Zapada abundenta si deszapezirea ineficienta sau inexistenta dau de furca Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau. Probleme sunt mai ales in mediul rural, dar nici Bacaul nu este mai presus. „Ajungem foarte greu la solicitari chiar si in municipiu, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical al SJA. Strazile si aleile nu sunt curatate, iar masinile nu pot inainta. Suntem nevoiti sa mergem pe jos, prin nameti.” Duminica, o ambulanta care preluase de la Dienet un pacient hipertensiv si il transporta catre Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a ramas blocata, deoarece drumul curatat era prea ingust. Echipajul si pacientul au asteptat 80 de minute sa fie scosi din nameti. Dr. Adrian Colibaba, medic de garda luni, a fost solicitat si la o urgenta in comuna Nicolae Balcescu. Pentru a ajunge la pacientul cu suspiciune de infarct de miocard a fost nevoit sa paraseasca ambulanta care nu mai putea inainta si sa mearga un kilometru prin zapada. Dr. Colibaba a solicitat o alta ambulanta, dar nu mai era niciuna disponibila in statie. A sosit o masina SMURD, pâna la care bolnavul a fost carat cu o prelata. Pacientul a ajuns cu bine la SJU si este internat in sectia Cardiologie. Pentru a prelua un pacient din Benesti, echipajul Ambulantei a solicitat sprijinul primarului din Stanisesti. Pacientul a fost coborât pâna la autosanitara cu un tractor. „Este foarte greu sa ajungem in mediul rural. Timpii de raspuns la solicitari au crescut, ca de altfel si in oras. Rugam populatia si autoritatile din zonele izolate sa ne vina in ajutor si sa aduca, acolo unde este posibil, pacientii cu carutele, cu saniile, pâna la drumurile accesibile.”
Doina Mincu

Locatarii din trei blocuri ANL de pe strada Fagaras ingheata in apartamente. Oamenii au primit cheile de la locuinte in octombrie, fara ca acestea sa aiba si utilitati. Au aparut probleme in bransarea la gaze, astfel incât centralele termice de scara sunt inutile. In apartamente, temperaturile au ajuns la minus 5 grade Celsius, iar apa din calorifere a inghetat.

Zeci de apartamente din blocurile ANL de pe strada Fagaras sunt veritabile congelatoare. Temperatura din locuinte a coborât pâna la minus 5 grade Celsius. Pâna si apa din calorifere este bocna. Pe unele tronsoane au inghetat si tevile de apa rece. „Sunt probleme in blocurile 15, 17 si 19, ne-a declarat un chirias. Acestea au centrale de scara, dar care nu functioneaza fiindca nu este alimentare cu gaze. Trebuia sa cumparam noi un contor. Nu intelegem de ce sa facem asta, fiindca suntem chiriasi, nu proprietari.” Locatarii s-au mutat in apartamente in toamna, desi acestea nu aveau utilitati. „Tot plateam chirie, obligatoriu, asa ca ne-am mutat, ne-a mai declarat chiriasul. Am reusit sa ne bransam la electricitate si apa. Doar cu gazele au fost probleme.” A venit gerul si totul a inghetat, de la apometrele din camerele tehnice ale blocurilor, la apa din caloriferele din apartamente.

Dau vina unii pe altii

Locatarii, care au primit cheile locuintelor inaugurate cu fast in luna octombrie, sunt scandalizati. Acestia s-au revoltat si au cerut explicatii conducerii ANL, primariei si constructorului. Autoritatile si specialistii firmei care a ridicat blocurile au dat din colt in colt. In weekend-ul trecut, oamenii au iesit din apartamentele inghetate si au cerut mai multa implicare din partea ANL si a Primariei Bacau. Reprezentanta primariei le-a spus oamenilor ca „cei care au facut blocul au lasat instalatia plina cu apa si asta e”, iar Constantin Strugariu, director ANL Bacau, a declarat ca „nu am de unde sa-i iau”. Locatarii au cerut intr-un glas sa vina la fata locului constructorul si sa remedieze defectiunile. „Acum 4 saptamâni am sunat la Botosani, la sediul firmei Victor Construct, pentru a le semnala problemele, a declarat un alt chirias. Nu s-a facut nimic.”

Locuiesc pe unde apuca

Locatarii sunt furiosi, dar se feresc sa-si spuna numele, de teama ca, fiind chiriasi ai primariei, ar putea avea probleme daca se revolta. In ciuda insistentelor, locatarilor nu li s-au dat prea mari sperante. Abia in dimineata zilei de luni, mai multi locatari care au luat legatura cu primaria au reusit sa smulga promisiunea ca se vor lua masuri pentru ca apartamentele sa se incalzeasca, in sfârsit, dupa saptamâni de frig. „Ni s-a spus ca diseara (aseara, n.r.) vor veni instalatori sa rezolve problema, ne-a declarat o chiriasa. Sper. Eu platesc din noiembrie chirie, dar locuiesc la socri. Am doi copii mici si nu-i pot tine in apartamentul in care este la fel de frig ca afara.”
Doina Mincu

