In ultimele 24 de ore, echipajele Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta au intervenit pentru lichidarea a 11 incendii de vegetatie uscata. In urma acestor evenimente, a fost mistuita de flacari o suprafata de 23 de hectare de vegetatie uscata.
Pompierii reamintesc ca arderea miristilor se face doar cu obtinerea permisului de lucru cu focul, potrivit legii. Emiterea permisului se face prin grija primarului de catre seful Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta. Exceptie fac cei care dau foc vegetatiei uscate si resturilor vegetale in cadrul gospodariilor. In zona caii ferate, vegetatia se curata obligatori de proprietarul terenului, la fel cum se intâmpla in zona de siguranta a drumurilor nationale si judetene. Nerespectarea prevederilor legale atrage sanctiuni contraventionale asupra persoanelor vinovate cuprinse intre 1000 si 2500 de lei.
"Miercuri au avut loc mai multe incendii la intervale scurte de timp. O parte s-au petrecut in municipiu, pe strada Pictor Aman, strada Izvoare si strada Chimiei. Altele au avut loc in satul Bârsanesti, pe un teren apartinând Consiliului Local, comuna Glavanesti, in localitatea Oituz dar si la Gaiceana si in cartierul Slobozia din Onesti", a declarat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau.
Pentru a evita izbucnirea unor astfel de incendii, pompierii recomanda sa fie colectate in gramezi vegetatia uscata si resturile vegetale, gramezi care sa poata fi controlate, arderea sa se faca in conditii meteo fara vânt si pe cât posibil sa nu se permita propagarea focului in vecinatate, numai pe timp de zi si cu supraveghere atenta. Bineinteles, pompierii trebuie anuntati imediat daca focul se extinde.
Andreea Gavrila
Incendiile mistuie zeci de hectare de vegetatie uscata
Duminica trecem la ora de vara
In noaptea de sâmbata, 24 martie, spre duminica, România va trece la ora de vara. Astfel, ora 3.00 dimineata va deveni ora 4.00. CFR Calatori a anuntat ca trenurile vor respecta programul de iarna si vor pleca din statii în conformitate cu acesta pâna duminica la ora 3.00 dimineata, care va deveni ora 4.00. Dupa ora 4.00 trenurile vor respecta noua ora oficiala si vor circula conform mersului normal. Cât despre trenurile care ar fi trebuit sa plece în intervalul orar 3.00-4.00, care dispare, acestea vor porni din statii cu întârziere, dupa ora 4:00. În aceasta situatie se afla 43 de trenuri InterRegio si 41 de trenuri Regio.
Debransatii nu mai accepta toate aberatiile: „CET-ul sa-mi plateasca mie chirie!”
Constantin Hodoroaba (foto) este unul dintre bacauanii care au renuntat la serviciile CET, furnizorul de agent termic, si au preferat sa-si instaleze in apartament propria sursa de caldura si apa calda. „Am facut o investitie, platesc o groaza de bani pentru gazele naturale si mai sunt obligat sa dau bani si la CET, ne-a declarat acesta. Este aberant! M-am trezit cu niste facturi de la firma de repartitoare cu care are contract asociatia de proprietari, nu eu. De ce imi trimite mie firma asta facturi? Ce contract am eu cu ea?” Cele doua facturi arata ca familia Hodoroaba trebuie sa plateasca CET-ului 43,85 lei pentru luna ianuarie si 83,24 lei pentru luna februarie. „Am fost la asociatia de proprietari, de unde am fost trimis la firma de repartitoare. Acolo mi s-a spus ca sunt dator pentru tevile de caldura care trec prin apartamentul meu. Nici macar nu dau caldura aceste tevi. Una este rece, iar cealalta abia calduta.” Administratorul Asociatiei de proprietari 81, Gabriela Nanu, ne-a declarat ca nu-l poate ajuta pe locatar si ca acesta va trebu sa plateasca. „Asta e o aberatie la nivel national. Este lege si nu avem ce face.” De fapt, este vorba despre Ordinul 323/2010 al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), care stabileste ca toti proprietarii de apartamente, indiferent de sursa de incalzire a locuintei, platesc o parte din factura de caldura din sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, respectiv valoarea consumului din instalatiile comune (tevile care tranziteaza apartamentele si cele din subsol, casa scarii sau uscator). Cel mai ciudat in cazul acestui locatar este modul in care s-a stabilit cota care ii vine de plata. Administratorul asociatiei de proprietari ne-a declarat ca nu s-a realizat o inventariere a tevilor din apartamente si nici a spatiilor comune. „Când s-au montat repartitoare la cei din bloc ramasi la CET, firma aintrat la ei in apartamente. Acestea sunt cam la fel in bloc si s-a facut un calcul pe baza asta si pentru ceilalti.” Constantin Hodoroaba este indignat fiindca vecini de-ai sai care primesc de la CET caldura nu platesc niciun leu. Unii au ajutor de caldura care le acopera suta la suta din factura. „In timpul asta, eu, care mi-am pus centrala, trebuie sa platesc pentru ce nu consum. Ce-ar fi sa-i percepem si noi, cei cu centrala proprie, chirie CET-ului pentru ca se foloseste de tevile noastre, fiindca asa ni se spune, ca sunt ale noastre, ca sa-si transporte caldura si apa calda catre clienti? Asa ar trebui: CET-ul sa-mi plateasca mie chirie!”
