O comisie de inspectori in constructii condusa de Razvan Laurentiu Dragulet, seful Serviciului de coordonare a activitatii de control din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) Bucuresti, a verificat la finele lui 2011 pasajul subteran Oituz-Guse din municipiul Bacau. Solicitate de Institutia Prefectului Bacau, verificarile efectuate de echipa de inspectori venita din Capitala s-au soldat cu un raport ce evidentiaza, negru pe alb, ca pasajul subteran musteste de probleme de ordin constructiv. Lucratorii ISC Bucuresti au descoperit fisuri atât in tavanul pasajului, cât si in peretii laterali.

Efectuata chiar la sfârsitul lui 2011, ancheta privind calitatea lucrarilor de la pasajul subteran Oituz-Guse s-a soldat cu un „diagnostic” previzibil. Echipa de inspectori care a verificat pasajul a fost condusa de seful Serviciului de control al calitatii in constructii, Razvan Laurentiu Dragulet, din cadrul Aparatului central al ISC. Lucratorii ISC Bucuresti au descoperit fisuri atât in placa superioara a pasajului, cât si in peretii laterali. Potrivit Raportului emis de inspectori in urma verificarilor, constatarile conduc la suspiciunea ca proiectul tehnic aplicat, dar si calitatea materialelor folosite nu au fost conforme cu cerintele unui proiect finantat din fonduri europene.
„In urma verificarilor efectuate pe teren in data de 22.12.2011 se confirma prezenta fisurilor in peretii pasajului subteran; acestea sunt prezente atât in placa superioara, cât si in peretii laterali ai pasajului (…) Constatarile, ce nu sunt limitative, conduc la suspiciuni privind proiectul tehnic aplicat, receptia calitativa a lucrarilor de constructii executate privind pasajul rutier subteran, a calitatii materialelor folosite si implicit a cauzelor ce eu produs aparitia fisurilor in elementul prefabricat”, precizeaza Raportul de control intocmit de inspectorii ISC Bucuresti. Documentul se incheie cu mai multe masuri propuse de reprezentantii ISC, pentru continuarea verificarilor la pasaj. Astfel, potrivit concluziilor formulate de inspectori, pasajul subteran din Bacau ar urma sa faca obiectul unor investigatii amanuntite, efectuate – in parteneriat – de ISC si Institutul National de Dezvoltare Durabila – I.N.C.D. „URBAN – INCERC”.

Musamalizare dictata de interese politice

Problemele de ordin constructiv cu care se confrunta pasajul subteran Oituz-Guse au facut obiectul unei incercari de musamalizare orchestrata, in noiembrie 2011, de Razvan Murgeanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii. Aflat in Bacau – unde a participat la o emisiune difuzata de postul de casa al PNL, 1 TV – Murgeanu a decretat ca pasajul nu are nicio fisura. La inceputul lui august 2011, pe fondul unei sesizari venite din partea Prefecturii Bacau, acelasi secretar de stat declara ca proiectul de infrastructura va fi investigat cu raze X, pentru a se vedea daca exista sau nu fisuri. Controlul anuntat de Razvan Murgeanu nu a mai avut loc niciodata. In schimb, pasajul subteran a fost „verificat” din birou de o echipa a ISC Bucuresti, care a remis publicitatii un raport din care rezulta ca pasajul nu prezinta probleme de ordin constructiv (n.r. – vezi articol: „Razvan Murgeanu da dreptate Desteptarii – Pasajul subteran, controlat din birou”). Ulterior, la solicitarea prefectului Constantin Scripat, aparatul central al ISC a trimis in Bacau o echipa de control care a descoperit mai multe fisuri in structura de rezistenta a pasajului (n.r. – vezi articol: „Pasajul subteran, verificat de o echipa speciala din capitala”).