Zapada abundenta, gerul si viscolul din ultima saptamâna au facut ca adresabilitatea la Spitalul de Pediatrie sa scada considerabil. Daca pe la inceputul anului, in weekend, la Compartimentul de Primiri Urgente (CPU) al spitalului se prezentau aproximativ 200 de pacienti, de vineri dupa amiaza si pâna luni dimineata au fost numai 97 de bolnavi. "Acum parintii isi aduc la noi copiii numai dupa ce le-au administrat tratament acasa si vad ca acesta nu a avut eficienta, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Dovada este faptul ca majoritatea cazurilor au forma medie spre grava a bolii. De aceea, aproape jumatate au necesitat spitalizarea." Dintre cei 97 de copii bolnavi, 32 au fost internati pentru o perioada mai indelungata iar 20 au beneficiat de spitalizare de zi. Restul au primit tratament la domiciliu. Dar printre acestia s-au aflat si copii a caror stare de sanatate impunea internarea lor. Parintii, insa, au refuzat spitalizarea lor. Cum era de asteptat, marea majoritate a pacientilor au fost diagnosticati cu viroze respiratorii. Ei aveau febra mare, intre 39 si 40 de grade Celsius, care cedeaza foarte greu la tratamentul cu antipiretice, tuse si dificultati in respiratie. Cei mai afectati in aceasta perioada de viroze respiratorii sunt copiii de vârsta prescolara. Ei reprezinta acum majoritatea cazurilor spitalizate. Scaderea adresabilitatii la Spitalul de Pediatrie este o situatie de moment. Medicii pediatri anticipeaza ca pâna la sfârsitul acestei saptamâni lucrurile se vor schimba. "Este posibil sa vina mai multe cazuri si mai deosebite, pentru ca multi parinti au temporizat boala, pentru a nu iesi afara cu copilul", a conchis managerul Spitalului de Pediatrie.
E. Tintaru

Consilierul local democrat-liberal Gelu Panfil si-a anuntat luni, 6 februarie, demisia din Consiliul Local Onesti dar si din functiile de presedinte al Consiliului de Administratie al Spitalului Municipal Onesti, respectiv de membru al Partidului Democrat Liberal. Motivul acestei demisii a fost generat de aparitia, in ultimele zile, in presa locala onesteana a mai multor articole ce vizeaza apropiatele alegeri locale, in care au fost trecute eventualele candidaturi si posibile aranjamente electorale de culise. Intr-un comunicat remis redactiei Onesti Expres, Gelu Panfil mentioneaza ca “in articole aparute in presa locala se speculeaza faptul ca la nivelul municipiului Onesti ar exista o intelegere electorala secreta intre Valerian Vreme si primarul in functie, Emil Lemnaru. Nu sunt si nu voi fi partas la niciun troc politic, ce are ca scop mentinerea actualului status politic la Onesti iar daca exista o asemenea intelegere electorala este una interpersonala a celor doi (ambii fiind lideri de organizatii locale, Emil Lemnaru la PSD si Valerian Vreme, la PDL) si nicidecum una intre cele doua partide, PSD si PDL. Cred ca existenta unei asemenea intelegeri electorale ar fi o mare greseala si un afront adus intregii comunitati onestene. Pus in fata unei asemenea posibilitati, ma vad nevoit sa demisionez din PDL, pentru ca vreau ca la Onesti sa existe premisele unei competitii electorale corecte”.
Gelu Panfil ne-a declarat ca “nu doreste ca numele sau sa fie vehiculat in aceste situatii, sentimentele sale de corectitudine fiind cele care l-au facut sa demisioneze. Nu vreau sa fiu partas la «combinatii electorale» si azi (marti, 7 februarie) voi demisiona din functia de consilier local. Din Consiliul de Administratie de la Spitalul Municipal Onesti demisionez pentru a nu se interpreta faptul ca tin cu totul la functia din acest consiliu”. In finalul comunicatului, Gelu Panfil declara ca va activa in continuare pe scena politica onesteana si va sustine orice candidat care doreste cu adevarat schimbarea la Onesti si care nu este interesat doar de cariera personala. El considera ca “Onestiul are nevoie de o schimbare atât la nivelul administratiei publice locale, cât si la nivelul clasei politice”.
Ion Moraru

Comasarea Spitalului de Pediatrie cu Spitalul Judetean de Urgenta a fost batuta in cuie. Toate sectiile, compartimentele si ambulatoriul de specialitate pentru copii vor trece la Spitalul Judetean pâna la sfârsitul acestei luni.

Trecerea Spitalului de Pediatrie in structura Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) a devenit cât se poate de certa. La inceputul acestei luni, Guvernul României a emis o hotarâre prin care a aprobat propunerea Ministerului Sanatatii. Actul normativ a fost publicat in data de 2 februarie si prevede comasarea spitalului pentru copii cu cel judetean de urgenta in termen de 30 de zile. Asadar, decizia guvernului va fi pusa in aplicare cel târziu la inceputul lunii martie. Demersurile pentru aceasta au fost deja demarate. "In cea mai mare parte, actele care se cer a fi intocmite in acest caz au fost emise, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Acum suntem in curs de incheiere a unui protocol pentru stabilirea foarte clar a pasilor de urmat in rezolvarea cazurilor critice de natura chirurgicala si ortopedica, pentru ca Spitalul Judetean nu va avea linie de garda de anestezie si terapie intensiva (ATI – n.n.) strict pentru cazurile pediatrice. Dezbatem aceasta problema cu Unitatea de Primire Urgente si sectia ATI a Spitalului Judetean, care sunt pentru adulti. Dupa ce vom stabili protocolul, vom discuta si cu Serviciul de Ambulanta ce s-a decis si unde trebuie sa transporte copiii care reprezinta cazuri chirurgicale si ortopedice critice."

