vineri, 26 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4748

Handbal masculin / Juniori III: Final de sezon

Bilant pozitiv pentru CSS Bacau la ultimul turneu de sala din acest an. In competitia desfasurata la Adjud, echipa pregatita de Eric Berza a contabilizat trei victorii si doua infrângeri. Rezultate:
– etapa I: CSS Bacau – CSS Tescani 27-24, LPS Vaslui – LPS Onesti 37-12, Sc. 3 Adjud – LPS Focsani 37-29;
– etapa a II-a: CSS Tescani – LPS Focsani 35-24, LPS Onesti – Sc. 3 Adjud 31-31, CSS Bacau – LPS Vaslui 24-35;
– etapa a III-a: LPS Vaslui – CSS Tescani 42-26, Sc. 3 Adjud – CSS Bacau 32-31, LPS Focsani – LPS Onesti 13-23;
– etapa a IV-a: CSS Tescani – LPS Onesti 25-13, CSS Bacau – LPS Focsani 33-23, LPS Vaslui – Sc. 3 Adjud 33-19;
– etapa a V-a: Sc. 3 Adjud – CSS Tescani 30-38, LPS Focsani – LPS Vaslui 16-49, LPS Onesti – CSS Bacau 22-26.
A doua jumatate a Seriei B se va desfasura la Focsani (20-22 ianuarie), Onesti (3-5 februarie) si Tescani (2-4 martie), iar primele doua clasate se vor califica la turneul semifinal. (D.P.)

Clasament
1. LPS Vaslui 15 15 0 0 511-248 30
2. CSS Tescani 15 10 0 5 399-330 20
3. Sc. 3 Adjud 15 7 1 7 362-425 15
4. CSS Bacau (*) 15 7 0 8 284-309 9
5. LPS Onesti 15 4 1 10 309-371 9
6. LPS Focsani 15 1 0 14 295-477 2
(*) echipa penalizata cu cinci puncte (nerespectarea cerintelor de vârsta)

Lumina Pacii de la Betleem a ajuns in Bacau

    GALERIE FOTO

    Cercetasii de la Parohia romano-catolica "Fericitul Ieremia" au impartit aseara, la slujba ce a avut loc in biserica, Lumina Pacii de la Betleem. Aceasta a fost adusa in Romania si in Bacau de o delegatie de cercetasi care a mers tocmai la Viena, unde a participat la ceremonia de impartire a ceea ce reprezinta simbolul ecumenismului. Anul acesta delegatia a avut ca numar 5 cercetasi – un delegat al Bucurestiului si 4 din Bacau, reprezentand partea Asociatiei Scout Catolica Romana, dar si Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei. In drumul spre intoarcere, cercetasii au oferit Lumina Pacii in mai multe locatii. Aseara, Lumina de la Betleem a fost oferita si comunitatii locale. Proiectul, ajuns la a 25-a editie, a început în Austria, cand un post de televiziune a initiat un concurs pentru a premia un copil care a avut merite deosebite în implicarea sa în viata societatii. Ulterior, actiunea a luat amploare odata cu implicarea Miscarii Scout in acest proiect. Anul acesta, pe 21 noiembrie, o fetita de 11 ani, Sarah, a fost la Betleem, pentru a lua lumina. Pe 10 decembrie, la Viena, ea a fost impartita cercetasilor care au menirea sa o duca in toate tarile lumii. Anul acesta, motto-ul actiunii a fost "O lumanare nu-si pierde nimic din stralucire atunci cand aprinde o alta lumanare". In Moldova, felinarul cu Lumina Pacii va ajunge si in mai multe zone din Dieceza de Iasi.
    R. Neagu

    Elevi premiati in cadru festiv

      Gala Sportului Scolar Bacauan – editia a II-a

      Inspectoratul Scolar si Directia pentru Sport si Tineret Bacau au organizat aseara cea de a II-a editie a "Galei Sportului Scolar Bacauan". Actiunea a avut loc, in sala de sport, de la Scoala cu Clasele I-VIII "Al.I. Cuza" Bacau.

      Inspectoratul Scolar Bacau, in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Sport si Tineret si cu Sport Club Municipal, a organizat in seara de 20 decembrie "Gala Sportului Scolar Bacauan", eveniment aflat deja la a II-a editie. "Demersul a fost influentat decisiv de rezultatele obtinute de elevii unitatilor scolare in competitiile sportive cuprinse in calendarul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cat si in afara acestuia, la nivel zonal si national", ne-a declarat prof. Mihaela Florea, inspector scolar de specialitate pentru educatie fizica si sport. Obiectivele principale ale acestei mari actiuni au fost nominalizarea scolilor generale, a liceelor si a colegiilor care au participat in anul scolar trecut (2010-2011) la diverse actiuni cu caracter sportiv si care s-au evidentiat prin rezultate obtinute la nivelul competitiilor zonale si nationale din cadrul Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar (ONSS), premierea elevilor si echipelor care au obtinut locurile I – IV, la nivel zonal si national, evidentierea profesorilor de educatie fizica, care au pregatit elevii si echipele ce au dobandit rezultate deosebite, dar si promovarea tinerelor talente din domeniul educatiei fizice si sportului si orientarea acestora catre sportul de performanta.

      Premii pe scoli, elevi si profesori

      Printre nominalizati s-au numarat echipa de fotbal gimnaziu rural a Scolii cu cls. I-VIII Sascut (pregatita de catre prof. Gruber George si Luca Eugen), care a obtinut locul II la etapa nationala de fotbal din cadrul ONSS desfasurata la Sascut- Bacau, dar si echipa de fotbal primar rural din aceeasi unitate scolara care a ocupat locul III la etapa nationala de fotbal din cadrul ONSS desfasurata la Brasov. O alta echipa a fost cea de volei gimnaziu baieti de la Scoala cu cls. I-VIII "Mihail Dragan" Bacau, pregatita de prof. Mariana Chirilescu, ce a luat premiul III la etapa nationala de volei din cadrul ONSS desfasurata la Bucuresti. Au fost si premii individuale pentru elevi printre care: Adelina Marin de la Liceul cu Program Sportiv Bacau, pregatita de prof. Milon Bogdan (locul I la etapa nationala de Badminton din cadrul ONSS Onesti), Andrei Tanasa de la CSS Onesti, pregatit de prof. Agapi Mircea si Hahuie Valentin (locul II la etapa nationala de Badminton ONSS Onesti), Ioana Apostu de la C.S."N. Comaneci", pregatita de prof. Sirghiuta Elena (locul I, la etapa nationala de Pregatire Sportiva teoretica din cadrul ONSS Bistrita-Nasaud), Adelina Boaca de la C.S. ,,N. Comaneci”, pregatita de prof. Sirghiuta Elena (mentiune, la etapa nationala de Pregatire Sportiva teoretica din cadrul ONSS Bistrita-Nasaud) si Marius Benchea de la Liceul cu Program Sportiv Bacau, pregatit de prof. Mihalcea Mihai (locul III, la etapa nationala de Pregatire Sportiva teoretica, din cadrul ONSS Bistrita-Nasaud).