CL Bacau aproba „noile valori de cheltuieli” de la pasaj

In sedinta CL Bacau programata pe 29 februarie, alesii vor dezbate un proiect de hotarâre vizând aprobarea noilor valori a cheltuielilor legate de constructia pasajului subteran Oituz-Guse.
Reprezentantii Prefecturii Bacau sustin ca proiectul pasajului, alaturi de alte proiecte derulate cu fonduri europene in judetul Bacau, vor fi verificate la sânge de comisii venite din Bucuresti. „Dupa cum se stie, finantarile europene sunt in acest moment blocate. Se vor face mai multe verificari pe toate proiectele cu fonduri europene derulate in Bacau si, sigur, pasajul subteran va face parte dintre acestea. Vor fi comisii abilitate venite din capitala si care n-au avut legatura cu aceste proiecte. Au existat mai multe sesizari cu privire la depasirea nejustificata a costurilor proiectelor, la derapaje legate de normele in constructii”, a precizat Constantin Scripat, prefectul Bacaului.
In septembrie 2009, o asociere de firme condusa de o societate din Italia – Procom SRL – a câstigat contractul de executare a constructiei pasajului subteran care face legatura intre strazile Oituz si Stefan Guse din municipiul Bacau. Conform anuntului de atribuire nr. 78094, publicat in 4 septembrie 2009, valoarea contractului s-a cifrat la 20,4 milioane lei (fara TVA).
Pretul ofertei a avut o pondere de 70 la suta in stabilirea câstigatorului. Consortiul Procom – Cosbau Nalles – Pa&Co s-a procopsit cu mai multe contracte de lucrari suplimentare, cel mai important dintre acestea – in valoare de 9,1 milioane lei (fara TVA) – fiind atribuit in iunie 2010. In mai 2011, acelasi consortiu a mai primit un contract suplimentar, in suma de aproximativ 1 milion de lei (fara TVA). Contractele au fost incredintate fara organizarea de licitatii, asa cum prevede legislatia europeana.
Tunelul subteran are o lungime de 87 de metri. Lungimea totala a pasajului propriu-zis este de 300 metri.
Lucian Bogdanel

Soferii bacauani sunt supusi la noi teste. Dupa topirea zapezii, apar inevitabil gropile din asfalt. Desi o buna parte din arterele din municipiu au fost asfaltate anul trecut, iarna le-a redus la infatisarea de dinainte de reabilitare.

Testul de anduranta se da pe podul de la Narcisa, acolo unde din metru in metru te intâlnesti cu o capcana. Soferii iscuti si extrem de atenti mai au timp sa evite gropile. Ceilalti, in schimb, trebuie sa se opreasca la primul service intâlnit in cale. Oamenii sunt nemultumiti ca, desi platesc taxe si impozite locale, dar si rovinieta, au de furca numai cu gropi. "Daca sunt una dupa alta, nu ai cum sa le eviti. Evitam una, intram in alta", spune Costica Boghiu. Omul spune ca reparatiile costa destul de mult. "Toate trebuie reparate: directie, suspensie. Cum sa fie masinile bune, când gropile sunt una dupa alta?"
Drumurile sunt ingrozitoare mai ales dupa topirea zapezii, mai spun soferii. O buna parte din gropi sunt acoperite cu apa, asadar nu se poate aprecia de la volan cât de mari sunt.

Strada Milcov, un alt cosmar

Nici pe una din cele mai importante strazi, folosita ca varianta de ocolire a centrului orasului, nu se circula prea bine. Gropile care existau deja pe strada Milcov s-au adâncit odata cu temperaturile extreme si materialul antiderapant, iar pe alocuri asfaltul s-a strâns, formând dâmburi. Soferii trebuie sa circule cu o viteza redusa daca nu vor sa avarieze iremediabil autoturismele. "Ar trebui sa fie mai bine, ca asa ne promit in fiecare an. Facem drumuri, facem de toate si uite rezultatul", spune furios Ion Botoi.

Se intervine… româneste

Pe podul de la Narcisa se va interveni, dau asigurari autoritatile locale. Dar, asta numai la nivelul peticirii, pentru ca despre reparatii capitale vorbim doar in vara acestui an. "Vom interveni pe cele doua poduri din oras, dar si pe alte artere", sustine Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau. "Dar, lucrarile de modernizare totala a celor doua poduri vor incepe in vara acestui an, investitiile fiind incluse in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana care se vor realiza cu fonduri europene". Pâna la fonduri europene, peticeala a inceput pe podul de la Narcisa, intr-un mod tipic românesc. Drumarii scot punga cu mixtura asfaltica, o toarna in groapa si o bat cu picioarele. "Am vazut ca se lucreaza, dar nu cred ca va da prea mult randament pe vremea asta", spune Lucian Olteanu, sofer bacauan.
Andreea Gavrila

Cum considerati ca se circula strazile din Bacau?