Doina Mincu
Elevii se inscriu la activitatile din programul „Scoala altfel”
Programul national „Scoala altfel” care se va desfasura si in scolile bacauane in saptamâna 2-6 aprilie, a ajuns la o noua etapa: cea in care elevii au posibilitatea sa se inscrie la activitatile cuprinse in programul fiecarei unitati de invatamânt. In acest sens, fiecare judet/liceu a gasit câte o metoda originala de a duce la bun sfârsit aceasta noua provocare. Spre exemplu, in unele licee inscrierile elevilor la activitatile dorite se fac cu ajutorul flipchart-urilor, iar in alte institutii de prin accesarea unor platforme online, se arata intr-un comunicat al Consiliului National al Elevilor. „Ne bucuram sa vedem entuziasmul si nerabdarea colegilor nostri de a incepe programul «Scoala altfel». Fie ca este vorba de actiunile propuse de profesori, sau de elevi prin Consiliile Scolare ale Elevilor din fiecare unitate, programul final a fost realizat de cei trei parteneri in educatie: elevi, profesori si parinti. Elevii au, in sfârsit, posibilitatea de a participa la cursuri care sa le ofere ceea ce isi doresc ei sa invete", a declarat Andrei Petre, presedintele Consiliului National al Elevilor. Pâna pe 24 martie, elevii isi vor definitiva optiunile in ceea ce priveste activitatile la care vor participa, urmând apoi organizarea propriu-zisa a acestora.
Prin acest program se urmareste incurajarea elevilor de a dobândi experiente noi din domenii atractive si de a interactiona cu alti colegi din liceu. In ceea ce priveste tematica activitatilor, acestea sunt foarte variate: dezbateri legislative, actiuni de implicare sociala, actiuni ecologice, sportive, concursuri de talent, traininguri de comunicare, managementul timpului, managementul conflictului.
Andreea Gavrila
Colocviu international la Universitatea „Vasile Alecsandri”
Astazi, de la ora 10, la Universitatea "Vasile Alecsandri" debuteaza lucrarile editiei a VIII-a a Colocviului international "Le plaisir de dire/d’ouir, le plaisir d’ecrire/de lire", organizat de grupul de cercetare Espaces de la fiction, colectiv afiliat Centrului de cercetare al formelor discursive contemporane (Interstud) de la universitate. "Tema din acest an, centrata, asa cum o sugereaza si titlul, pe placerea lecturii, a scrisului si a cuvântului rostit, se bucura de colaborarea unor reputati profesori si cercetatori de la Scoala Normala Superioara din Paris, Universitatea Paris 3, Universitatea Paul Valery, Montpellier 3, Institutului de Stiinte ale educatiei din Bucuresti, Scolii Normale de Limbi Straine a Universitatii Nationale din Ha Noi, Vietnam", a explicat conf.univ.dr. Simina Mastacan. Peste 20 de invitati de la aceste universitati vor prezenta reflectiile lor in domeniul limbii si literaturii franceze si francofone, al analizei discursului argumentativ, didactic, teatral. (A. Gavrila)
Semnal de alarma impotriva consumului de etnobotanice
In timp ce politistii locali confiscau plicuri cu substante interzise, voluntarii antidrog continuau seria activitatilor de prevenire in rândul tinerilor si adolescentilor. Ei spera ca prin campaniile pe care le organizeaza sa convinga din ce in ce mai multi tineri sa se fereasca de aceste tentatii nocive.
Voluntarii Centrului Antidrog Bacau au fost angrenati ieri in doua evenimente care au avut ca scop prevenirea consumului de tutun, alcool si droguri, inclusiv cele legale, cu proprietati psihoactive. In cadrul proiectului "Altfel, dar la fel ca tine", voluntarii au organizat concursul "Capcana drogurilor si victimele ei". Acesta s-a desfasurat in perioada 2 februarie – 22 martie, iar ieri participantii si-au prezentat rodul muncii lor. Astfel, elevii de la Scoala 19, Scoala "Mihai Dragan" si Scoala "Constantin Platon" au realizat scenete, pornind de la termenii viata, droguri, prevenire, sprijin. Cele mai bune scenete au fost premiate in cadrul unei festivitati desfasurate ieri de catre partenerii campaniei: Asociatia pentru Prevenirea Adictiei, Asociatia "Oblio si prietenii" si Asociatia "Mie imi pasa" Bacau. Copiii au primit trofee, diplome si dulciuri.