      Alte premii

      De asemenea, au fost premiati elevii si echipele care au participat la etapele de zona si etapele nationale din cadrul ONSS, respectiv: handbal, baschet, fotbal, volei, sah, cros, tetratlon, tenis de masa.
      Roxana Neagu

      "Suntem mereu colaboratori cu scoala, atat din municipiul Bacau, cat si din judet, pentru ca e o pepiniera de care noi ne folosim permanent. La Balcescu, de exemplu, la Luizi Calugara, Gioseni, Odobesti sau Tamas."
      Dumitru Munteanu – director adjunct SCM Bacau

      "E o initiativa extraordinara aceasta gala, mai ales ca sportul scolar a fost mai mereu Cenusareasa sportului romanesc. Iata ca, acum, Inspectoratul Scolar aduce la locul cuvenit rezultatele obtinute de elevii sportivi si, ce e cel mai important, le da si altceva – recunoasterea muncii lor."
      prof.univ. Radu Ababei, Universitatea "V. Alecsandri" Bacau

      Dialog peste timp intr-un duplex expozitional

      O surpriza i-a asteptat pe iubitorii artelor frumoase la vernisajul traditionalei expozitii de sfarsit de an a membrilor Filialei Bacau a UAP. Pentru ca au fost invitati nu numai la o expozitie, ci la doua si, totodata, la o emotionanta calatorie în timp. Ideea organizarii unui duplex a anualelor din 1971 si 2011 a fost una inspirata, ea ilustrand continuitatea si vitalitatea unei miscari artistice din care s-au desprins si s-au impus personalitati marcante. Unii dintre artistii de atunci nu mai sunt printre noi, Ion Burdujoc, Gheorghe Velea, Gheorghe Mocanu, asa ca reluarea expozitiei din 1971 a constituit si un moment de remember afectiv. Publicul prezent la vernisaj a avut prilejul sa le admire lucrarile, alaturi de cele semnate de Ilie Boca (prolific, cu un impresionant si bogat registru imagistic), Letitia Oprisan (tablouri exuberante, culoare inundata de lumina), stefan Pristavu (cu frumoase, calme peisaje), Silvia Anghel, Constantin Doroftei, Aurel Stanciu, Constantin Ciosu (cu incisive caricaturi, într-un stil inconfundabil), Mihai Butnaru, Iancu Sandel. Era o anuala cu un numar restrans de participanti, dar care etala deja niste forte, avand în vedere faptul ca trecusera de abia patru ani de la înfiintarea Cenaclului "Nicu Enea". Acesta, condus de un energic animator cultural, criticul de arta Grigore Coban, continea nucleul a ceea ce avea sa devina o filiala numeroasa, puternica, ambitioasa, si deosebit de activa, dinamica. Anuala 2011 confirma si întareste acest lucru prin multimea expozantilor din toate generatiile, prin calitatea si diversitatea modalitatilor de expresie abordate. Unii dintre tinerii plasticieni de astazi sunt elevii artistilor bacauani consacrati, altii sunt chiar urmasii acestora, fii, fiice, ma refer la Marius Craita Mandra, Dragos Burlacu, Oana Maria Vasai, Marius Frant, Sabin Garea.
      Panotata ingenios, Anuala 2011 ofera un spectacol vizual complex, cu o atractiva varietate de genuri, teme, stiluri. Multe lucrari din expozitie, de pictura, grafica, sculptura, instalatii, fotografie, colaje retin privirea si încanta. Langa artistii din generatia matura, personalitati recunoscute, unii dintre ei cu un bogat palmares, sa-i numim pe Ilie Boca, stefan Pristavu, Vasile Craita Mandra, Cristina Ciobanu, Carmen Poenaru, Ioan Vasai, Dany si Gheorghe Zarnescu, Ovidiu Marciuc, Aurel Stanciu, Mihai Chiuaru, Dumitru Macovei, Veonica Calin, Tamara Antal, Viorica Zaharia, Liliana Dumitriu, Gianina Ivu, Silvia Tiperciuc, Ionela Lazureanu, Ioan Lazureanu, Dumitru Garea, Dionis Puscuta, Viorel Cojan, Ioan Burlacu, Ioan Mihalache, Marius Craita Mandra, Mihai Bejenariu, Constantin Tanasache, Gheorghe Frant expun cativa tineri remarcabili. Ei sunt Elena Lupascu, Luminita Radu, Mari Bucur, Alexandra Atomi, Bianca Rotaru, Sergiu Mazerschi, Marius Frant, Raluca Ghideanu, despre care, cu siguranta, vom mai afla multe lucruri de bine în viitor. Desigur, n-am reusit sa notez aici, într-o repede ochire, toate personalitatile reunite pe simezele expozitiei. În memorie mi-au ramas superba lucrare a lui Ilie Boca, interesantul diptic Ioan Burlacu – Dragos Burlacu, o fotografie a lui Ovidiu Ungureanu, o fereastra a lui Aurel Stanciu, si toate compozitiile, proaspete, îndraznete, ale tinerilor pe care i-am citat deja. Sunt semne bune pentru filiala bacauana, exista idei plastice, elan creator, emulatie. Fara îndoiala, avem o comunitate artistica interesanta, vie. Ar fi de dorit ca ea sa se afle si într-o reala comuniune de breasla, spirituala, profesionala, confraterna, sa mai lase deoparte orgoliile, vanitatea, propriile nervozitati si idiosincrazii. Pe buna dreptate au vorbit în acest sens la vernisaj si Aurel Stanciu (Premiul Filialei pentru acest an, pe deplin meritat), Vasile Craita Mandra si Dionis Puscuta, presedintele Filialei Bacau a UAP. Nu sunt formule magice pentru acest lucru, pentru comuniune, respect reciproc, climat propice creatiei, dar artistii ar trebui sa stie ca noi asteptam ca ei sa ramana frumosii visatori care ne dezvaluie partea buna, miraculoasa a lumii.
      Carmen Mihalache

      Halda de fosfogips va fi neutralizata cu bani de la „Mediu”

        Halda de fosfogips, ce apartine fostului combinat de ingrasaminte chimice din Bacau, va fi ecologizata cu bani de la Ministerul Mediului. Pentru ca proiectul sa fie realizat, municipalitatea bacauana este obligata sa promoveze o hotarare de acceptare a unei donatii de teren facuta de patronatul combinatului. Terenul, in suprafata de 2,5 hectare va fi alipit celor 13,5 hectare deja detinute de municipalitatea bacauana. Edilii trebuie sa actioneze pana la sfarsitul acestui an. In caz contrar, banii promisi de minister vor fi pierduti.

        Bacaul ar putea scapa de una din sursele istorice de poluare – halda de fosfogips de la fostul combinat de ingrasaminte chimice. Aceasta va fi inclusa intr-un proiect de ecologizare si decontaminare, finantat prin Ministerul Mediului. Anuntul a fost facut de prefectul Bacaului, Constantin Scripat, la ultima sedinta a Consiliului Local, desfasurata marti la Centrul de Afaceri. Pentru ca ministerul sa investeasca in ecologizarea haldei, aceasta trebuie trecuta in proprietatea municipalitatii. Patronatul combinatului de ingrasaminte, ce are in proprietate 2,5 hectare din halda de fosfogips, a initiat deja procedura de transmitere a acestora catre domeniul public al municipiului. “Suntem presati de timp, dar Ministerul Mediului a inteles importanta acestei zone cu poluare istorica din municipiul Bacau. Scopul prezentei mele aici este sa va conving sa promovati o hotarare de Consiliu Local prin care acceptati donatia de 2,5 hectare facuta de Amurco. Acea halda poluatoare, vine din istorie. Dumneavoastra veti hotari daca mai avem nevoie de ea sau nu”, a declarat prefectul Scripat.