Se muta Chirurgia Pediatrica

Dupa comasarea celor doua spitale, Chirurgia Pediatrica se va muta din cladirea principala a SJU in sectia moderna din Spitalul de Pediatrie. „Acolo isi vor desfasura activitatea doi medici de anestezie si terapie intensiva, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Cele doua doamne doctor vor asigura programul de zi si garda la domiciliu. In perioadele in care vor intra in concediu, vor fi inlocuite de medici din spitalul mare si din Maternitate. Exista speranta ca rezidentii care se pregatesc acum in ATI nu vor pleca peste hotare si vor veni si la noi sa se angajeze.” In ceea ce priveste dirijarea cazurilor de urgenta, Dan Stoica spune ca protocolul va fi foarte clar, astfel incât sa prevada traseul pacientului, spre Compartimentul de Primire Urgente din Pediatrie sau spre Unitatea de Primire Urgente din cladirea mare a SJU, in functie de gravitatea afectiunii.

Se cauta solutii pentru angajati

In urma comasarii, Spitalul de Pediatrie, ca denumire si conducere, va disparea. Comitetul director, format din manager, director medical si director financiar-contabil, se va dizolva. Vor ramâne, insa, toate sectiile (Chirurgie si Ortopedie Pediatrica, Pediatrie, Recuperare Pediatrica si Boli Infectioase) si compartimentele actuale (Oftalmologie, ORL si Neuropsihiatrie Infantila), care vor fi preluate de SJU asa cum sunt ele organizate, inclusiv cu personal. Nu vor fi modificari in organizarea nici a Ambulatoriului de specialitate pentru copii. Dar pentru o mica parte din personalul Spitalului de Pediatrie, soarta, dupa comasare, nu se cunoaste. Este vorba despre 12 salariati care lucreaza la compartimentul TESA. Dupa preluarea unitatii medicale pediatrice de catre SJU, acesta ar trebui sa suplimenteze schema proprie de personal de la TESA cu patru posturi. Dan Stoica spune, insa, ca angajatii TESA de la Pediatrie nu au motive de ingrijorare. „Discutam acum si cu Directia de Sanatate Publica despre o redistribuire a lor. Nimeni nu va ramâne fara serviciu.”
Elena Tintaru
Doina Mincu

Dupa doua mandate in fruntea municipalitatii bacauane, Romeo Stavarache lasa pe umerii contribuabililor o „mostenire otravita”. In intervalul 2006-2012, la initiativa expresa a edilului sef, Primaria Bacau a contractat mai multe imprumuturi bancare, inglodand in datorii resedinta de judet. In doar 6 ani, datoria publica a municipiului Bacau a crescut de peste 15 ori fata de anul de referinta 2004, cand Stavarache – pe atunci la PUR – prelua fraiele administratiei locale. Conducerea municipalitatii a reusit aceasta incontestabila performanta promovand o suita de proiecte aprobate, cu lejeritate, de un Consiliu Local (CL) controlat, la discretie, de majoritatea PNL agregata in CL dupa alegerile locale din 2008. O analiza atenta a proceselor verbale ale sedintelor in care alesii au aprobat contractarea imprumuturilor arata, negru pe alb, ca de cele mai multe ori reprezentantii bacauanilor in CL nici n-au stiut ce voteaza, actionand – practic – in contra intereselor acestora. De cealalta parte, sefii municipalitatii n-au clarificat niciodata problema gradului de indatorare a Bacaului, trecand in plan secund – de fiecare data – acest subiect sensibil.

Cea mai notabila realizare a celor 8 ani de administratie Stavarache este, fara indoiala, cresterea incredibila a datoriei publice a municipiului Bacau. In doar 6 ani (intervalul 2006-2012), nivelul datoriei care apasa pe umerii contribuabililor bacauani a crescut de 15 ori, in acord cu o febra a imprumuturilor ce l-a ajuns pe seful municipalitatii bacauane. Incepand cu 2006, municipalitatea a recurs la instrumentul creditarii in repetate randuri, beneficiind – de cele mai multe ori – de complicitatea unui CL privat de cunoasterea reala a situatiei in care se afla datoria publica acumulata de resedinta de judet.

Unde-s mansardele finantate prin credit?

In mai 2006, administratia Stavarache a supus "dezbaterii" CL Bacau primul proiect de hotarare vizand "initierea procedurilor legale, in vederea contractarii – prin licitatie publica – a unui imprumut de tip credit bancar cu functionare revolving". Proiectul a fost initiat de primar si stipula un plafon de creditare de maxim 31 milioane de euro, cu o perioada de rambursare de 15 ani si o perioada de gratie de cel putin 3 ani. Conform expunerii de motive ce a stat la baza proiectului initiat de Stavarache, imprumutul bancar era necesar pentru "derularea unor obiective de investitii". Printre obiectivele ce urmau sa fie finantate prin creditul de tip revolving se numarau mai multe promisiuni electorale facute de Stavarache pe parcursul lui 2004. Astfel, 2 milioane de euro din imprumut urmau sa fie alocate construirii de locuinte pentru tineri si mansardari; 1 milion de euro pentru construirea Catedralei Ortodoxe; 5 milioane de euro pentru reabilitarea termica a blocurilor; 3,5 milioane de euro pentru construirea si modernizarea unui centru sportiv; respectiv 2 milioane de euro pentru modernizarea Podului Serbanesti.
Proiectul initiat de Stavarache s-a materializat in HCL nr. 118 din 31 mai 2006. Conform Anexei nr. 1 la HCL nr. 118/2006, municipalitatea urma sa dirijeze alte 5 milioane de euro din credit catre finantarea Spitalului Municipal – pe atunci o simpla idee in mintea edililor – dar si 2 milioane de euro pentru construirea pasajului subteran din cartierul CFR.
La sfarsitul lui iulie 2006, CL Bacau a luat in dezbatere un proiect de hotarare, initiat de asemenea de primarul Stavarache, care viza completarea HCL nr. 118 din 31 mai. Edilii au schimbat tactica si au ales sa realizeze un montaj financiar credit/obligatiuni municipale. Administratia Stavarache a optat pentru contractarea unui imprumut de 40 de milioane lei (peste 10 milioane de euro), pe o perioada de maxim 3 ani, dar si pentru lansarea unei emisiuni de obligatiuni municipale, in valoare de maxim 120 milioane lei (peste 30 de milioane de euro, la acel moment), cu o maturitate de 18 ani. Emisiunea de obligatiuni viza refinantarea creditului de 40 milioane lei. Proiectul promovat de primar a devenit, prin votul consilierilor, HCL nr. 200 din 31 iulie 2006.