Tot ieri, in Parcul Catedralei, s-au lansat in aer "Baloanele optimiste". Pe acestea au fost inscriptionate mesaje optimiste, pro viata.
"Prin activitatile lor, voluntarii antidrog ai Centrului Antidrog isi doresc inca o data sa traga un semnal de alarma cu privire la nocivitatea consumului de droguri si mai ales de substante noi cu proprietati psihoactive – etnobotanice – asupra tinerilor si a familiei acestora", a explicat Marta Butnaru, consilier la centru.
Andreea Gavrila
Un nume cat o lume – Paul Taralunga
Pentru cei ce l-au cunoscut pe profesorul, cercetatorul si muzeograful din Prajesti (comuna Prajesti, pâna de curând în comuna Traian), judetul Bacau, echivalenta din titlu nu cuprinde niciun fel de exagerare. Numele lui Paul Taralunga (27 dec. 1921 – martie 2012, Prajesti) a devenit sinonim cu cel al satului natal, în care a cladit un muzeu, a amenajat o gradina botanica de interes national si a ridicat un monument eroilor din localitate.
Ceea ce particularizeaza asezamintele sale este spargerea granitelor locale, aplicând principiul ca pamântul ne este acelasi peste tot si ca natura nu are identitate nationala. Multe l-au avantajat pe dascalul din Prajesti, daca vorbim de personalitatea sa: o fire dârza, hotarâta, de luptator pâna la uitarea de sine pentru o cauza nobila; curiozitatea intelectuala, depasind perimetrul specializarii înguste; temeinica pregatire asigurata de Scoala Normala din Bacau (1942) si de Facultatea de Stiinte Naturale si Geografie din Iasi (1962); perseverenta cu care a urmat un crez: acela de a crea într-un sat, departe de sosele europene sau nationale, o lume în care se îngemaneaza specii de plante din cele patru puncte cardinale.
Cât priveste idealul sau profesional, ramâne un model pentru felul în care a stiut sa concretizeze o lucrare metodico-stiintifica pentru gradul didactic I: „Muzeul si Gradina Botanica din Prajesti“. Un fapt care pentru cei mai multi dintre noi, dascalii, este reflexul obligatiei aproape administrative (dupa un numar de ani, ne înscriem pentru a sustine si… ultimul grad) s-a preschimbat într-o institutie culturala din bazinul Siretului. Nu s-a multumit cu aceasta: a cercetat si a publicat în lucrari de specialitate studii derivate din lumea fascinanta pe care a sintetizat-o în perimetrul muzeal. Cei ce l-au ascultat ca ghid – si nu au fost putini – au remarcat cultura vasta, puterea de convingere, forta de a impune un adevar: nu suntem – cum am fost învatati – stapânii naturii, ci parte a ei, în care minunile lui Dumnezeu sunt fara de numar.
I-au fost dedicate carti (scrise de Eduard Straub si Silvia Dascal, de exemplu), a primit distinctii, iar acum, la plecarea sa din aceasta lume, se cuvine ca Muzeul si Gradina Botanica „Paul Taralunga“ sa devina o egida oficiala. În 1992, când împreuna cu Octavian Voicu ma aflam la Prajesti, am primit o întrebare dramatica: „Ce fac, dragii mei, cu toate acestea? Ca nu le-am înregistrat nicaieri!“ „Faceti o donatie! Aveti si un nume care va avantajeaza…“ a venit raspunsul nostru. Câta vreme va supravietui natura, atâta va trai si numele lui Paul Taralunga.
Ioan Danila
Francofonii s-au reunit la „Vranceanu”
Ieri, la Colegiul "Gheorghe Vranceanu" a avut loc o activitate care a incununat saptamâna dedicata francofoniei. Elevii claselor a IX-a A, C si G, a XI-a E si H si a XII-a B au pregatit si prezentat mai multe eseuri in limba franceza in care au vorbit colegilor despre amintirile lor din vacanta. Tema a fost aleasa de coordonatorul activitatii, prof. Elvira Macaru. Si in acest an au fost alese 10 cuvinte pe care elevii le-au inclus in lucrarile lor. Acestea sunt din opera lui JJ Rousseau, la aniversarea a 300 de ani de la nasterea sa. "A devenit o traditie in colegiul nostru sa organizam aceste manifestari pentru a marca francofonia. De fapt aceasta activitate incununeaza seria celor pe care le-am organizat deja in aceasta saptamâna. Elevii au fost ca de obicei deschisi si s-au implicat", a explicat prof. Macaru. Pentru implicarea lor, acestia au primit diplome de participare. Elevii au fost coordonati de prof. Crina Lazar, Mihaela Cojan si Mihaela Savin. (A.G.)