        Reticenta edilitara

        Reprezentantii Primariei Bacau s-au aratat circumspecti, declarand ca proiectul comporta atat probleme juridice, cat si probleme de finantare. Potrivit primarului Romeo Stavarache, municipalitatea bacauana ar putea fi pusa in situatia de a cofinanta proiectul de ecologizare si decontaminare.
        “Acolo sunt cateva lucruri care trebuie stabilite clar. Trebuie sa discutam despre problema juridica si se pare ca trebuie fonduri pentru cofinantarea proiectului. Daca ne angajam la acest proiect, trebuie sa avem si fonduri pentru cofinantare. E clara ca trebuie sa existe un parteneriat pe aceasta problema si, probabil, intr-o saptamana trebuie sa avem o intalnire comuna, toate partile implicate in proiect”, a afirmat primarul Stavarache.
        In replica, prefectul Scripat a apreciat ca alesii locali trebuie sa sustina acest proiect, in conditiile in care Bacaul figureaza printre cele mai poluate orase din tara. In sprijinul propriilor afirmatii, prefectul a prezentat consilierilor bacauani corespondenta derulata cu Ministerul Mediului. Scripat a aratat ca finantarea proiectului se va face cu bani europeni, dar si cu o contributie din bugetul de stat. “S-au purtat deja niste discutii, exista niste pasi facuti. Drept dovada donatia facuta de Amurco. Ceea ce ne cere ministerul acum este sa alipim cele doua terenuri si cele 16 hectare, cat are halda, sa se afle in domeniul public. Ministerul vrea un singur teren pentru a demara investitia”, a explicat prefectul.

        Un oras poluat

        Municipiul Bacau este unul dintre cele mai poluate orase din tara. Principalul poluator, asa cum reiese din evidentele Agentiei pentru Protectia Mediului, este CET Bacau, urmat – indeaproape – de combinatul de ingrasaminte chimice. Poluarea este favorizata, de asemenea, de cantitatea insuficienta de spatiu verde existenta in Bacau, precum si de absenta unei sosele de centura care sa preia traficul de tranzit din municipiu.
        Lucian Bogdanel

        Se inchid depozitele de deseuri

          Dragos Benea, presedintele CJ, si Valentin Feodorov, directorul general al grupului IRIDEX, au semnat, ieri, contractul pentru construirea "Celulei II" si inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judet. Proiectul valoreaza 54 de milioane de lei si va fi realizat in 24 de luni.

          Proiectul de inchidere a depozitelor de deseuri din Onesti, Moinesti, Darmanesti, Comanesti, Tg. Ocna, Buhusi si construirea celulei II a depozitului judetean a intrat in faza de executie. Contractul a fost semnat, ieri, in sala mare a Palatului Administrativ, de catre Dragos Benea, presedintele CJ, si Valentin Feodorov, directorul general al Iridex Group Constructii. Contractul valoreaza 54 de milioane de lei si va fi realizat in 24 de luni. "Suntem doar la jumatatea drumului, a afirmat Dragos Benea. Prima jumatate s-a indeplinit datorita celor din dreapta mea – ADIS, UIP, consultant -, iar cea de-a doua jumatate urmeaza sa se realizeze cu sprijinul constructorilor si, bineinteles, cu participarea UIP si a consultantului. Sper ca acest contract sa fie realizat in perioada pe care ne-am propus-o, si anume de 24 de luni." In luna ianuarie, CJ va mai incheia un contract similar ca valoare si ca obiect de activitate: construirea statiei de sortare si compostare din Onesti si a statiilor de transfer de la Onesti, Beresti-Tazlau si Gaiceana, in valoare de 10 milioane de euro.

          Judetul Bacau a avut noroc!

          Depozitele din Onesti, Moinesti, Darmanesti, Comanesti, Tg. Ocna si Buhusi au un volum total de deseuri de 360.000 metri cubi. Celula II va fi data in folosinta dupa umplerea celulei I si va avea avea o capacitate dubla fata de aceasta. Cu toate ca acest proiect le-a dat multa bataie de cap specialistilor din ADIS si UIP, Dragos Benea sustine ca judetul Bacau a avut noroc: "Ma bucur ca desi am semnat finantarea in aprilie 2011 la Ministerul Mediului reusim sa incheiem aceste contracte la sfarsitul lui 2011 si inceputul lui 2012, in conditiile in care la Cluj, un judet atat de mediatizat din toate punctele de vedere, un depozit pe care il realizeaza CJ tot pe POS Mediu s-a licitat in noiembrie 2010 si nu s-a contractat nici astazi, ba dimpotriva, urmeaza sa intre din nou la CNSC sau in Curtea de Apel." Iridex Grup Constructii nu este la prima lucrare de acest gen: "Am mai lucrat in judetul dumneavoastra pentru prima celula si am mai executat astfel de lucrari impreuna cu Hidroconstructia. Suntem de 5 ani impreuna si am realizat contracte similare in Arges, Valcea, Tg. Jiu, Iasi, iar acum lucram la Giurgiu", a declarat valentin Feodorov. Inchiderea gropilor de gunoi si construirea celulei 2 vor reduce poluarea si vor permite respectarea obligatiilor asumate in momentul integrarii in UE. Contractul semnat ieri face parte din proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor solide în judetul Bacau”, cofinantat din POS Mediu. Valoarea totala a proiectului este de aproape 45 de milioane de euro, din care 35 de milioane reprezinta cheltuieli eligibile. 80 la suta din aceasta suma va fi acoperita din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
          Silvia Patrascanu

          Satul parasit de locuitori

          In comuna Horgesti, undeva peste un deal, este un sat pe cale de disparitie. Cel putin asa spun cei cativa localnici care au ales sa traiasca acolo, dar si autoritatile locale. Este satul Marascu. Un sat cu doar zece locuitori. Atatia au mai ramas si tot atatia au fost inregistrati la recensamantul din luna octombrie. O localitate rupta de lume, fara scoala sau biserica, unde Salvarea nu ajunge niciodata. Este satul unde media de varsta trece de 65 de ani si unde toti localnicii incap intr-o caruta.

          Daca ajungi in centrul comunei Horgesti si intrebi unde este satul Marascu, reactia oamenilor este aceeasi: "Ohoo. Vedeti dealul asta? Ei, undeva peste el, in vale, o sa vedeti cateva case rasfirate. Acela este satul Marascu". Drumul pana in cea mai mica localitate din comuna nu a vazut niciodata piatra, iar de asfalt nici nu poate fi vorba. Mergi cativa kilometri prin camp, cu tarla in stanga, tarla in dreapta si sa te fereasca Dumnezeu sa prinzi o vreme ploioasa, ca nu ai sanse sa ajungi. Nenea Vasile Barbieru, cel mai batran localnic, stie drumul cu ochii inchisi. Il parcurge fara probleme si ziua si noaptea, pe ploaie sau pe zapada. Traieste in satucul sau de mai bine de 75 de ani si nu ar pleca de acolo pentru nimic in lume. „Aici este averea mea. Unde sa ma duc? Aici am tot ce-mi trebuie. Mie nu-mi lipseste nimic. Am vaci, am porci, cresc albine, am lemne de foc pentru trei ierni de-acum incolo, utilaje agricole, cai. Ce pot sa vreau mai mult de atat? Sanatate sa avem ca in rest, ne descurcam”, spune batranul cu un usor tremur in glas.