Intre sedintele din mai si iunie a CL, alesii au aprobat contractarea unui alt credit bancar, in suma de "doar" 5 milioane de euro. Imprumutul a fost realizat la BERD si viza cofinantarea proiectului de construire a noului depozit de gunoi din municipiul Bacau. Creditul a fost asumat de CL Bacau prin HCL nr. 158 din 29 iunie 2006.
Montajul financiar aprobat de consilierii locali prin HCL nr. HCL nr. 200 din 31 iulie 2006 a fost derulat prin intermediul unei societati de investitii – Raiffeisen Capital&Investment – care s-a ocupat de emisiunea de obligatiuni. Din ingineria gandita de edili a rezultat o indatorare nominala de 25 de milioane euro, la care se adauga imprumutul de 40 de milioane lei (10 milioane de euro) vizand acoperirea emisiunii de obligatiuni.
In total, numai in 2006 municipalitatea bacauana a reusit performanta de a se indatora cu o suma de aproximativ 40 de milioane de euro (emisiune de obligatiuni + imprumut BERD + imprumut refinantare emisiune de obligatiuni).

Creditele au trecut neobservate

Imprumuturile contractate de Primaria Bacau, pe parcursul lui 2006, au trecut aproape nebagate in seama de consilierii locali. Acestia au aprobat cu larga majoritate proiectele de creditare initiate de Romeo Stavarache, fara sa puna in discutie oportunitatea indatorarii sau obiectivele de finantat.
Conform Minutei sedintei CL din 31 iulie 2006 (cand CL a aprobat HCL nr. 200/2006), doar consilierul independent Laurian Lucas a ridicat obiectii cu privire la natura imprumutului si la proiectele ce urmau sa fie finantate prin credit. La momentul respectiv, Lucas l-a acuzat pe Stavarache ca finanteaza prin imprumuturi bancare promisiunile din campania electorala din 2004. De asemenea, alesul a criticat si intentia de finantare a constructiei unui Spital Municipal, motivand ca acesta nu reprezinta o prioritate pentru bacauani.
La 6 ani distanta de la ingineria financiara gandita de edilii Bacaului, criticile ridicate de Lucas par intemeiate. Locuintele pentru tineri si mansardarea blocurilor sunt inexistente, Podul de la Serbanesti a fost modernizat cu bani de la Guvernul Tariceanu (nu din imprumut), reabilitarea termica a blocurilor este un esec administrativ generalizat, Spitalul Municipal n-a fost finalizat nici pana astazi, constructia si modernizarea centrului sportiv este inexistenta, pasajul din cartierul CFR intampina grave deficiente constructive. Cele 40 de milioane de euro imprumutate in 2006 de administratia Stavarache nu par sa se vada in proiectele derulate in municipiul Bacau.

Imprumuturi reluate in 2009…

Dupa nici 3 ani, sefii municipalitatii au reluat obiceiul de a apela la imprumuturi. Astfel, in primavara lui 2009, Romeo Stavarache a initiat un proiect vizand contractarea unui nou credit bancar, tot prin intermediul unei inginerii financiare. In sedinta din 15 aprilie 2009, consilierii locali au aprobat un proiect de hotarare ce avea ca obiect contractarea a doua imprumuturi bancare. Primul, in suma de 7,5 milioane euro, cu o maturitate de 5 ani, urma sa fie folosit la asigurarea prefinantarii unor proiecte; al doilea, in valoare de maximum 15 milioane de euro, cu o maturitate de 20 de ani, viza finantarea unor investitii de interes local. Proiectul aprobat de alesi a devenit HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009.

Potrivit hotararii amintite, cele 7,5 milioane de euro urmau sa fie folosite la finantarea unor proiecte despre care nici astazi nu se mai stie mare lucru (n.r. – reabilitare si modernizare Insula de Agrement, construire Centru de agrement si turism padurea Tamas, cresterea vizibilitatii catre cetateni a activitatii Primariei !!!).
In temeiul HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009, Primaria Bacau a scos la licitatie achizitia de servicii de creditare. Pe 6 noiembrie 2009, municipalitatea a atribuit contractul catre BCR, banca ce s-a aratat dispusa sa ofere Primariei Bacau un credit de pana la 63 de milioane lei. Costul creditului rezultat in urma licitatiei s-a ridicat la 57,5 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, pentru cele 63 de milioane imprumutate de la BCR in toamna lui 2009, Primaria Bacau trebuie sa returneze institutiei bancare suma de 63 + 57,5 milioane, adica peste 120 de milioane lei. Contractul oferit BCR s-a realizat prin negociere accelerata.

…si continuate in 2010

2010 s-a dovedit, de asemenea, un an al imprumuturilor pentru Primaria Bacau. In mai, CL a aprobat un nou proiect initiat de primarul Romeo Stavarache, vizand suplimentarea creditului contractat de municipalitate de la BCR, in toamna lui 2009, cu suma de 31 milioane lei, pana la valoarea maxima de 94 milioane lei. Proiectul a fost votat fara probleme de CL si a devenit HCL nr. 147 din 18 mai 2010.