Adrian Lungu:
"Foarte urât. Sunt gropi in tot Bacaul pe care abia le putem evita, ca sa nu mai spunem ca mai sunt strazi unde zapada nu s-a luat nici acum".

Lucian Olteanu:
"Sunt foarte multe gropi. Trebuie sa te feresti daca vrei sa ajungi cu bine la semafor".

Costica Boghiu:
"Nu sunt gropi, sunt cratere! Se merge greu peste tot, desi platim atâtea taxe pentru drumuri!".

Vineri, 24 februarie, Gradinita nr.17 a gazduit si organizat Cercul pedagogic "Rolul activitatilor de educatie fizica in dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari". "Activitatea cercului pedagogic s-a dorit a fi o pledoarie pentru miscare, pentru practicarea sportului intr-un mod organizat. In conditiile in care a crescut alarmant numarul copiilor cu afectiuni generate de obezitate, totul fiind generat de lipsa de miscare, atât pentru institutiile de invatamânt, cât si pentru parinti a devenit absolut necesara indrumarea celor mici catre practicarea sportului intr-un cadru organizat", a declarat directorul gradinitei, ed. Elena Rosca. Prin activitatile organizate s-a urmarit ca educatoarele sa-si insuseasca corect, din punct de vedere metodic, modul de desfasurare a activitatilor de educatie fizica. (A.G.)

Pâna in 2006, in dreptul satului Furnicari a existat un bac plutitor pe care locuitorii comunei Tamasi, dar si cei din comunele invecinate treceau Siretul ca sa-si lucreze pamânturile sau ca sa ajunga in Bacau. Bacul plutitor avea o vechime de jumatate de secol si nu a mai rezistat. In locul lui, trebuie construit un pod, insa Primaria Tamasi nu poate suporta aceste costurile. Veronica Dontu, primar, avea o singura solutie: sa ceara sprijin financiar Consiliului Judetean (CJ) Bacau. In nota de fundamentare, edilul arata ca acest pod ar scurta drumul cu 15 km si ar duce la dezvoltarea zonei intrucât exista un proiect de amenajare piscicola si unul de turism. De asemenea, transportul de marfuri si de persoane ar costa mai putin, agentii economici ar fi mai interesati de zona, iar pentru locuitori a fi mai lesne sa faca naveta la o slujba in oras. Primul pas a fost facut: judetul Bacau s-a asociat cu comuna Tamasi. CJ Bacau va acoperi cheltuielile de executie, iar autoritatile locale vor suporta costurile generate de intocmirea studiului de fezabilitate si obtinerea tuturor avizelor necesare.
Silvia Patrascanu

Primari, asistenti sociali si referenti din 13 comune s-au intâlnit, la sfârsitul saptamânii trecute, cu reprezentantii PSD Bacau ca sa discute despre ”Importanta Serviciului Public Local de Asistenta Sociala. Responsabilitatea asistentului social in comunitate. Relatia cu autoritatile publice locale si importanta serviciilor sociale primare.” Initiativa apartine senatoarei Elena Mitrea, sefa Departamentului Judetean pentru Politici Sociale si Ocuparea Fortei de Munca a PSD Bacau. Participantii au incercat sa afle ”daca serviciile sociale dezvoltate la nivelului judetului reusesc sa rezolve problemele locuitorilor judetului Bacau si daca este necesara o mai mare implicare a societatii civile. Sunt intrebari care ne preocupa si la care incercam sa gasim raspunsuri in cadrul acestor dezbateri”, arata Elena Mitrea. Intâlnirile au avut loc vineri, una in Colonesti si alta in Secuieni, fiind invitati asistenti sociali din 13 comune: Secuieni, Lipova, Rosiori, Plopana, Negri, Traian, Filipeni, Colonesti, Motoseni, Izvoru Berheciului, Rachitoasa, Oncesti si Glavanesti. ”A fost o intânire foarte interesanta, la care am discutat despre problemele familiei, conditia femeii si prevenirea abandonarii copiilor, arata Margareta Luncanu, primarita din Secuieni. Din pacate, nu toti au raspuns invitatiei. Unii au considerat ca sunt trebuiri mai importante, la sfârsit de saptamâna, decât asistenta sociala.” S-a discutat despre Legea Asistentei Sociale, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2012 si care stabileste ce raspunderi au primariile, consiliile judetene si Guvernul in asigurarea serviciilor, dar nu rezolva problema finantarii, despre factorii care impiedica dezvoltarea serviciilor sociale din mediul rural, diferenta dintre servicii si beneficii sociale, contextul local, cel existent si cel necesar, pentru desfasurarea activitatii de asistenta sociala, incluziunea sociala a copiilor si persoanelor vârstnice prin intermediul serviciilor publice, specificul activitatilor derulate in cadrul serviciilor si compartimentelor de asistenta sociala, precum si despre importanta acreditarii serviciilor sociale primare. La cele doua intâlniri au participat si Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC, si Alina Iftode, jurist.
Silvia Patrascanu