          Salvarea nu ajunge acolo

          Viata lui nu este insa chiar asa cum o face el sa para. Sotia ii este paralizata de mai mult timp si nu are niciun copil alaturi. „Copii s-au dus. Si-au facut un rost prin tara sau prin strainatate. Am un singur baiat aici, in comuna, dar are si el familia lui. Eu trag speranta ca macar nepotul din Italia sa vina la vara acasa. Ii las tot ce am, numai sa vina aici, sa muncim pamantul si sa am si eu pe cineva alaturi”, isi doreste nea Vasile. Este omul de baza al satului. Tot el explica simplu, ca si cum ar fi ceva normal pentru ei, ca masina de la Salvare nu ajunge niciodata in acel loc si daca se intampla sa i se faca rau cuiva „il pui in caruta si il duci la asflat, la Horgesti. Ce masina ajunge aici? Nu vine nimeni. De incendii ne-a ferit Dumnezeu”. Nici postasul nu mai bate drumul pana acolo ca sa le duca pensiile. „Mergem noi, indiferent daca este vara sau iarna. Si duminica ne urcam toti intr-o caruta, ca incapem, suntem putini, si mergem la slujba la biserica din Nanesti. Trebuie sa ne descurcam cumva”, mai spune Barbieru.

          Nimeni nu vrea sa se mute

          Satul nu a fost asa dintotdeauna. Candva avea peste 40 de case. Avea scoala si dispensar. Pe ulite, se jucau copii. Acum au mai ramas doar cativa pensionari si vreo 13 – 14 case in picioare. Restul s-au degradat si s-au prabusit. Sunt marturia ca in urma cu multi ani acolo a mai locuit cineva. Au ajuns in paragina pentru ca nici macar de pomana nu le-a vrut nimeni. Vasile Barbieru, de exemplu, are doua case. „Casa aia de acolo e tot a mea, unde sunt stupii aia. Langa s-a mutat acum cativa ani un var de-al meu de la Bacau. Cand a venit si-a luat o casa aici peste drum, acum a inchis-o si s-a mutat mai la vale”, spune. Asa e in Marascu. Sunt atatea case incat oamenii au si cate doua proprietati. Le-ar da cu draga inima oricui indrazneste sa calce pe acolo, dar nimeni nu vrea sa se mute aici.

          Nici cei care au venit nu au de gand sa ramana

          Zona este insa una de vis. Pentru linistea si aerul curat de la poalele padurii, sotii Barbieru (veri cu Vasile Barbieru) au lasat confortul de la oras si s-au retras la tara. „Am iesit la pensie si am venit aici ca nu puteam sta la bloc intre patru pereti. Oricum, in zece ani nu va mai sta nimeni pe aici. Multi sunt deja foarte batrani, acum recent s-a mai dus unul dintre ei, iar noi astia care am venit de cativa ani ne intoarcem la Bacau. Va ramane pustiu. Si este pacat. E asa frumos si liniste. Zilele trecute au venit patru capre salbatice pana aici in curte la mine si au mancat. E mai mare dragul sa privesti”, afirma si Neculai Barbieru, de 65 de ani, unul dintre cei mai tineri localnici. Oamenii au inceput sa paraseasca satul Marascu in urma cu 40 de ani. Fostul dictator, Nicolae Ceausescu, a dat atunci un ordin pentru desfiintarea mai multor sate. Printre ele s-a numarat si acesta. Fortati de imprejurari, au inceput sa plece, sa nu aibe probleme. „Eu m-am mutat cu serviciul la Petresti. Am stat acolo cativa ani buni. La Revolutie am auzit de la aparat ca a picat regimul. In cateva zile eram inapoi, aici, acasa. Aici erau radacinile noastre. Nu aveam energie electrica, dar nici nu ne-a trebuit. Cu felinarul, cu lampa, ne-am descurcat”, explica Vasile Barbieru.

          Tinerii au plecat in lumea larga

          Media de varsta trece de 65 de ani. Toti tinerii au fugit unde au vazut cu ochii. Si nu pentru ca drumul "pana la centru, in Horgesti" este anevoios, ci pentru ca pana in 2005 , acesti oameni nici macar nu au avut energie electrica. Dupa o copilarie traita la lumanare, fara televizor si frigider, asa cum aveau copiii de la asfalt, fiii satului au ales sa-si faca un rost in alte locuri. Pe scoala din centrul satului s-a pus lacatul la scurt timp dupa decret, iar ei au fost nevoiti sa faca naveta, prin frig sau ploaie, pe jos sau in caruta. „La scoala de aici am invatat eu. Pana in clasa a VI-a. Apoi tata mi-a zis sa las cartea si sa trec sa iau coarnele plugului. Acum, pe locul unde a fost scoala am pus eu lucerna”, mai povesteste nea Vasile.
          Geta Panaite

          „Zona este foarte frumoasa. Multi ar vrea sa investeasca acolo, sa cumpere teren, sa-si faca o casa. E de vis, mai ales ca acum au si energie electrica, dar este cam greu de ajuns. Doar daca se face drumul dinspre Nanesti, pe la Parincea, ca distanta este ceva mai mica, s-ar putea sa-si revina. Pana facem noi un drum bun, de aici din comuna spre ei, cred ca mor toti, pentru ca nu sunt fonduri.”
          Ioan Albeiu, viceprimarul comunei Horgesti

          „De cand s-a dat ordinul acela si s-a interzis construirea de noi locuinte, oamenii au inceput sa se retraga. A venit un baiat care munceste prin Italia si zicea ca vrea sa investeasca, sa ia teren si sa faca un fel de ferma, ca are deschidere direct in pasune. Ar fi bine ca acum toti sunt batrani acolo. S-a mutat recent o familie mai tanara, au in jur de vreo 60 de ani.”
          Costica Mitica, secretarul comunei Horgesti

          „In 1969 cand ne-am casatorit noi erau vreo 40 de familii aici. Era sat frumos, cu multe case, cu oameni tineri. Intre timp copiii au plecat si au mai ramas doar batranii.”
          Elisabeta Barbieru, localnica

          Se face kinetoterapie in mediul rural: Marturii din „purgatoriul” parintilor

            Serviciile de recuperare pentru copiii cu dizabilitati din mediul rural sunt aproape inexistente. Singurii care merg la tara, ca sa le aline putin suferinta sunt kinetoterapeutii ASCHN. La cabinetul amenajat in Valea Mare, copiii beneficiaza de terapie, iar parintii isi descarca sufletul si mai primesc o portie de speranta.

