturi in incinta unor institutii care detin spatii adecvate.

Asigurarea unei locuinte persoanelor lipsite de un acoperis deasupra capului va cadea exclusiv in sarcina administratiilor locale. Un proiect al Legii privind prevenirea si combaterea riscului marginalizarii sociale, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, prevede ca administratiile locale trebuie sa aloce resurse financiare in vederea construirii, achizitionarii si inchirierii de spatii cu destinatie de locuinta pentru persoanele fara adapost. In aceasta categorie sunt incluse persoanele care traiesc in strada, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuti, se afla in incapacitate de a inchiria o locuinta ori sunt in risc de evacuare, au fost ori se afla in aceasta situatie si nu au un loc de resedinta sau se gasesc in institutii ori penitenciare pe care urmeaza sa le paraseasca si nu au unde sta. Acestea vor avea prioritate la o locuinta sociala, daca indeplinesc cumulat mai multe criterii. Pe langa faptul ca nu au un adapost, trebuie sa nu dispuna de resurse financiare ori valoarea lunara a acestora sa nu depaseasca venitul minim garantat, prevazut de Legea 416/2001. In plus, ele trebuie sa aiba domiciliul sau resedinta pe raza teritoriala a primariei de la care solicita locuinta sociala. Totusi, pot beneficia de aceasta si persoanele din alta localitate, daca ele lucreaza neintrerupt de cel putin 5 ani, cu contract de munca, la un angajator de pe raza administratiei locale respective. Dar cei care se dovedeste ca au avut o locuinta si au instrainat-o vor fi exclusi de la acest drept. In functie de aceste conditii, primariile, la randul lor, vor stabili criteriile anuale de selectie a persoanelor potential beneficiare si de repartizare a locuintelor sociale, precum si perioada de gazduire in acestea.

Ambulante sociale pentru oamenii strazii

Dar primariile vor avea si alte obligatii fata de oamenii strazii. Pentru acestia, administratiile locale trebuie sa organizeze echipe mobile de interventie in strada sau servicii de tip “ambulanta sociala” pentru evaluarea lor. Totodata, vor interveni prin diverse masuri precum asigurarea de hrana, haine, paturi si alte ajutoare materiale, servicii medicale sau medicamente pentru oamenii strazii. Primariile vor organiza si adaposturi de noapte, precum si din cele de urgenta. In perioada sezonului rece, pentru cei care stau sub cerul liber, sunt copii, persoane varstnice ori cu handicap grav sau accentuat, au obligatia de a amenaja adaposturi in incinta unor institutii care detin spatii adecvate, precum sali de sport, spitale, scoli sau internate.

O jumatate de buget se duce pe cofinantari

Ionel Turcea, primarul orasului Buhusi, afirma ca aceste servicii sunt necesare, dar nu pot fi realizate fara resurse: “Administratia locala are si cofinantari, si scoli, si domeniu public! Nu are doar servicii sociale. Putem construi locuinte, dar numai cu ajutorul Guvenului.” Mai grav este ca transferarea acestor obligatii in sarcina autoritatilor locale deschide usa discriminarii deoarece nu toate persoanele fara adapost traiesc in orase bogate, care pot acoperi costurile necesare infiintarii si functionarii acestor servicii. Unii saraci traiesc la Buhusi, altii la Cluj sau Bucuresti, arata Ionel Turcea. “Guvernul trebuie sa tina cont de nevoile acestor persoane, de Constitutia Romaniei, dar si de posibilitatile administratiei locale, arata Ionel Turcea. Nu poate sa puna totul in spatele autoritatilor. Mie mi-ar trebui jumatate de buget numai pentru programele aflate in derulare.” CL Buhusi are venituri proprii de circa 700.000 de euro si i-ar trebui un milion de euro pentru cofinantarea proiectelor demarate pe Fondul de Mediu si PIND, pentru plata TVA si demararea lucrarilor pana la decontarea primelor facturi.

“A innebunit Guvernul!”

Primaria Comanesti se apropie de cerintele acestei legi, avand in constructie un adapost de noapte. “Suntem in faza de finalizare a «Centrului de urgenta pentru persoanele fara adapost», pe care l-am construit cu fonduri de la Ministerul Muncii, printr-un program national”, declara Viorel Miron, edilul orasului. Centrul a costat 5,7 miliarde de lei vechi, din care CL Comanesti a acoperit doar 30 la suta. Pentru construirea de locuinte si infiintarea de ambulante sociale, nu sunt bani. “Eu sunt de acord ca e nevoie de asa ceva, dar nu avem resurse. Daca Guvernul ne va asigura finantarea vom construi blocuri sociale, daca nu, nu!” In Comanesti sunt sute de familii cu probleme locative, dar, culmea ironiei, si sute de apartamente goale, nefolosite, proprietarii lor fiind plecati de ani buni in strainatate. “Eu cred ca Guvernul asta a innebunit, afirma Margareta Luncanu, primarita din Secuieni. Altfel, nu se explica! Mie nu mi-a dat un ban, cum poate sa-mi ceara asa ceva? Ne-am descurcat cum am putut, am innodat leu cu leu ca sa supravietuim.” Margareta Luncanu afirma ca Primaria Secuieni a avut grija si pana acum de saracii comunei, nu era nevoie sa o oblige Guvernul: “Noi, in fiecare an, am dat pachete, de sarbatori, copiilor, i-am ajutat pe batranii singuri, cu ajutorul Consiliului Judetean, am dus tabla si ciment sinistratior din Valea lui Nastase, dar bani ca sa construiesc locuinte nu avem!”.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru

Rablele adunate de pe strazi ruginesc in ograda autoritatii locale

Autoturismele abandonate de bacauani pe strazile din municipiu zac in curtea unei foste unitati militare de la marginea orasului. Primaria Bacau ar fi vrut sa le valorifice prin programul Rabla, insa s-a trezit ca nu este proprietara cu acte. In ultimii trei ani, au fost ridicate peste 170 de masini fara stapan.

Agentii de la Politia Locala au stat si in acest an cu ochii pe masinile abandonate si care ocupa locurile de parcare si asa insuficiente. In acest an au identificat peste 90 de autoturisme mancate de rugina si lasate de proprietari acolo unde le-a cedat motorul. “Noi am observat ca cetatenii prefera sa le valorifice, daca tot sunt valabile aceste programe gen Rabla, si le ridica singuri dupa ce sunt somati de noi. De altfel, am si prelungit perioada pe care ei o au la dispozitie pentru a-si lua masina din spatiul public”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Locale Bacau. Asa s-a ajuns ca in acest an sa ridice de trei ori mai putine rable abandonate in parcarile din municipiu, fata de anul trecut si de zece ori mai putin fata de 2009. “Acum doi ani am identificat si ridicat circa 100 de autovehicule, anul trecut au fost luate de pe strazi 50 de autoturisme, iar in 2011 doar 14, iar pentru 10 s-au emis dispozitii de ridicare. Alte 80 au fost identificate dar au fost ridicate de proprietari. Pe noi nu poate decat sa ne bucure situatia, mai ales ca nu se mai cheltuie bani cu transportul si depozitarea lor”, a mai spus Podoleanu.

Primaria si-a facut planuri de pomana

Rablele, de toate marcile, ajung in curtea unei foste unitati militare de la marginea orasului si pana acum nu s-a scos niciun leu din ele. Primaria Bacau a incercat sa le valorifice prin programul Rabla, insa a constatat ca nu indeplineste toate conditiile. “A fost vorba de un proiect dar nu a mai fost valabil pentru institutiile publice”, a declarat Dragos Luchian, viceprimarul municipiului Bacau. Programul Rabla a fost valabil, doar ca primaria nu a putut sa participe. “Nu s-a putut pentru ca nu detinem certificatele autoturismelor. Am ramas la aceeasi problema de anul trecut”, a spus si Florin Mateuta, seful Directiei de Drumuri Publice din Primaria Bacau. Anul acesta, doua primarii din judet si o institutie publica si-au luat masini noi prin Programul Rabla. “Este vorba despre Primaria Horgesti, cea din Izvorul Berheciului si Directia Silvica. Institutiile publice trebuie sa fie proprietare pe autoturismele date la casat”, a spus Bogdan Dimitriu, directorul Remat.
Geta Panaite

Orasul Comanesti a trecut milimetric pe langa catastrofa. Sambata seara, o viitura de 3 metri a maturat un cartier intreg. Puhoiul s-a revarsat dinspre sectorul RAL, din cadrul fostei exploatari miniere Comanesti, in interiorul caruia s-a acumulat – in timp – mai multa apa de mina. Unul din zidurile care sustinea galeria a cedat, iar apa s-a revarsat in paraul Agachi. Unda de viitura formata pe cursul paraului a afectat 9 gospodarii (gradini si curti), acestea fiind inundate. Autoritatile locale sustin ca ecologizarea sectoarelor de mina bate pasul pe loc, desi proiectul e finantat cu bani de la Banca Mondiala. Mai mult, sustin edilii comanesteni, cursul paraului Agachi – unul dintre afluentii Trotusului – trebuie regularizat in regim de urgenta. In urma cu 6 ani, orasul a trecut prin cele mai grave inundatii din istoria sa.