Consiliul Judetean (CJ) Bacau va aloca 150.000 de lei comunei Odobesti pentru cofinantarea unui proiect integrat si 100.000 de lei, judetului Vrancea, afectat de caderile masive de zapada de la inceputul lunii februarie. Chiar daca au existat impotriviri si critici la adresa generozitatii fata de vecinii din Vrancea, proiectul a fost aprobat. CL Odobesti a câstigat fonduri pentru o investitie extrem de importanta, dar a ajuns intr-un impas: nu are bani pentru a acoperi cheltuielile neeligibile si penalitatile determinate de intârzieri. Este vorba de un proiect integrat in valoare de 2,5 milioane de euro, depus pe Masura 322, care cuprinde asfaltarea drumurilor, infiintarea unui centru after-school si dotarea centrului cultural de traditii. Ca sa evite blocarea investitiei, Primaria Odobesti avea nevoie de sprijinul CJ Bacau. “Noi nu vom periclita niciodata derularea proiectelor europene si vom proceda la fel cu toate comunele care sunt implicate in astfel de investitii”, a afirmat Dragos Benea, presedintele CJ, referindu-se la faptul ca edilul e membru PDL. A doua solicitare a venit din partea judetului vecin. Invocând situatia exceptionala determinata de viscol si ninsori, CJ Vrancea a cerut un sprijin financiar in valoare de 100.000 lei. Solicitarea a stârnit critici din partea democrat-liberalilor, acestia afirmând ca exista destule comune bacauane care nu au bani pentru deszapezire si au nevoie de ajutor. Dragos Benea le-a reamintit ca si judetul Bacau a beneficiat de sprijin in 2010, când a fost afectat de inundatii. Pâna la urma, consilierii au aprobat alocarea a 250.000 de lei din fondul de rezerva bugetara, care trece, in 2012, de doua milioane de lei.
Silvia Patrascanu

La Buhusi, ochii administratiei sunt tintiti pe naravasul pârâu Bodesti, cel care, uneori, inunda agresiv cartierul. „Pompierii, alti salariati din administratie, sunt mereu in zona, pentru a interveni in caz de nevoie. Am intervenit la unele institutii, la diferite blocuri de locuinte, unde zapada era un pericol”, a spus primarul Ionel Turcea.
In week-end, si cei din Blagesti au fost mobilizati in zonele sensibile, efectuând si un exercitiu la nivel de cod portocaliu, pentru o eventuala inundatie. „Preventiv, in zona cu mare risc de inundatii din Buda, am degajat 3.000 de m.c. zapada si monitorizam pârâul Prajoaia. Din centrul localitatii Blagesti, am degajat peste 50 de masini cu zapada. Suntem atenti la evolutia vremii si ne rugam in fiecare seara la Dumnezeu, ca nu cumva sa se intâmple ceva”, ne-a spus primarul Laurentiu Munteanu. (I.F.)