            Inceput de iarna. Un soare rece, care nu-ti mangaie fata dar te orbeste si da o maretie aparte dealurilor. Cerul, incredibil de albastru si de inalt, te copleseste si te face sa te simti mic, mic, ca o insecta intr-un hau de lumina. Suntem la Faraoani, in Casa surorilor misionare franciscane de Assisi. Prin grija edilului Adrian Solomon, acestea au pus la dispozitia ASCHN – Centrul “Daniel” o incapere in care specialistii alina o parte din suferintele copiilor cu handicap neuromotor. E vineri, ziua in care Brandusa Vranceanu, un kinetoterapeut cu experienta, insotita de doi studenti voluntari, Cristina Simon si Silviu Rotaru, vin la asezamantul din Valea Mare. La un minut dupa sosirea lor apare si primul pacient: Gabriel, care are 17 ani si sufera de distrofie musculara Duchenne, o boala care afecteaza trei baieti dintr-o mie. Nu vine pe picioarele lui, ci purtat in brate de un barbat subtirel si nu prea tanar, incovoiat de greutatea adolescentului. E soferul primariei. In spatele lor paseste mama, obosita si ingandurata. Se asaza cuminte pe un scaun, langa perete. Baiatul este luat in primire de kinetoterapeuti. “La 11 ani mergea”, spune femeia, inca nedumerita, desi au trecut sase ani de la debutul bolii. Nu intelege de ce Gabriel, baietelul care alerga si juca fotbal, a ajuns in scaunul cu rotile. “A terminat opt clase, asa bolnav, cum e. Il duceam cu caruciorul la scoala”, povesteste Maria Fartade. A reusit la «Anghel Saligny», dar nu l-am dat. Cine sa aiba grija de el acolo? Sunt clase si la etaj. Cine sa-l urce pe scari?” Nu s-a mutat in Bacau, insa a facut tot ce i-a stat in putere pentru ca lui Gabriel sa-i fie mai bine.

            Parintii nu inteleg “De ce?”

            Baiatul are acasa o bicicleta medicinala, la fel ca cea din cabinetul ASCHN, are si un calculator trimis de sora lui, care lucreaza in strainatate, asa ca isi petrece timpul in fata monitorului. Ar vrea sa invete o meserie in care sa nu fie nevoie sa se deplaseze, “ceva legat de internet”, spune baiatul, cu o jumatate de voce. Ar putea face site-uri, de exemplu. Gabriel e ultimul nascut dintre copii. “Am patru in viata si doi la cimitir”, explica femeia, cu o voce golita de orice emotie. Sustine ca baiatul a facut progrese, de aceea, “fie iarna, fie vara, eu vin aici. Este treaba multa la tara, dar nu lipsesc. Pana apune soarele e timp si pentru altele!” Parintii isi aduc copiii la cabinet nu pentru ca asteapta o recuperare miraculoasa, li s-a explicat, de altfel, ca nu e posibila, ci doar pentru ca suferinta celor imobilizati sa fie mai mica. “Kinetoterapia reduce temporar spasticitatea si durerile musculare”, explica Brandusa Vranceanu, kinetoterapeutul ASCHN. In multe cazuri, speranta ar fi desarta. Boala e atat de grava incat singurul lucru pe care il pot face parintii este sa-si ingrijeasca bine copilul si mai ales sa-l iubeasca. Unii cauta explicatii medicale, altii cred ca asa a vrut Dumnezeu, sa-i incerce. “Eu sunt din Nicolae Balcescu si nu am avut niciodata bolnavi in familie. Soacra mea, de la Ghimes, a avut un baiat care nu putea merge”, marturiseste mama unei tinere care sufera de tetrapareza spastica. Crina are 17 ani si “numai in pat sta, trebuie sa-i dau mancare pasata, sa o schimb, sa o intorc de pe o parte pe alta”, explica mama.

            Fara credinta, nu ar rezista!

            Ana Novac sustine ca fiica ei o recunoaste si o intelege: “Cand plang, ii curg si ei lacrimi pe obraji, isi da seama ca eu sufar. Niciodata nu am lasat-o singura. Fetele o iubesc si au grija de ea, o imbraca, o hranesc…” Ana are noua copii, doi baieti in Anglia si sapte fete acasa, Crina fiind mezina familiei. A nascut de doua ori gemeni, adica “patru fete dintr-un foc”. Daca nu ar ajuta-o copiii nu ar rezista nici financiar, nici moral. E ostenita, dar curajoasa. Doua lucruri o fac pe Crina sa zambeasca: glasul mamei si muzica, mai ales cea populara. Fetita nu se misca si nu vede: “Cand s-a nascut, medicii mi-au spus ca e oarba, nu se uita dupa pix, dar nu mi-au spus ca nu va merge niciodata.” In timp ce mama povesteste, kinetoterapeutii lucreaza, iar Crina asculta o melodie linistitoare de pe telefonul mobil al Brandusei. Ana Novac nu s-a resemnat, mai spera, desi i s-a spus care e deznodamantul. Mamele cred, totdeauna, in minuni, in bunul Dumnezeu, in sansa copilului lor. “Daca nu ar fi credinta nu as rezista”, spune Ana, stergandu-si ochii.

            “S-a mirat si medicul ca mai traieste”

            Lacrimile izvorasc involuntar din ochii acestor femei. Cristina Antal Tanaru pare ca a plans toata viata. Are trei copii: Madalina si Alex, care sunt perfect sanatosi, si Cornel, ultimul venit pe lume, care sufera de hidrocefalie. “Cand l-am adus prima oara aici era ca o leguma si plangea intr-una. Acum se intoarce in pat, intoarce si capul!” Fiecare mic progres este, pentru Cristina, o batalie castigata: “Medicii mi-au spus ca nu va trai, dar eu nu i-am crezut. Am fost si la Iasi, la Sf. Spiridon, si la Bucuresti, la profesorul Ciurea. Am 23 de internari.” A trecut timpul si Cornel a supravietuit. In curand va implini opt ani. “S-a mirat si medicul ca mai traieste, cand ne-a vazut”, spune Cristina. Orice ar face doctorii ca sa-i pregateasca, parintii nu accepta si nu vor sa traiasca in asteptarea mortii. “Din cauza bolii are imunitatea scazuta, dar nu a racit deloc. Am montat centrala pe lemne si temperatura din camera lui e constanta”, marturiseste Cristina, cu o umbra de multumire in glas. Parintii isi vor copiii in viata oricat de greu le-ar fi sa-i vada imobilizati si sa-i ingrijeasca. In timp ce copiii bolnavi cresc, ei se topesc si se subtiaza de atata suferinta amestecata cu iubire. Partasi de buna voie ai destinului lor, kinetoterapeutii ii asculta ingandurati si, in fiecare vineri, iau asupra lor o parte din poveste, pentru ca parintii sa se intoarca acasa mai usori.

            Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor (ASCHN) – Centrul “Daniel”, infiintata in 1990 de Marioara Popa, presedinte, a demarat serviciile de recuperare destinate copiilor din mediul rural in 2006, cu finantare Phare. Kinetoterapeutii ASCHN se deplasau in Racaciuni, Valea Seaca, Faraoani, Cleja si Nicolae Balcescu. Din 2008, numai Adrian Solomon, edilul din Faraoani, a ramas in proiect. Primaria si Fundatia “Episcop Ioan Duma” asigura transportul celor 8 copii la cabinetul din Valea Mare si o parte din benzina necesara kinetoterapeutilor ASCHN, care vin o data pe saptamana. In cadrul aceluiasi proiect, specialistii merg o data pe luna in Pastraveni-Neamt, unde au cinci cazuri. Copiii din Neamt beneficiaza si de socializare: “Trei sunt institutionalizati in centrul de recuperare din Pastraveni, arata Alina Popa. Pe ei ii scoatem in oras, la cofetarie, in parc sau la biserica. In celelalte doua cazuri, din familie, care sunt foarte grave, ii ajutam mai mult pe parinti. Le oferim sfaturi medicale, suport moral si consiliere juridica.”
            Silvia Patrascanu

            Reteaua de telemedicina se extinde

              Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti va integra in Compartimentul de Primiri Urgente (CPU) sistemul de telemedicina. „Am analizat eficienta sistemului si dificultatile spitalelor in accesarea lui, ne-a declarat dr. Adrian Cotarlet, managerul unitatii sanitare. Pentru a-l eficientiza, am gandit construirea unui heliport. In sedinta din aceasta luna a Consiliului Local Moinesti se vor supune spre aprobare indicatorii tehnici ai proiectului. De asemenea, intentionam sa achizitionam o ambulanta pentru Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti.” Reteaua de telemedicina, care a cuprins initial 7 judete, se va extinde in viitorul apropiat si in Bacau printr-un parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Petrom, care a lansat in 2010 pltaforma „Acces la viata”, o investitie de 650.000 de euro. Aceasta cuprinde initiative care urmaresc oferirea de solutii cu impact sustinut in trei directii majore ale sistemului medical din Romania: sprijinirea sistemului medical de interventie de urgenta (prin extinderea retelei de telemedicina si donarea a trei ambulante); programe de training pentru cadre medicale; programe de recompensare a medicilor de excelenta. Telemedicina presupune accesul rapid la expertiza medicala prin comunicare la distanta. Prin intermediul unui sistem de video-conferinta si al aparaturii de monitorizare a semnelor vitale, accesul la un diagnostic rapid si corect este facilitat de recomandarile venite din partea specialistilor din cele doua centre de comanda din tara. Acestea se gasesc la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca si Spitalul Clinic Judetean Tirgu Mures. Medicii din centrele de coordonare care sunt solicitati de colegii din spitalele din tara ofera suport medical in timp real prin intermediul comunicarii audio-video, precum si prin urmarirea a 6 indicatori medicali transmisi prin monitorul de semne vitale: puls, rata respiratori, EKG, puls-oxiometrie, CO2 si tensiune arteriala. Spitalul moinestean a experimentat deja telemedicina, intrand in legatura in timp real cu specialistii de la Spitalul Georges Pompidou din Paris. (D. Mincu)

              Consiliul Judetean face ultima rectificare bugetara

                Alesii judetului vor aproba, astazi, ultima rectificare de buget din acest an. Modificarea se face ca urmare a alocarii de ca tre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) a sumei de 2.568.000 lei, reprezentand subventii de la bugetul de stat. Banii vor intra in contul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectiei Copilului (DGASPC) Bacau si vor fi folositi pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap: indemnizatii, transport interurban si acoperirea dobanzilor la creditele facute pentru achizitionarea unui autovehicul sau adaptarea locuintei si a cailor de acces. Pe ordinea de zi a sedintei ordinare de miercuri mai sunt cateva puncte importante, intre care, o informare privind stadiul lucrarilor de modernizare a Aeroportului International "George Enescu" si proiectul privind extinderea retelei de canalizare din municipiul Onesti. Tot astazi, alesii vor analiza solicitarile comunelor Cleja si Tamasi de intrare in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB), precum si valoarea taxelor care urmeaza sa fie aplicate anul viitor. (Silvia P.)

                Taierea porcului nu se face doar de Ignat

                In abatoarele bacauane se lucreaza pe banda rulanta

                Abatoarele de sacrificare a porcilor au mult de lucru in aceasta perioada. Cererea este mare pentru ca suntem in saptamana dinaintea sarbatorilor, iar comerciantii de carne au nevoie de marfa. In judetul Bacau avem doar doua abatoare autorizate pentru schimburi intracomunitare, unul la Nicolae Balcescu si un altul la Manastirea Casin, asadar munca este pe masura.

                Din 2007 incoace, taierea porcului a devenit asomare prin electrocutare si abia apoi sacrificare. Potrivit reglementarilor europene, animalele care se sacrifica in aceasta perioada in gospodaria proprie sau in abator nu trebuie sa sufere. "Procedura standard este cu asigurarea regulilor de buna stare inainte de sacrificare. In aceasta unitate (n.r. abatorul de la Nicolae Balcescu) asomarea se face electric dupa care urmeaza alte operatiuni pana la controlul sanitar-veterinar al carcasei, al organelor si darea in consum a carnii de porc", a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvant al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau (DSVSA).
                Daca angajatii statului nu au cum sa verifice fiecare gospodarie in parte, controlul este strict in abatoarele care sacrifica si livreaza carne populatiei. In judetul Bacau, exista doar doua abatoare autorizate pentru schimburi intracomunitare. Activitatea lor este mai intensa in aceasta perioada, pentru ca si numarul comenzilor a crescut simtitor. "Activitate este in functie de cerere. Taiem cateva sute de porci pe saptamana, dar in perioada asta este o cerere mai mare", a explicat Sorin Cazacu, medic veterinar la abatorul din Nicolae Balcescu. Cererile au inceput sa creasca chiar de luni, 19 decembrie. Gospodinele se aprovizioneaza cu tot ce este necesar pentru carnati, chisca sau caltabos. Fac cumparaturi pentru sarmale sau traditionala friptura de porc, asadar si comerciantii au cerut mai multa marfa ca sa faca fata cererilor. "A inceput lumea sa cumpere. Vin, dar cumpara cate putin din fiecare ca sa aiba de gustare", ne-a spus Ioan Apetrei, comerciant in hala de carne din Piata Centrala.

                O carne "sigura"

                Spre deosebire de animalele sacrificate in gopsodariile individuale, unde nu intotdeauna proprietarii duc carnea la testat in laboratorul Directiei Sanitar-Veterinare, carnea care provine din abator este in mod obligatoriu supusa analizelor. "Se face o identificare a fiecarui animal, o etichetare cu un numar care este pus pe fiecare carcasa. Determinarea trichinei se face prin metoda digestiei, in laboratorul directiei", a mai explicat medicul abatorului. "Pericolele de a consuma carne de porc neverificata sunt multiple, cel mai vehiculat si cunoscut este trichineloza. Alte boli se pot transmite tot prin consumul de carne neverificata sanitar veterinar. Pentru a fi siguri, carnea avizata pentru consum are pe ea aplicata marca de sanatate care este de forma ovala sau hexagonala", a lamurit si dr. Gheorghita Vlad.

                Amenzi pentru nerespectarea normelor europene

                Kilogramul de carcasa de porc se cumpara din poarta abatorului cu 11 lei (cu tot cu TVA), dar ajunge pe mesele noastre cu un pret aproape dublu, in conditiile in care magazinele fac transarea, ambalarea si desfacerea.
                Cei care nu respecta normele europene cu privire la sacrificarea porcului se pot alege cu amenzi de la 100 la 300 de lei, in timp ce persoanele juridice risca sanctiuni intre 2.000 si 10.000 de lei. Cei care sacrifica porcul in propria gospodarie trebuie sa stie, de asemenea, ca nu pot face aceasta operatiune fara anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar si a celui trichineloscopic. Aceasta carne nu poate fi adusa in unitatile de alimentatie publica in vederea organizarii de mese festive.
                Andreea Gavrila

                Mascatii au descins la locuintele unor suspecti

                  Deschideti, Politia! Asta au auzit proprietarii a 15 locuinte din Bacau, ieri dimineata cand mascatii au descins la casele lor. Oamenii legii au cautat si au gasit articole pirotehnice si tigari de contrabanda. Opt persoane, carora anchetatorii le aduc acuzatii destul de grave, au fost retinute pentru 24 de ore.