S-a deschis Centrul de zi „Albert”
Asociatia Lumina a inaugurat la Luncani, comuna Margineni, Centrul de zi “Albert” pentru copiii cu boli severe. „Distrofia musculara Duchenne, leucemia acuta, tetrapareza spastica, spina bifida, virusul HIV, SIDA, sunt doar câteva dintre bolile de care sufera acei copii si tineri, beneficiari ai serviciilor oferite de Hospice Casa Albert, ne-a declarat Mara Matei, coordonator relatii publice. Preluati cu mijloacele de transport ale asociatiei pentru a fi transportati la centrul de zi, beneficiarii nostri sunt implicati în activitati educative, activitati ludice si de socializare cum ar fi: stimulare prin arte combinate, jocuri de timp liber, lectura, sarbatorirea zilelor de nastere.” În timpul petrecut la Centrul de zi Albert, copiii si tinerii beneficiaza de masaj, gimnastica medicala, metode si tehnici specifice programului de recuperare în functie de nevoile pacientului si sunt implicati în activitati în camera senzorial?. Pe parcursul zilei în care participa la Centrul de zi Albert, copiilor si tinerilor le sunt servite gustarea de dimineata si prânzul format din doua feluri de mâncare si desert, toate proaspat preparate de catre bucatarul asociatiei. Asociatia Lumina a fost înfiintata în anul 1998, de fundatia „Cry in the the Dark” din Marea Britanie, si are doua proiecte. Unul dintre acestea este Centrul rezidential Casa Lumina, din Comanesti, care este camin pentru 22 de tineri cu nevoi speciale. Al doilea este Hospice Casa Albert, cu sediul în satul Luncani, care a inceput in 2006 si a carui viziune este îmbunatatirea considerabila a calitatii vietii copiilor si tinerilor diagnosticati cu o boala grava. (D.M.)
Rafo inseamna Onesti. Si invers!
Acuzatii grave la adresa administratiei locale onestene cu privire la modul in care primarul Lemnaru intelege sa sustina intreprinzatorii locali. Cel putin asa s-ar traduce initiativa prefectului Constantin Scripat de a se intâlni cu media locala. Cu aceasta ocazie prefectul a raspuns acuzatiilor edilului onestean conform carora reprezentantul guvernului ar fi “subminat” economia judetului pentru ca a avizat negativ o hotarâre de Consiliu Local cu privire la contractarea unui imprumut bancar. “Primarul Lemnaru nu stie ca imprumuturile se fac dupa lege. Mai mult, dupa ce nu a facut nimic in toate mandatele sale, atentie, zero lei atrasi din fonduri europene, acum vrea sa indatoreze onestenii cu 150 de miliarde de lei vechi pentru un drum care nu apartine de consiliul local. Nu eu, Scripat, am dat aviz negativ, ci juristii prefecturii. Legea e una pentru toti si trebuie respectata”, a declarat prefectul Scripat.
Primarul Lemnaru este bun doar sa mature!
Asa afirma in conferinta de presa deputatul PDL Valerian Vreme, caracterizând public prestatia primarului din Onesti. Tot cu aceasta ocazie s-a discutat si despre iminenta repornire a Rafo Onesti. Reprezentantul acestei societati, liderul de sindicat Ion Marian, a anuntat faptul ca Guvernul a sprijinit societatea cu garantii de stat si ca acum mai trebuie finalizat contractul cu bancile. Imediat ce hârtiile isi vor urma cursul, Rafo isi va relua activitatea. Sindicalistul Marian a explicat celor prezenti ca Rafo nu mai are nicio datorie si ca investitorii chiar fac angajari. Insa, reprezentantul sindicatului nu poate intelege cum administratia locala, in loc sa ajute societatea, s-a gândit sa-i mareasca darile locale. “Investitorii sunt chiar mirati de indiferenta Consiliului Local fata de aceasta societate. In loc sa ne ajute, mai mult ne-au incurcat. Le-am spus de mai multe ori ca Rafo inseamna Onesti si invers. Nici nu au vrut sa auda”. Afirmatiile liderului de sindicat au fost intarite si de deputatul PDL Valerian Vreme: “Primarul Lemnaru l-a acuzat pe prefectul Scripat de vrute si nevrute. Insa se face ca nu stie ca acest prefect s-a luptat pentru Rafo si Onesti pentru obtinerea garantiilor guvernamentale. Lemnaru nu a facut nimic in acest sens”. In conferinta de presa s-au mai discutat probleme de interes local si national. (L. Botin)
Un drum de cosmar
La doi pasi de Bacau, mai rau decât in vârful dealului
Zeci de familii din comuna Letea Veche reclama conditiile de pe strada lor. Oamenii s-au saturat de gropile care le distrug masinile, de baltoace, de apa si noroiul cale li se scurg in curti si gradini. Acestia mai sustin ca nu au avut parte pâna acum decât de promisiuni electorale. De cealalta parte, primarul comunei le promite o asfaltare de urgenta.