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau atrage atentia asiguratilor care folosesc formularul E 112 asupra riscului de a nu beneficia de toate drepturile lor din cauza unor erori de procedura. Acest tip se foloseste de catre pacientii care au nevoie de tratament sau interventii chirurgicale, dar nu pot beneficia de acestea in timp util in tara. Daca serviciile medicale respective se afla in lista celor acordate prin sistemul asigurarilor sociale de sanatate, dar, din diferite motive nu pot fi acordate si se pune in pericol viata sau starea de sanatate a pacientului, se poate utiliza formularul E 112. Bolnavul poate fi tratat in clinici din statele UE, iar contravaloarea serviciilor va fi suportata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). „Pentru a nu fi nevoiti sa scoata bani din buzunar, asiguratii trebuie sa obtina mai intâi formularul de la noi, a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS. Este gresit sa plece la tratament si sa solicite ulterior formularul si decontarea cheltuielilor.” In primul caz, CNAS suporta costul integral al serviciilor medicale primite in strainatate. In al doilea caz, CNAS deconteaza serviciile acordate intr-un alt stat UE la nivelul la care se platesc acestea in România. „De exemplu, o interventie chirurgicala care a costat in strainatate 50.000 de euro, poate fi decontata la noi la 1.000 de euro, a explicat Viorica Draganuta. Atât va primi asiguratul care solicita decontarea cheltuielilor. In schimb, daca pleaca având asupra sa formularul, nu va plati nimic. Este important sa nu semneze nicio factura in strainatate. Conturile se regleaza intre clinica si CNAS” Anul trecut, 6 asigurati au plecat la tratament in strainatate cu formularul E 112.
Doina Mincu

Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bacau a lansat proiectul national "Mesajul meu antidrog", proiect care se desfasoara sub forma unui concurs. Ajuns la editia a IX-a, concursul urmareste mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri si reducerea cazurilor de noi consumatori in rândul elevilor si studentilor din sistemul de invatamânt preuniversitar si universitar. "Prin implicarea unui numar cât mai mare de tineri intr-o competitie fair play ne propunem dezvoltarea unor abilitati de cercetare, creativitate, competitivitate si nu in ultimul rând, de viata sanatoasa. Rezultatele obtinute pâna acum la nivel local si national ne incurajeaza sa continuam acest demers preventiv", a explicat consilierul CPECA, Marta Butnaru. Anul acesta, sectiunile editiei sunt: eseu literar, creatie pagina web, film de scurt metraj, fotografie digitala, spot, arte vizuale, sport. Tinerii trebuie sa vina cu mesaje pozitive, prin care sa incurajeze alternativele la consumul de droguri.
Andreea Gavrila

De Dragobete, in unitatile de invatamânt bacauane au fost organizate mai multe evenimente pentru a marca ziua dragostei in varianta româneasca. Astfel, la CN "Vasile Alecsandri", elevii coordonati de profesorii Calina Stroe, Dana Popa si Calin Boamba au organizat sezatoarea intitulata "Dragobete saruta fete". La activitati a luat parte si Ansamblul Ciucurelu, condus de Mitica Pricopie. Tinerii au luat parte la mai multe concursuri pe tema semnificatiei zilei de Dragobete, dar si la competitii dedicate cuplurilor. Si decorul a fost unul special, fiind aduse tesaturi arhaice, costume populare, elemente traditionale de decor, ca parte a proiectului "Promovarea specificului national prin specific regional" care se desfasoara in aceasta perioada in colegiu.
Si la CN "Gh. Vranceanu" s-a organizat ziua iubirii. Aici, elevii coordonati de prof. Elena Dragomir au organizat concursuri din cele mai diverse, de la cea mai frumoasa declaratie de dragoste, pâna la cel de creatii artistice sau plastice. A fost prezent si ansamblul "Mugurasii" care a invitat lumea la dans pe ritmuri populare. In tot liceul au fost atârnate baloane rosii cu mesajul acestei sarbatori. Intre momente, elevele Irina Aldea si Loredana Ilie au interpretat melodii de dragoste. La final, s-a incins Perinita si manifestarea s-a incheiat cu o ploaie de confetti in forma de inimioare. (A.G.)

Duminica, 26 februarie 2012, de la ora 10, Sala de conferinte a hotelului Dumbrava gazduieste conferinta de presa a deputatului democrat liberal Valerian Vreme. Intre temele care vor fi abordate se numara actiunile si initiativele din timpul mandatului de ministru detinut la Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, directii de actiune pe anul in curs, tratatul ACTA, legea retinerii datelor, legea protectiei datelor cu caracter personal etc. (D.V.)