GALERIE FOTO

Episodul inundatiilor din 2005 da din nou tarcoale Comanestiului. Sambata seara, 9 gospodarii dintr-un cartier al orasului au fost inundate in urma unei viituri aparuta, din senin, pe cursul paraului Agachi. Apa a provenit din sectorul RAL al fostei exploatari miniere Comanesti. Potrivit cercetarilor efectuate de autoritati, in galerie s-au acumulat cantitati mari de apa care, pe fondul prabusirii unui zid de sustinere, au debusat inspre parau. De aici, unda de viitura s-a indreptat spre un cartier din Comanesti afectand, pe langa gospodarii, alte 5 strazi. Nicolae Ciocan, viceprimarul orasului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca evenimentul petrecut sambata seara este un semnal pentru autoritati si ca acestea trebuie sa accelereze procesul de ecologizare si inchidere a sectoarelor de mina din Comanesti.
"Mai sunt practic doua mine care trebuie inchise: Asau si Craciunesti. Impreuna cu reprezentantii Conversmin SA Bucuresti am stabilit anul 2012 ca termen de promovare a proiectului tehnic de inchidere. De asemenea, vom monitoriza in permanenta debitele scurse din mina. Nu dorim sa mai trecem prin ce am trecut acum 5-6 ani", a declarat Ciocan.
Conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau a confirmat ca viitura formata pe paraul Agachi isi are originea in sectorul RAL, mai exact in prabusirea unui zid de sustinere a galeriei. Conform generalului Mihai Simionescu, comandantul ISU Bacau, autoritatile au pus la punct un plan continand 4 masuri pentru a impiedica repetarea viiturilor rezultate din apele de mina. Astfel, generalul a precizat ca ISU este pregatit sa recurga la sanctiuni daca aceste masuri nu sunt indeplinite in termenul stabilit. "A fost un accident, a cedat unul dintre peretii de sustinere ai galeriei. Am stabilit un plan de masuri si pot sa va spun ca sunt mai multe structuri care actioneaza pe aceasta problema. Noi, dar si celelalte institutii, vom monitoriza cum decurge ducerea la indeplinire a acestor masuri. Cred ca e foarte important ca acele termene sa fie indeplinite. Daca nu se acorda importanta cuvenita acestui fapt ISU va interveni chiar cu masuri sanctionatorii", a spus Simionescu.

Regularizarea paraului, poate la anul

"Pachetul" de masuri asumat de autoritati vizeaza securizarea cailor de acces in galeria aferenta sectorului RAL, promovarea proiectului tehnic de inchidere a minei Asau, monitorizarea debitului scurs din mina, precum si promovarea – in regim de urgenta – a proiectului de regularizare a cursului paraului Agachi. Paraul este unul din afluentii raului Trotus, astfel incat face parte dintr-un amplu proiect de regularizare derulat de Administratia Bazinala de Apa (ABA) Siret. Proiectul se afla in lucru inca din 2009 si vizeaza atat regularizarea cursului Trotusului, cat si a afluentilor. Conducerea ABA Siret a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca riscul major il constituie apele de mina si faptul ca sectoarele miniere nu sunt inchise si ecologizate. "Acolo a fost blocata gura minei sa nu intre diverse persoane. S-a format un baraj de apa in spate si s-a creat aceasta viitura artificiala. Acel parau practic nu e o problema", a afirmat Emil Vamanu, seful ABA Siret. El a apreciat ca regularizarea paraului Agache va intra in planurile institutiei abia anul viitor. "La aceasta investitie (n.r. – regularizare curs Trotus) se tine cont si de afluenti. Paraul este un afluent al Trotusului si va face parte din proiect. Lucrarile sunt in derulare in cadrul proiectului si anul care vine o sa ajungem sa lucram acolo", a mai spus Vamanu, care a adaugat ca rapiditatea regularizarii cursului paraului Agachi tine de finantarile care vor fi obtinute in 2012 de ABA Siret.

Minele, o problema majora

Intr-un reportaj publicat la inceputul lunii iulie (n.r. – "Munti ecologizati cu bani de la Banca Mondiala"), cotidianul Desteptarea dezvaluia riscurile care planeaza asupra fostelor asezari miniere din Comanesti, in contextul dezafectarii sectoarelor de mina. La data respectiva, Simion Alboaie – consilier local din partea PNL – declara ca haldele de steril formate in urma exploatarii minelor aluneca in fiecare an spre Comanesti. In 2005, a relatat Alboaie, halda Asau a alunecat 60 de metri.
Tot atunci, viceprimarul Nicolae Ciocan dezvaluia ca primaria intentioneaza sa transforme un sector minier in muzeu, in amintirea anilor in care din muntii din jurul Comanestiului se extragea carbune. Potrivit edilului, autoritatile luasera in calcul chiar sectorul RAL in vederea reconvertirii lui, din galerie miniera in muzeu. "Poate chiar aici, la mina RAL vom deschide o galerie in scop turistic, pe 100-200 de metri, amenajata cu vagoneti, linie ferata si tot ce a insemnat specificul minier al zonei", promitea in iulie viceprimarul Ciocan.
Galeria aferenta sectorului de mina RAL are o lungime de peste 8 kilometri si o vechime de aproximativ 40 de ani. Imediat dupa producerea evenimentului, Primaria Comanesti a intervenit pentru decolmatarea strazilor si a gospodariilor afectate.
Lucian Bogdanel