Strada Trecatoarea Holtului, din comuna Letea Veche, este un cosmar pentru oricine se incumeta sa o strabata cu masina. De la un capat la celalalt sunt numai hârtoape si baltoace. Locuitorii de pe aceasta strada sunt disperati si spun ca isi distrug masinile de ani de zile pe aici si ca plângerile lor au ramas fara rezultat. „Drumul nostru este mai mult un traseu offroad, decât un drum public, ne-a declarat Florin Petrila (foto). Când mergi cu masina aproape ca o rupi in doua. Daca apelezi la un serviciu de taxi nu vine nicio masina aici. Este cunoscuta strada noatra de toti taximetristii. Rar se incumeta unul sa vina la comenzi.” Când ploua, este si mai greu. Apa se scurge in curti si in gradini, inundându-le. Vecinul lui Florin Petrila a fost nevoit sa-si faca un fel de dig in fata portii, altfel se trezea cu apa in casa. „E groaznic pe la noi, se plânge si Vasile Caliap. De ani de zile, in special primavara, e jelanie mare. Rupem masinile. In capatul strazii este rau de tot. Primarul vine numai in campanie electorala si promite ca rezolva.” Ion Dorcu, un alt locuitor de pe aceasta strada, sustine chiar ca primarul comunei i-a pedepsit fiindca nu l-au votat cei de aici.
Cei dinainte sunt de vina
Anul trecut, locuitorii de pe Trecatoarea Holtului au intrezarit o speranta. La un moment dat si-a facut aparitia o echipa care realiza masuratori pentru canalizare. Au trecut lunile si nu s-a intâmplat nimic bun. Primarul comunei sustine ca nu este corect sa fie acuzat ca nu s-a preocupat de drumurile din comuna. „In primul rând trebuie intrebati cei dinaintea mea de ce nu au asfaltat drumul in 18 ani, ne-a declarat Constantin Ghindea. Eu, in trei ani si jumatate, am asfaltat 5,2 kilometri. Daca fiecare primar dinainte ar fi facut un kilometru pe an, toata comuna ar fi avut asfalt.”
Promisiuni din partea primarului
Primarul Ghindea mai spune ca asfaltarea acestei strazi a fost amânata, fiind legata de un proiect de introducere a canalizarii. „Era vorba de un program pentru Zona Metropolitana. Nu puteam pune caruta inaintea boilor, cum se spune, si sa asfaltez inainte de a face canalizare. Cum nu se misca nimic prin acel program, am decis sa facem o asfaltare de urgenta pe Trecatoarea Holtului, cu bani de la bugetul local. Am schimbat si solutia pentru canalizare, de la conducta pe mijloc, la conducte pe ambele parti ale drumului.” In ceea ce priveste o nivelare a drumului la iesirea din iarna, pentru a se putea circula mai bine, primarul raspunde ca drumul este inca ud, cu baltoace peste tot si „nu se pot baga utilajele pâna nu se zvânta”. Constantin Ghindea a dat asigurari ca in aprilie si mai acest drum va fi asfaltat. „S-au alocat 3, 5 milioane de lei pentru asfaltarea unor strazi din Letea Veche, Rusi-Ciutea si Siretu.”
Doina Mincu
Jandarmii ii instruiesc pe elevi
Premergator Zilei Jandarmeriei si sub genericul programului "Scoala ta fara droguri", jandarmii bacauani au inceput o serie de activitati de informare a elevilor cu privire la riscurile la care se expun daca sunt actorii unor infractiuni. Recent, oamenii in uniforma au poposit la Scoala "Spiru Haret", unde le-au prezentat elevilor istoricul Jandarmeriei Române si atributiile acesteia, unele sanctiuni pe care le risca daca incalca prevederile Codului Penal, aspecte privind delincventa juvenila, absenteismul scolar, consumul de droguri si alcool, regulile de comportament in institutiile de invatamânt. "Elevii au fost atentionati cu privire la efectuarea apelului telefonic prin Serviciul 112, au fost instruiti elevii de serviciu privind accesul persoanelor straine in institutie si au fost impartite elevilor pliante cu caracter preventiv-educativ. Astfel de activitati vor fi desfasurate si in perioada urmatoare in scolile si liceele din Bacau si ale orase ale judetului", a explicat mr. Sebastian Cretu, purtator de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau.