                  Actiune de amploare a politistilor bacauani. Marti dimineata acestia au descins la 15 adrese din judetul Bacau. Aveau informatii ca mai multe persoane fac afaceri cu tigari de contrabanda si articole pirotehnice. Au obtinute mandate de perchezitie de la Tribunal si Judecatoria Bacau si cu noaptea in cap au batut la usile suspectilor. "Actiunea a avut drept scop documentarea activitatii infractionale a unor suspecti, depistarea unor bunuri urmarite in temeiul legii, combaterea infractiunilor de contrabanda si evaziune fiscala. In urma desfasurarii activitatii procedurale, politistii au identificat si ridicat in vederea cercetarilor aproape 90.000 de articole pirotehnice, 46.300 tigarete cu marcaje fiscale de Republica Moldova si Ucraina, precum si aparatura electronica, scule electrice, componente auto si alte bunuri ce pot proveni din savarsirea unor infractiuni", a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al IPJ Bacau. Din casele suspectilor, politistii au plecat si cu sumele de 10.000 de lei, 500 de euro si alte 100 de bancnote de diferite valori, emise de diverse state. In total 16 persoane au fost conduse la sediul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau pentru audieri, iar la finele zilei 8 dintre cei interogati au fost retinuti pentru 24 de ore. Acestia sunt acuzati de furt calificat, contrabanda, evaziune fiscala, detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal si detinere fara drept de articole pirotehnice. (Geta P.)

                  Alecu Russo, o strada sufocata de gunoaie

                    Locuitorii de pe strada Alecu Russo nu pretind o grija speciala din partea administratiei, dar s-au saturat sa fie uitati cand vine vorba de investitii si salubritate. Aleile sunt pline de gropi, cladirile arata jalnic, iar terenurile virane au fost invadate de gunoaie. Zona arata jalnic, desi este la distanta de cateva minute la pas de centru, unde se afla institutiile administratiei locale.

                    Zona strazii Alecu Russo are un aspect deprimant. Cladirile sunt coscovite sau vopsite pestrit. Aleile si trotuarele pun capcane pietonilor, iar caini vagabonzi sunt la tot pasul. Aceasta descriere se potriveste si altor strazi sau cartiere intregi ale Bacaului. In plus, Alecu Russo are mai multe terenuri virane care au devenit depozite de gunoi. Locuitorii nu stiu daca este vorba despre domeniul public sau despre cel privat. Ce stiu este ca administratia locala nu ar trebui sa inchida ochii in fata acestei situatii. „Cei care au terenuri aici ar trebui siliti sa pastreze ordinea pe ele, ne-a declarat Constantin Dutu. Primaria ar trebui sa se ocupe si de acest aspect.” De aceeasi parere este si Veronica Lupan, care spune ca zona aceasta arata urat de ani de zile. Melentina Dumitru crede ca nu este normal sa zaca mormane de gunoi pe spatii care ar putea fi oaze de verdeata printre blocuri. Locatarii din zona stiu ca unii dintre vecinii lor sunt certati cu ordinea si curatenia. Prin mormanele de gunoi se recunosc usor resturile de plasa si polistiren de la izolarile termice din vara. Oamenii cer primariei sa aplice amenzi usturatoare proprietarilor de terenuri care nu le intretin, dar si celor care au uitat ca pentru gunoi exista locuri special amenajate.
                    Doina Mincu

                    Rubeola continua sa se raspandeasca printre adolescenti

                      La Directia de Sanatate Publica Bacau au fost raportate 9 cazuri noi, la grupa de varsta 15-19 ani. „Continuam campania de vaccinare a celor care au venit in contact cu bolnavii, ne-a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvant al DSP Bacau. Pana acum au fost imunizate 443 de persoane din cele 1700 considerate contacti ai bolnavilor de rubeola.” Ministerul Sanatatii cere in continuare masuri stricte in privinta rubeolei si a rujeolei, pentru a se evita o epidemie nationala, in conditiile in care in unele judete s-au inregistrat sute de cazuri de imbolnavire. (Doina M.)

                      Prefectura, cautata sa rezolve problemele primariilor

                        In acest an cateva mii de bacauani au depus petitii la Institutia Prefectului si au solicitat intrarea in audienta. Nu toate cererile si-au gasit solutionarea la compartimentele de specialitate din institutie si au fost redirectionate spre alte agentii. Tot in acest an, gratie unui nou sistem, cei care depun petitii online pot verifica de acasa stadiul in care acestea se afla.

                        Comparativ cu anul 2010, numarul petitiilor inregistrate la Institutia Prefectului a fost in crestere. Daca anul trecut numarul petitiilor depuse a ajuns la 1.745, in 2011, aproape 1.900 de bacauani au cautat un raspuns la probleme la prefectul judetului. "Multe cereri au plecat de la lipsa de comunicare. Oamenii nu au gasit comunicare in alte institutii. Nu putem rezolva, de multe ori, problemele. Multi cred ca ne ocupam de locuri de munca sau anveloparea blocurilor. Gresit. Cu toate acestea, ii ascultam pe toti. Nu stiu cate am reusit sa rezolvam, dar am avut rabdarea sa ii ascultam pe toti", a explicat prefectul Constantin Scripat.
                        Din totalul de petitii primite, 158 au fost redirectionate spre alte institutii, in timp ce peste 1.500 au fost solutionate de prefectura.

                        Audiente la prefect si subprefect

                        Si numarul de audiente a crescut simtitor fata de anul precendent. Potrivit raportului Prefecturii, numarul de petenti a crescut cu 109 la suta. 172 de persoane au dorit sa stea de vorba cu prefectul sau subprefectul. "Institutia noastra a dorit sa creeze transparenta si a manifestat deschidere fata de oameni, fata de cei care au gasit alte usi inchise, cei aflati in dificultate sau colaboratorii nostri traditionali", a mai spus Scripat.
                        Tot in acest an, Prefectura Bacau a implementat un proiect cu fonduri europene prin care cetatenii judetului pot afla, printr-un simplu click, stadiul in care se afla petitiile pe care le-au depus. "Proiectul «Mecanisme integrate de livrare a serviciilor public» are un rezultat important si anume: ca fiecare cetatean al judetului care depune o petitie la Prefectura poate urmari online stadiul rezolvarii acesteia", a explicat Elena Volcescu, sef serviciu Strategii si Programe din cadrul institutiei.
                        Din totalul de petitii, 708 au fost pentru situatii de urgenta, ajutoare sociale, probleme ale varstnicilor sau la nivelul administratiei locale. 1150 de cereri au vizat reforma proprietatii si despagubiri. Totodata, anul acesta a scazut cu 50 la suta numarul de cereri privind accesul la informatiile de interes public, in baza Legii 544/2001.
                        Andreea Gavrila