Simpozionul ,,V? rug?m, spune?i nu actelor violente!”, ini?iat de prof. Carmen Stanciu, coordonat de profesorii Ion Pascu, Simona Gârmacia ?i Nicoleta Filote, realizat în ziua de 23 februarie, a mobilizat resursele unui veritabil… comando educativ, dac? exist? a?a ceva…. Direc?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului Bac?u, dispensarul din Sascut, Poli?ia Sascut, ?colile Sascut, R?c?ciuni, P?nce?ti au fost parteneri minuna?i pentru ?coala Sascut-Sat, organizatorul manifest?rii. Sceneta „Neajunsurile nu sunt un motiv ca s? recurgem la violen??!”, scris? de prof. Carmen Stanciu, a fost minunat interpretat? de elevi. „Fostele iubirii”, „Unde dragoste nu e, nimic nu e…”, „Nu se merge-n cer” ?i „Cântec pentru mam?” au reprezentat esen?a unui moment muzical coordonat de prof. Ionela Sandu. Diferite mini-scenete, poezii, dar ?i eseuri, care au avut ca tematic? anti-violen?a, au fost prezentate cu talent actoricesc. Ansamblul „Dorule?ul”, coordonat de prof. Ion Feren? ?i Ionela Sandu, momentul literar emo?ionant al ?colii din R?c?ciuni, alte momente artistice ale ?colilor P?nce?ti ?i Sascut au tras cortina peste o activitate care a r?v??it con?tiin?e. Din acel… comando de suflet n-au lipsit directorul Sorin Bra?oveanu, consilierul juridic Monica Sasc?u, coordonatorul de proiecte Marilena Mocanu ( DGASPC Bacau), medicul Drago? D?r?ban, poli?i?tii Constantin Popa ?i Marius Z?br?u?eanu, primarul de Sascut, Cristinel Bostan, profesori de la ?colile partenere ale proiectului: Gabriel M?r?ndoiu, Andreea Diaconu, Eugen Luca, Costel Leonte, Gabriela Cerbu, Am?riu?ei Liliana. „Am încercat, spune prof. Elena Sandu, s? atragem aten?ia asupra violen?ei domestice care, din p?cate, prinde teren din ce în ce mai mult atât în mediul familial, cât ?i în cel ?colar.”
Ion Fercu

Prefectul Constantin Scripat anunta municipalitatea ca declara mai multe utilaje de deszapezire decât actioneaza in realitate. Acesta sustine ca va verifica toate contractele incheiate pentru deszapezirea municipiului in aceasta iarna. Pe circa 70 de strazi nu s-a intervenit deloc, mai spune prefectul.

In conferinta de presa organizata vineri la Palatul administrativ, prefectul Constantin Scripat a dat publicitatii rezultatele verificarilor pe care le-a cerut in teren, in zilele care au urmat ninsorilor abundente. Potrivit acestuia, desi in fiecare noapte Primaria Bacau a anuntat ca se va interveni cu zeci de utilaje, numarul lor a fost de fapt mult mai mic. “In data de 17 februarie au fost gasite doar 14 utilaje, în timp ce Primaria Bac?u a raportat 70, în data de 18 februarie, inspectorii Institutiei Prefectului au gasit 44 de utilaje, în loc de 70. Pe 19 februarie, 17 utilaje si nu 50. În niciuna din zile situatia transmisa nu a fost corecta”, a declarat prefectul Constantin Scripat. Acesta a anuntat si ca pe zeci de strazi nu s-a intrat cu niciun utilaj, desi la inceput de an, municipalitatea a trâmbitat ca are bugetul cel mai mare din istoria Bacaului.
Ce spune municipalitatea despre aceste acuzatii, aflati in cotidianul Desteptarea de luni, 27 februarie.
Andreea G.

Fosta multipl? campioan? la gimnastic? Nadia Com?neci a trecut prin momente dificile, vineri diminea??, când avionul cu care se îndrepta spre Polonia a aterizat de urgen?? la Glasgow.
Într-un mesaj postat pe twitter, Nadia Com?neci a anun?at: "Sunt în drum spre Polonia. Din motive de securitate am fost nevoi?i s? ateriz?m la Glasgow. Motivul: un pasager agresiv".
Dup? aproape ?ase ore, Nadia a revenit cu preciz?ri: "Am ajuns, în sfâr?it, în Polonia. Poli?ia l-a dat jos pe acel domn din avion".
În urm? cu câteva zile, Nadia Com?neci anun?a, de asemenea, pe platforma Twitter, c? urmeaz? s? plece în Polonia, împreun? cu fiul s?u, Dylan, pentru a filma o reclam?. (Mediafax)