Andreea Gavrila
Accidentata sau batuta si aruncata pe marginea drumului?
La aceasta intrebare cauta raspunsul anchetatorii, dupa ce, ieri dimineata, pe marginea drumului national 12A, in apropiere de Gara Asau, au gasit o femeie intr-o balta de sânge si in agonie. Procurorii, politistii de la Rutiera si de la Criminalistica au fost pusi in alerta maxima. In scurt timp, toata zona a fost impânzita de oameni ai legii, care au scotocit toata zona fara a gasi vreun indiciu ca a fost lovita de vreo masina. Nici macar urme de frânare nu erau pe carosabil, ci doar o balta de sânge. „Nu excludem nici o ipoteza. Nici cea a accidentului, nici cea a unei agresiuni. Deocamdata incercam sa stabilim identitatea victimei, care a fost internata in stare grava la spital”, ne-a declarat Felix Banila, prim procuror la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. Evenimentul a fost sesizat de un sofer din trafic, care a sunat la 112 si a anuntat ca este o victima in strada. Varianta unei agresiuni este confirmata de medicii legisti, care spun ca femeia a suferit mai multe lovituri severe doar in zona capului, fara a avea alte rani la membre sau torace, cum ar fi specific unui accident rutier. Femeia are in jur de 50-55 de ani, si este internata, in stare de coma profunda, la Reanimare. (Geta P.)
A cazut de la etajul trei si a murit
Tragedie in centrul Bacaului. O femeie care locuia intr-un imobil de pe strada 9 Mai a cazut in gol pe casa scarii de la etajul trei. Politistii merg pe varianta unui accident stupid si spun ca nu sunt indicii care sa-i conduca catre o sinucidere. Sotul femeii a venit de la serviciu la câteva minute de la tragedie si a suferit un soc. Potrivit martorilor, femeia s-ar fi aplecat dupa o pisica si a cazut peste balustrada.
O femeie de 61 de ani, din municipiul Bacau, a avut parte de o moarte violenta. In urma unui accident stupid, aceasta a cazut in gol de la etajul trei al blocului in care locuia si a murit pe loc. Martorii spun ca in timp ce se afla pe casa scarii s-a aplecat dupa o pisica si a alunecat peste balustrada. Chiar in acel moment o locatara isi verifica cutia postala si era cât pe ce sa cada peste ea. „Eram la cutia postala, mi-am luat un pliant, am auzit un zgomot, am vazut persoana care a cazut si am iesit afara sa sun la 112. A sarit sânge chiar si pe mine, pe haina. O cunosc, ca este de aici din bloc”, a spus martora. Vecinii s-au speriat când au iesit din apartamente si au dat cu ochii de cadavru. „Era acolo jos acoperita. Nici nu stiam despre cine este vorba. Acum am inteles ca este sotia sefului de scara, care sta aici la etajul I. Sunt oameni seriosi, linistiti. Cine stie ce s-o fi intâmplat”, spunea Ovidiu Genaru, un vecin.
Politistii spun ca este un accident
La fata locului au ajuns mai multi politisti care spun ca toate indiciile lor conduc ancheta pe varianta unui accident nefericit si ca nu se poate vorbi de o sinucidere. „Din cercetarile efectuate la fata locului, politistii au stabilit ca este vorba despre un accident casnic, neexistând indicii care sa ne conduca la ideea unui gest suicidal sau la producerea vreunei agresiuni”, a spus inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. In momentul accidentului, fiica femeii era in casa, iar sotul a venit de la serviciu la câteva minute de la tragedie. A suferit un soc când si-a vazut nevasta fara suflare si a fost solicitat un echipaj de la Ambulanta care i-a acordat ingrjiri medicale. Trupul victimei a fost transportat la morga pentru efectuarea necropsiei.
Geta Panaite
Etnobotanice vandute cu taraita
Magazinele de vise au fost din nou controlate de politisti. Agentii de la Politia Locala au batut la usa unui comerciant din zona Insulei de Agrement, acolo unde intr-un pet shop se vindeau vise la plic. Marfa a fost confiscata, iar administratorul sanctionat.
Patronii magazinelor de etnobotanice tin pasul cu verificarile. Pentru ca la ultimele descinderi au ramas fara sute de plicuri, acestia s-au orientat si pastreaza in sediu tot mai putina marfa. La ultimul control efectuat de politistii locali, la un obiectiv din zona Insulei de Agrement, au gasit doar 16 pliculete. Vânzatorul le-a spus agentilor ca nu-si face decât treaba pentru care este platit si ca nu-l intereseaza ce se intâmpla cu cei care consuma astfel de produse. „Nu stiu daca sunt interzise sau nu, seful m-a pus sa le dau, eu asta fac. Nu ma intereseaza nici cum se simt cei care le consuma pentru ca eu nu sunt consumator. Vând pe zi cinci sau zece pliculete”, a spus tânarul angajat ca vânzator. Politistii il contrazic si spun ca in câteva minute a vândut zeci de plicuri.