Conform expunerii de motive, suplimentarea creditului cu inca 31 de milioane lei viza realizarea unor investitii in "reabilitarea termica a blocurilor, Spitalul Municipal si reabilitarea si modernizarea Insulei de Agrement". Pe 10 noiembrie 2010, municipalitatea a negociat cu BCR costul suplimentarii serviciilor de creditare, care a fost fixat la 23,73 milioane lei. Pentru cele 31 de milioane lei imprumutate in plus, Primaria Bacau va returna BCR suma de 53,73 milioane lei. Reabilitarea termica a blocurilor, precum si modernizarea Insulei de Agrement bat, insa, pasul pe loc.
Municipalitatea bacauana a imprumutat de la BCR peste 90 de milioane de lei, fara a mai pune la socoteala dobanzile si comisioanele (aproximativ 23 de milioane de euro). La aceasta suma se adauga creditul de 7,5 milioane euro, aprobat de consilieri prin aceeasi HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009 (n.r. – vezi mai sus). Intre 2009 si 2010, in doar un an, Primaria Bacau a reusit performanta de a imprumuta peste 30 de milioane de euro.

Anul falimentului? Imprumut de 150 de milioane lei in 2012

Administratia Stavarache nu s-a lasat de imprumuturi nici in plina criza. La prima sedinta ordinara a CL din 2012, alesii au votat un proiect de hotarare – initiat, de asemenea, de primar – vizand contractarea unui imprumut masiv, de pana la 150 de milioane lei (aproximativ 35 de milioane de euro). Creditul pe care intentioneaza sa-l faca municipalitatea in acest an este cel mai mare din istoria Bacaului si ar face ca volumul imprumuturilor contractate de edili sa depaseasca 95 de milioane de euro (fara a pune la socoteala dobanzile si comisioanele). Proiectul de hotarare aprobat de CL pe 31 ianuarie precizeaza o perioada de gratie de 4 ani, cu o maturitate maxima de 20 de ani, perioada de rambursare propriu-zisa fiind de 16 ani.

Primaria Bacau a evitat sa organizeze dezbateri publice pe marginea imprumuturilor bancare angajate in numele contribuabililor bacauani. Subiectul datoriei publice a municipiului este un secret bine pastrat al administratiei Stavarache.

Tarantela datoriilor din 2004 – Cum a vrut sa demisioneze Stavarache: "Nu vreau sa fiu primar de mucava"

In vara lui 2004, proaspat ajuns primar, Romeo Stavarache s-a gandit sa demisioneze din functie. La momentul respectiv, neexperimentatul edil a ajuns la concluzia ca datoriile curente ale municipalitatii – aproximativ 24 milioane lei (6 milioane de euro) – fac Primaria imposibil de condus. Stavarache s-a plans in dreapta si-n stanga, mitul datoriilor descoperite la Primaria Bacau ajungand si la urechile presedintelui de atunci, Ion Iliescu. La mijlocul lui iulie 2004, primarul declara ca nu mai poate. "Am fost ales de majoritatea bacauanilor, iar responsabilitatea pe care o am este imensa. Bacauanii trebuie sa stie adevarul: vistieria orasului este goala. Nu vreau sa fiu un primar de mucava, care sa gestioneze doar banii pentru laptele si cornul elevilor sau salariile din primarie. Ma gandesc foarte serios daca pot sa respect ceea ce am spus ca fac, daca pot sa fiu de folos orasului si oamenilor care m-au ales. Ma gandesc foarte serios daca pot sa imi duc mandatul la capat", afirma Stavarache la acel moment (n.r. – vezi articolul: "Stavarache se lasa pagubas?").
Dupa doua-trei zile, edilul a revenit asupra deciziei, declarand ca va ramane la carma municipalitatii de dragul bacauanilor. "Cand am venit aici nu voiam sa plec a doua zi. Raman primar si duc mandatul pana la sfarsit si fac tot posibilul ca bacauanii sa nu sufere. Nu ma plang. Nu sunt las si nici incompetent", conchidea primarul (n.r. – vezi articol: "Stavarache a renuntat la demisie"). Dupa doua mandate la varful administratiei bacauane, Stavarache lasa in urma sa o datorie de 15 ori mai mare decat cea pe care-o gasise in 2004 (de la 6-7 milioane euro, la peste 95 de milioane de euro – fara dobanzi si comisioane).
Lucian Bogdanel

58 de unitati de invatamânt cu personalitate juridica si structurile lor, in total câteva sute, sunt inchise astazi ca urmare a ninsorilor care au cazut peste judet in ultimele zile.

Lista completa cu unitatile scolare bacauane inchise poate fi vizualizata AICI.

In sute de scoli si gradinite astazi va fi lacatul pe usa. Pentru ca drumurile sunt blocate si cadrele didactice navetiste nu au mijloace de transport pentru a ajunge la scoala, 25.905 elevi si prescolari nu vor face cursurile astazi. Decizia a fost luata de administratiile locale, in acord cu Inspectoratul Scolar al judetului Bacau. Printre unitatile de invatamânt unde nu se tin ore se numara si Scoala 10 din municipiu, unde instalatiile au inghetat si se fac eforturi pentru deblocarea situatiei.