                        Numar de petitii depuse din 2007 incoace:
                        anul 2007 – 2.702 petitii
                        anul 2008 – 1.937 petitii
                        anul 2009 – 1.816 petitii
                        anul 2010 – 1.745 petitii
                        anul 2011 – 1.858 petitii

                        Traditii si obiceiuri la Hemeius

                          Obiceiurile de Craciun ne duc adesea cu gandul la copilarie, poveste, magie, la puritatea si intensitatea vietii din satul romanesc. Perioada sarbatorilor de iarna este o vreme a jocului, a bucuriei ce poate fi cu greu egalata. Obiceiurile de Craciun sunt strans legate atat de credinta crestina, cat si de cea populara, marea lor majoritate ascunzand o taina. Cu zestrea artei populare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al romanului, cu spiritul inventiv si fantezia proprie se realizeaza an de an activitati de inalta traire emotionala si de mare insemnatate crestineasca, respectiv in cinstea Nasterii Sfantului Prunc Iisus.
                          Astfel, in ton cu acesta perioada magica a sarbatorilor de iarna, scolile “Grigore Tabacaru” si “Ion Siminescu” din Hemeius deruleaza un amplu program artistic format din poezii religioase, plugusoare si caprite, activitate inclusa intr-un proiect educational national care are menirea de a pastra vii obiceiurile si traditiile populare romanesti. Proiectul, initiat de educator Felicia Anton de la Gradinita Luizi Calugara, aduna sub umbrela sa mai multe scoli partenere din Bacau, printre care si Scoala “Grigore Tabacaru”, reprezentata de bibliotecar-documentarist Silvia Laslau, care a primit un sprijin important din partea cadrelor didactice in realizarea recuzitei. “Societatea s-a redesenat si reinventat in nenumarate randuri, in ritmul alert al prezentului, insa lupta pentru a pastra frumusetea obiceiului popular merita dusa si doar pentru a mai avea ocazia de a auzi rasunetul clopoteilor in mainile copiilor cu obraji rumeni de ger”, ne-a precizat Silvia Laslau.
                          Debutul programului artistic a avut loc sambata, 17 decembrie, pe scena Teatrului “Bacovia”, activitatile continuand zilele urmatoare dupa urmatorul program: miercuri, 21 decembrie, la Primaria Hemeius, HIT Park, SOS Satele Copiilor, dupa care pe 22 decembrie, la Caminul Cultural din localitate, pentru ca incheierea sa aiba loc in 23 decembrie la Asociatia “Vasile Pogor” din Iasi. (Radu G.)

                          Masini noi la Serviciul de Ambulanta

                            Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau isi schimba, incet dar sigur, parcul auto. Locul ambulantelor vechi este luat de masini noi dotate cu aparatura performanta. Ultima achizitie o reprezinta trei autovehicule repartizate de Ministerul Sanatatii printr-un program destinat serviciilor de urgenta. „Am primit ambulantele, iar in luna ianuarie le vom repartiza in statii, ne-a declarat dr. Aura Cretu, managerul SJA. Vom decide in comitetul director, in functie de anumite criterii, unde este cea mai mare nevoie de ele.” Din cele trei ambulante, doua sunt 4×4, au dotare pentru interventii in urgenta, nu doar pentru transportul medicalizat, si vin chiar cu noutati. Dupa cum ne-a declarat dr.Adrian Colibaba, director medical al SJA, masinile sunt dotate cu camere video pentru monitorizarea traseului si cu un sistem de inregistrare a convorbirilor din cabina. Ministerul Sanatatii are un plan de achizitie a peste 1000 de ambulante in 4 ani. 203 dintre acestea au fost repartizate, la inceputul acestei saptamani, serviciilor judetene de ambulanta si structurilor SMURD. Serviciul Judetean de Ambulanta va renunta, in timp, la toate masinile vechi. Deocamdata, parcul auto numara 52 de autovehicule in statia principala si in substatii. Cam 15 dintre acestea ar trebui scoase din uz in cel mai scurt timp. Investitiile in dotare sunt benefice, dar nu rezolva dificultatile Serviciului de Ambulanta. Cea mai mare problema o reprezinta personalul insuficient. Chiar daca Ministerul Sanatatii ar mai repartiza masini, nu s-ar putea asigura echipaje care sa se deplaseze la solicitari. (D. Mincu)

                            Jandarmii bacauani au fost colindati de voluntarii Crucii Rosii

                              In ajunul sarbatorii de Craciun, personalul din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau, a fost vizitat si colindat de un grup de voluntari ai Crucii Rosii Bacau. Pentru a accentua importanta apropiatei sarbatori de Craciun, traditionalele colinde au fost sustinute in interiorul bisericii din unitate. Frumoasa atmosfera creata de voluntari, specifica acestei perioade din an, a fost apreciata de catre toti jandarmii care le-au multumit acestora, daruindu-le simbolice cadouri, alcatuite din dulciuri si fructe. In perioada urmatoare, conform obiceiului si dorintei cadrelor din Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau, angajatii institutiei vor desfasura activitati ce vor aduce bucuria si spiritul Craciunului si celor defavorizati de soarta, omenia, bunatatea si solidaritatea fiind caracteristice jandarmilor, care sunt alaturi de semenii lor atat de-a lungul anului cat si cu ocazia sarbatorilor lumii crestine. (R. Neagu)

                              Explozie intr-un apartament din Comanesti

                                Locatarii unui imobil de pe strada Librariei, din orasul Comanesti, au tras o sperietura zdravana in noaptea de luni spre marti. Cu putin timp inainte de miezul noptii blocul s-a zguduit de la o explozie produsa intr-un apartament de la etajul patru. Disperati au pus mana pe telefoane si au inceput sa sune la 112. Au batut in usa proprietarului dar nimeni nu le-a raspuns. Cand au ajuns echipajele de pompieri la fata locului au gasit frigiderul din bucatarie distrus, usa scoasa din balamale si un geam spart. "Se pare ca explozia s-a produs ca urmare a scurgerii de agent frigorific in interiorul aparatului. Din fericire nimeni nu a fost ranit, proprietarii erau plecati de acasa si nici nu au fost afectate ale imobile", a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. La fata locului a ajuns si un echipaj de la E-ON Gaz care a verificat instalati si a constatat ca nu erau emanatii de gaze. Proprietarii erau plecati la tara in momentul exploziei. Se pare ca acestia au venit la apartament in urma cu o zi, au constatat ca frigiderul nu functioneaza si cu toate acestea l-au lasat in priza. (Geta P.)

                                80 de capre au ars de vii

                                  Evenimentul s-a petrecut marti dimineata, la o gospodarie de pe strada Schelei, din municipiul Moinesti. Pompierii au fost anuntati de producerea unui incendiu la un adapost de animale, in jurul orei 05.30. Au ajuns la fata locului cu mai multe autospeciale si s-au luptat cu flacarile mai bine de trei ceasuri. Au ars 120 de metri patrati de adapost, o anexa si 80 de capre care nu au putut fi scoase la timp. Militarii au reusit sa mai salveze 50 de oi si 4 bovine. "Cauza probabila a incendiului a fost un scurticircuit electric la un cablu defect sau izolat necorespunzator", a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. (Geta P.)