„Noi am stat si l-am pândit. Intr-un sfert de ceas, de când a venit, a dat de 60 de lei. Acum mai are 16 pliculete. Dânsul cunoaste situatia pentru ca a mai fost sanctionat. Si patronul stie despre ce este vorba. Autorizatia de functionare a fost anulata de anul trecut si ei vând in continuare”, a declarat Mihai Ardeleanu, politist local. Administratorul a fost sanctionat cu amenda de 1.000 de lei. Marfa va fi trimisa la un laborator pentru a se vedea ce fel de substante contine. Un plic cu droguri usoare se vinde cu 15 lei sau 30 de lei, in functie de cât de puternic se vrea a fi efectul. Clientii fideli ai acestor magazine sunt adolescentii. (Geta P.)
Cazul Martir Horea ajunge in instanta: E.On Gaz si zece angajati, cercetati penal
Dupa un an si trei luni de la deflagratia din municipiu, de pe strada Martir Horea, procurorii au inceput urmarirea penala. Sinistratii vad in sfârsit ca s-a facut un pas, dar au ajuns la capatul rabdarilor.
Procurorii de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau au inceput urmarirea penala fata de societatea E.On Gaz Distributie si zece angajati ai acesteia, gasiti vinovati pentru explozia de la blocul de pe strada Martir Horea, din decembrie 2010. „Se fac cercetari, toti cei invinuiti au fost chemati la audieri in prezenta avocatilor. Acuzatiile sunt de vatamare corporala din culpa si distrugere din culpa. In aceasta faza, procurorul de caz le aduce la cunostinta invinuirile”, a spus procurorul Camelia Elisei, purtatorul de cuvânt al PCA Bacau. Invinuitii vor avea posibilitatea sa aduca probe in avantajul lor, iar la finalul audierilor procurorul de caz va decide daca mai este nevoie si de alte expertize sau dosarul isi urmeaza cursul in instanta.
Refuza sa comenteze
Societatea furnizoare de gaze a refuzat sa ofere prea multe detalii legate de turnura pe care a luat-o ancheta. "Pentru ca este vorba de o cercetare in desfasurare, nu comentam la acest moment", ne-a transmis Corneliu Zait, purtator de cuvânt al E.On Gaz.
Avocatul sinistratilor, Bogdan Pocovnicu, sustine ca oamenii sunt la capatul rabdarilor. "Suntem multumiti ca s-a facut acest prim pas vizibil. Pâna acum nu aveam indicii cu privire la cei cercetati in dosar", a explicat acesta. Actiunea oamenilor in civil continua, mai ales ca au solicitat daune materiale si morale. Deocamdata, o parte din sinistrati locuiesc in apartamentele puse la dispozitie de E.On, dar si aceste contracte expira la sfârsitul lunii mai. "Suma pentru reconsolidare este de 20 de miliarde de lei vechi, potrivit expertizelor. Dar, oamenii nu doresc reconsolidare, ci ar dori bani pentru achizitionarea unei alte locuinte. Acesta este un bloc construit in ’74. A trecut prin doua cutremure, o inundatie si o explozie", mai spune avocatul Bodgan Pocovnicu.
In aceste conditii, este greu de crezut ca daca se va merge pe varianta reconsolidarii, sinistratii ar mai dori sa se mute inapoi sau ar mai reusi vreodata sa vânda aceste apartamente.
Geta Panaite
Andreea Gavrila
„Oamenii nu doresc reconsolidare, ci ar dori bani pentru achizitionarea unei alte locuinte. Acesta este un bloc construit in ’74. A trecut prin doua cutremure, o inundatie si o explozie.”
Bogdan Pocovnicu, avocat
Prof.dr. Ghiorghi Iorga: „Devenim, incet, incet, niste cu studii”
Interviu cu Ghiorghi Iorga, inspector al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, doctor in Filologie, scriitor
– Domnule profesor, nu spun ca nu m-a surprins, insa afirmatia dumneavoastra ca va place sa fiti mai mult decât un simplu profesor m-a dus cu gândul ca prin definitie un profesor nu este un «simplu profesor». Va rog sa ma ajutati sa inteleg mai bine afirmatia dumneavoastra.