Cursuri suspendate

Astazi, nu se fac ore la: Scoala Gimnaziala Buhoci, Scoala Corbasca, Scoala cu clasele I-VIII, sat Bacioiu, comuna Corbasca, Scoala Dealu Morii, Scoala Nr. 1 Faraoani, Scoala Filipeni, Scoala "Ion Strat" Gioseni, Scoala "Mihai Eminescu" Lipova, Scoala "Costache Negri", comuna Negri, Scoala Oncesti, Scoala Nr. 1 Pâncesti, Scoala Parava, Grup Scolar "Georgeta J. Cancicov" Parincea, Grupul scolar "Al. Vlahuta" Podu Turcului, Scoala "G. Apostu" Stanisesti, Scoala cu clasele I-VIII, sat Gherdana, comuna Tatarasti, Scoala Ungureni, Scoala Vultureni, Scoala Horgesti, Scoala cu clasele I-VIII sat Racatau, comuna Horgesti, Scoala Secuieni, Grup Scolar comuna Rachitoasa unde sunt blocate numai structurile, Scoala Dealu Morii, Scoala Plopana, Scoala "Nicolae Balcescu", comuna Nicolae Balcescu, Scoala cu clasele I-VIII Nr. 1, sat Valea Seaca, comuna Nicolae Balcescu, Scoala Glavanesti, Scoala Huruiesti, Scoala Gaiceana, Scoala Colonesti, Scoala Cleja, Scoala "Inv. N. Pâslaru" Casin, Scoala Gura Vaii, Scoala Nr. 1 Livezi, Scoala Nr. 1 Sanduleni, Scoala cu clasele I-VIII "E. Braescu" Magura, Scoala Cotofanesti, Scoala Urechesti, Grup Scolar Agricol "J.M. Elias" Sascut, Scoala cu clasele I-VIII Sascut, Scoala Nr. 1 Orbeni, Scoala Târgu Trotus, Scoala Buciumi, Scoala Caiuti, Scoala Beresti-Tazlau, Scoala Nr. 1 sat Turluianu, comuna Beresti-Tazlau, Scoala cu clasele I-VIII sat Calugareni, comuna Damienesti, Scoala "Stefan cel Mare" Zemes, Scoala "Al. Piru" Margineni, Scoala Nr. 1 Slanic Moldova, Scoala Pustiana, Scoala Nr. 1 Blagesti, Scoala Ion Rotaru, Valea lui Ion, Scoala Plopu, oras Darmanesti, Scoala Letea Veche, Scoala Scorteni, Scoala Nr.1 Balcani (aici unitatea cu personalitate juridica are program normal) si Scoala Nr. 10 din municipiul Bacau. La aceste scoli se adauga toate structurile lor din subordine, scoli cu clasele I-IV si gradinitele care vor ramâne inchise cel putin azi.

Un numar pentru toate informatiile

"Numarul de telefon 0800816234, utilizat ca TELVERDE, e valabil si pentru obtinerea informatiilor cu privire la situatia unitatilor de invatamânt afectate de conditiile meteo, in intervalul orar 9,00-17,00", au anuntat reprezentantii Inspectoratului Scolar. Ieri, in unitatile de invatamânt unde s-au tinut ore s-au prezentat 67 la suta dintre elevi.
Andreea Gavrila

Un tânar din Buhusi este cercetat de jandarmii din localitate dupa ce a furat tabloul si cablul electric de la o societate comerciala. Ionica I. (19 ani) a spart geamul unui atelier, a patruns in interior si s-a apucat de treaba. Se grabea sa dispara si sa caute clienti pentru bunurile furate, când a fost prins in flagrant de oamenii legii. Pe numele sau s-a intocmit dosar penal pentru distrugere si furt calificat. (G.P.)

Doi adolescenti, de 16 si 17 ani, au fost surprinsi de angajatii unui magazin in timp ce incercau sa iasa pe usa cu doua perechi de pantaloni, fara sa le achite. Acestia au mers cu articolele la cabina de proba unde au desfacut elementele de siguranta, s-au imbracat cu ele si se pregateau sa dea lovitura când au fost trasi de mâneca de vânzatori. Au fost chemati politistii, care ii cerceteaza acum pentru tentativa la furt calificat. Prejudiciul, in valoare de peste 200 de lei, a fost recuperat. (G.P.)

Doua persoane au fost aduse la Spitalul Judetean Bacau cu degeraturi la nivelul mâinilor. Oamenii au fost la taiat lemne in padure si nu si-au dat seama ca gerul le afecteaza extremitatile. In prezent, acestia sunt internati in Sectia de Chirurgie Plastica – Sectorul de Arsi si primesc ingrijiri medicale de la specialisti. (G.P.)

Aproape 30 de bacauani au ajuns zilele trecute la Camera de Garda a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau cu traumatisme si fracturi dupa ce au cazut pe gheata sau zapada. Mare parte dintre ei au primit ingrijiri medicale si au fost lasati sa plece acasa cu tratament stabilit de medici. Cei care au suferit fracturi sau rani ceva mai grave au fost internati in Sectia de Ortopedie. (G.P.)

Bacauanii vor putea calatori la Venetia, incepând din iunie, cu un avion direct. Vor exista curse luni, miercuri si sâmbata pe perioada orarului de vara. Biletele sunt deja disponibile la preturi incepând de la 14,99 euro/segment de zbor. Venetia, cu intreaga laguna, a fost declarata patrimoniu al umanitatii de catre Unesco. Orasul este strabatut de 177 canale, dintre care cele mai importante sunt Canal Grande si Canale della Giudecca. "De-a lungul timpului, Venetia a fost supranumita Regina Adriaticii, Orasul Apelor, Orasul Podurilor sau Orasul Luminilor", arata Florentina Tatu, Blue Air. De-a lungul Marelui Canal pot fi admirate unele dintre cele mai frumoase palate din Europa, ridicate de bogatii negutatori venetieni. "Principalele atractii ale orasului sunt, alaturi de Canal Grande, Piata si Basilica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor, Ponte Rialto, cartierele centrului istoric: Castello, Cannaregio, San Polo, Santa Croce, Dorsoduro, cu nenumaratele comori arhitectonice, artistice si culturale. Nu pot fi omise insulele lagunei – Murano, Burano, Mazzorbo, Torcello, Sant Erasmo sau Pellestrina", arata reprezentantul Blue Air. Biletele pot fi rezervate online pe www.blueairweb.com, prin Call Center, la 1499 sau de la agentiile Blue Air si partenere. (Silvia P.)

Bacauanii care detin arme letale sau neletale au fost si anul trecut in vizorul politistilor. Potrivit acestora, a crescut numarul infractiunilor constatate si savârsite cu arme cu munitie letala, de la 23 la 29 de cazuri, iar alte 21 de fapte au fost comise cu arme neletale. Pe masa de lucru a celor de la Serviciul Arme Explozivi Substante Periculoase au mai ajuns si 20 de dosare de braconaj la vânatoare. „Din fericire, nu ne-am inregistrat cu infractiuni de violenta comise cu arme de foc. In cadrul actiunilor de verificare a persoanelor fizice care detin arme letale si neletale, s-a dispus masura retragerii dreptului la 42 de persoane si suspendsrii dreptului de detinere, port si folosire fata de 43 de persoane”, a declarat cms. sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Anul trecut au fost confiscate 82 de arme. (Geta P.)

Fondul de reparatii ajunge la CET

Asociatia de proprietari „Calugareni Nord” s-a trezit fara fondul de reparatii adunat de-a lungul timpului. Conturile in care erau depusi banii locatarilor au fost blocate de un executor judecatoresc, dupa ce asociatia a pierdut procesul cu CET Bacau. „Ne-am judecat ani de zile pentru niste penalitati din anul 2003, calculate dupa ureche, ne-a declarat Iuliana Chiric, presedintele asociatiei. Am fost dati in judecata in 2008, ca si alte asociatii. Si altii au pierdut procesul. Executorul judecatoresc ne-a blocat conturile de depozit.” Presedintele asociatiei mai spune ca pe toata perioada procesului a platit luna de luna sume impoortante CET-ului, astfel incat sa se reduca din datoria asociatiei catre furnizorul de agent termic. „Daca ne-ar fi blocat contul curent, nu ne deranja, dar ne-au luat banii din fondul de reparatii, de care noi, asociatia, nu am avut voie sa ne atingem orice probleme au fost.” Reprezentantul Asociatiei „Calugareni Nord” este indignat de faptul ca legea nu permite utilizarea fondului de reparatii pentru plata unor facturi, chiar daca exista riscul ca locatarii sa ramana fara utilitati, in schimb acesta este luat prin executare si dat CET-ului. „Aveam cam 40.000 de lei, adica exact cat a decis instanta sa dam la CET in contul acelor penalitati. Ce ne luau daca nu aveam acest fond? Acum locatarii au ramas fara banii pe care i-au strans pentru reabilitarea termica in cazul in care blocurile vor intra in program si trebuie sa acoperim si noi o parte din costuri.” Pe de alta parte, acele penalitati, pe care toate asociatiile le-au contestat, au fost aplicate la datoria unor locatari care poate s-au mutat de mult din asociatie. Prin executarea silita s-au trezit buni de plata cei veniti in asociatie mai recent, cei care au fost mereu cu plata la zi sau care nu mai sunt clienti ai CET-ului de ani buni. „Ne-au lucrat pe ascuns, declara Iuliana Chiriac. Am fi putut sa platim esalonat acele penalitati, nu sa fim lasati acum fara niciun leu in cont.” (D. Mincu)

Vineri, consilierii locali din Sarata ar fi trebuit sa voteze bugetul pentru 2012. "I-am convocat pentru astazi, la ora 9, dar consilierii USL nu au venit, a declarat Vasile Argatu, primarul comunei. Au venit cei de la PDL si unul singur de la PC. Nu stiu ce s-a intamplat. M-am trezit ca nu au venit. I-am asteptat vreo ora si apoi am plecat. Trebuia sa votam un proiect foarte important: bugetul pe 2012. Noi am fost alesi de cetateni sa lucram pentru ei. Indiferent care e culoarea noastra politica trebuie sa colaboram." Edilul sustine ca i-a anuntat din timp. CL Sarata e format din patru consilieri democrat-liberali, trei de la PSD si cate doi de la PNL si PC. Sedinta avea doua proiecte pe ordinea de zi, doar cel privind bugetul de venituri si cheltuieli pentru 2012 fiind urgent. Ne-am gandit ca poate consilierii, luand exemplul parlamentarilor USL, sunt in greva si nu mai participa la sedinte pana la alegeri. Explicatia, insa, a fost alta: "Noi am avut proces, tot din cauza lui, pe reconstiturea dreptului de proprietate si a trebuit sa fim prezenti acolo", a explicat Andrei Calin, PSD. Bine, bine, dar toti consilierii USL au avut proces? "Da, toti, iar primarul stia. Doar el a facut intampinarea in instanta", sustine social-democratul. Pe de alta parte, o greva nu ar strica deoarece "el conduce sedintele, el declara sedinta inchisa, el hotaraste singur, afirma Andrei Calin. Nu are importanta ca exista un presedinte." (Silvia P.)

Consilierii locali onesteni au aprobat in cadrul unei sedinte mai putin furtunoase ca in anii trecuti bugetul consolidat al municipiului pentru anul 2012 si estimarile pentru anii 2013-2015. Veniturile totale pentru acest an sunt de 72,181 milioane lei iar intre obiectivele propuse a se realiza putem mentiona: achizitionarea unui sistem de monitorizare si prevenirea infractionalitatii in municipiu, a unor echipamente IT pentru informatizare la Sala de asteptare si la Registratura Spitalului Municipal etc. In domeniul culturii si religiei vor fi continuate lucrarile la Biserica Preacuvioasa Maria Magdalena, la Catedrala Ortodoxa “Pogorarea Sfantului Duh”, la Strandul Municipal si la remodelarea Complexului Memorial “Regina Maria”. De asemenea, in municipiu se vor construi toalete publice, se vor moderniza zonele Lanul Garii si Autogara, vor fi amenajate spatii de joaca in Parcul Municipal.
In cadrul dezbaterilor de la adoptarea bugetului pe anul 2012 mai multi consilieri locali onesteni s-au referit la faptul ca bugetul acordat invatamantului pentru scolile din municipiu este unul de supravietuire. Consilierul local Gelu Panfil a intrebat: “Fiind un an de criza vorbim de un buget sarac, dar cuantumul bugetului scolilor cum a fost luat in discutie?” Acestei intrebari i-a raspuns Nicolae Gabureanu, directorul Directiei Economice a Primariei Onesti, care a mentionat ca “au fost depuse proiecte de buget de consiliile de administratie de la fiecare scoala, dar aceste proiecte au fundamentat o suma ce nu a tinut cont de rigorile bugetului. Astfel, a fost nevoie ca impreuna cu reprezentantii scolilor sa facem impreuna bugetul pentru acestea. Odata fundamentat, bugetul a fost trimis la Directia Finantelor Publice Bacau, sumele fiind stabilite deja”.
Mai amintim ca grupul consilierilor democrat-liberali a depus un amendament pentru acordarea sumei de 100.000 lei ONG-urilor onestene. Insa, consilierul Cezar Olteanu (PNL) a mentionat ca “amendamentul a fost depus tardiv. Avem timp ca la prima rectificare de buget sa acordam bani ONG-urilor”. Bugetul consolidat al municipiului pentru anul 2012 a fost votat de 15 alesi (USL), cei 6 consilieri democrat-liberali votand impotriva. (I. Moraru)

Ministerul Educatiei a publicat metodologia de organizare a clselor in regim simultan. Aceasta explica in ce conditii elevii de diferite niveluri sunt organizati in aceeasi clasa.

Clase in regim simultan se pot organiza in localitatile izolate geografic ori in localitatile in care efectivele de elevi corespunzatoare unui anumit nivel de clasa din invatamantul primar sau gimnazial sunt mai mici decat efectivele minime prevazute de lege si nu exista posibilitatea asigurarii transportului scolar. Exceptie de la aceasta regula fac invatamantul liceal, profesional si postliceal, in care nu se organizeaza astfel de clase in regim simultan.
De regula in invatamantul primar gruparea elevilor se face pentru clasa pregatitoare, clasa I si clasa a II-a, respectiv pentru clasa a III-a si clasa a IV-a. Dar, potrivit metodologiei, "ori de cate ori este posibil, se recomanda organizarea de sine statatoare a clasei pregatitoare".
La gimanziu, clasele se organizeaza astfel: a V-a si a VII-a, respectiv a VI-a si a VIII-a. In functie de situatiile concrete privind numarul de elvi de la fiecare nivel, consiliile de administratie pot decide sa organizeze altfel clasele.

Reglementari specifice clasei pregatitoare

Desi metodologia recomanda organizarea clasei pregatitoare, pe cat posibil, separat, daca acest lucru nu se poate, amenajarea spatiului trebuie sa tina cont de activitatile specifice care trebuie sa le faca elevii din clasa pregatitoare. Pe cat posibil, ministerul recomanda sa se respecte numarul de elevi minim si maxim prevazut in Legea Educatiei Nationale.

Clasa a VIII-a, o alta exceptie

In cazul in care se vor organiza clase simultane la gimnaziu, predarea disciplinelor limba romana, limba materna si matematica, la care se sustine Evaluarea nationala, trebuie sa se faca separat pentru elevii claselor a VIII-a, indiferent de numarul lor.

Potrivit Legii Educatiei efectivul de elevi este de minimum 12 si maximum 25 de elevi la ciclul primar si minimum 12 si maximum 30 de elevi la ciclul gimnazial.
Andreea Gavrila

Persoanele cu deficiente de auz din Bacau au posibilitatea sa beneficieze de Programul „Rabla” pentru proteze auditive derulat de Clinica Audio-Optica, in parteneriat cu Fundatia “Europa, Tara mea”. Programul, care s-a derulat in 2011, va continua in 2012. Toti posesorii de aparate auditive, indiferent de marca, le pot schimba prin acest program, prin prezentarea la centrele medicale Audio-Optica. Specialistii clinicii vor face o evaluare a aparatului, iar pacientii vor primi un tichet valoric cu suma de bani ce va constitui un avans pentru un aparatul auditiv de tehnologie channel free. Se asigura gratuit investigatiile necesare protezarii in punctul de lucru din str. Marasesti, nr. 20, etaj 2, cabinet 20, in incinta Spitalului de Pediatrie Bacau. Mai multe informatii se pot obtine la numarul de telefon 0731/49.25.57. (D. Mincu)