– Un profesor nu este un slujbas care vine la scoala, îsi face orele, mai „serveste” câte o sedinta si pleaca acasa, multumit ca s-a mai dus o zi. El face parte din sistem, alaturi de elev, iar asta incumba tot felul de „avataruri”. El ar trebui sa aiba o viata cultural-spirituala si dincolo de catedra, în limita posibilitatilor sale. Rari sunt cei care se afla într-o astfel de fericita situatie. Un profesor e profesor si ar trebui ca acest cuvânt sa presupuna doar adjective pozitive. N-ar trebui sa existe sintagma „simplu profesor”, ceea ce ar însemna un profesor cu orizont îngust, interesat doar de propria disciplina pe care o preda. Acesti „simpli profesori” au contribuit, din pacate, si ei la situatia în care se afla învatamântul românesc preuniversitar, dupa Revolutia din 1989: nu copiii nu mai stiu de ce merg la scoala, ci adultii nu se mai gândesc de ce copiii lor trebuie sa mearga la scoala. Si daca au dreptate si unii, si altii?
-Elevii – marea lor majoritate – spun ca nu mai au nevoie de modele, ca s-au saturat sa fie dadaciti de la inaltimea catedrei, sa asculte zilnic predici de la profesorii lor. Si atunci, ce este profesorul : mentor, sclavul programei, om de cultura, vraci sau savant?
– Sa recunoastem, „înaltimea” catedrei s-a micsorat, nu mai e asezata pe un piedestal, e la nivelul…bancilor! si la propriu, si la figurat! Multi profesori n-au mai citit o carte de când au terminat facultatea. Nu mai sunt la curent cu ceea ce se „întâmpla” recent în specialitatea pe care o predau. Au mari probleme sociale. Nu si-au schimbat nici modul de a fi, nici orizontul actional, nici viziunea. Au mari probleme cu exprimarea în limba româna, sunt înspaimântati când fac o cerere. De altfel, mai mult de 90% din populatia României are mari probleme cu utilizarea limbii române. Devenim, încet, încet, niste „barbari”…cu studii, diplome, perfectionari. Desi DOOM2 a patruns în sfera de interes a oamenilor, nu s-a semnat înca, dupa aproape 7 ani de la aparitie, protocolul dintre Ministerul de resort si Academia Româna vizând introducerea, în scoala, a unor elemente din noul tratat al „Gramaticii limbii române!” Da, uneori, elevii au dreptate!
– Ati fost director de scoala, director in minister, inspector scolar general, acum inspector scolar care are in portofoliu Implementarea descentralizarii institutionale a invatamântului. Ce tot descentralizam, ce mai modernizam, deoarece de pe bancile scolii scoatem elevi fara un orizont, fara o pregatire pentru piata muncii. Dam diplome de someri, scoala nu stie ce este in strada. Cum rezolvam aceasta problema?
– Tocmai descentralizarea e o secventa a modernizarii. Numai ca ea se rezolva în spirit românesc. La noi, pâna si centralismul a avut si are fisuri serioase: si înainte, si dupa. Cele câteva mici etape ale descentalizarii învatamântului preuniversitar românesc au scos la suprafata tarele noastre specifice, de tip fanariot-balcanic. Unii primari au transformat scoala în feuda lor, sunt penibili în decizii, nu înteleg nimic din reforma. Ar trebui sa mai mearga la ore, când se întâmpla sa vina în scoala, sa mai învete câte ceva. Ei ruineaza scoala si nu-si dau seama de asta. Si unii directori tind spre astfel de „performante”. Ma gândesc cu groaza, în aceste conditii, ce se va petrece la… capatul descentralizarii! În rest, întrebarea dumenavoastra cuprinde si raspunsurile aferente.
– Este infiintarea scolilor profesionale o solutie, sunteti pregatiti sa “implementati” acest articol din noua lege a invatamântului?
– Da, e o solutie. scoala prefesionala trebuie sa iasa din statutul de anexa a învatamântului preuniversitar românesc, din postura de „cenusareasa”. Depinde, evident, de conditiile ce i se vor oferi, de managementul gestionarii ei.
– Bacalaureatul din 2011 a fost un accident sau aceea era realitatea?
-Din nefericire, a fost o radiografie a starii de lucruri din învatamântul preuniversitar românesc si a reflectat istoria tuturor neputintelor sistemului. A fost un bacalaureat „sub asalt”, în care s-a aplicat câte ceva din „rafinata” tehnologie „Big Brother”. Nu stiu înca daca vom fi învatat ceva din acest dezastru, desi morala pare a fi clara.
– Putini dintre cititorii nostri stiu ca sunteti singurul traducator de limba persana din România. Ati terminat româna-franceza, recomandati elevilor sa se adape din cultura greaca si latina, iar dumneavoastra traduceti, scrieti, ati devenit specialist in orientalistica, chiar si teza de doctorat are ca tema opera si viata unui poet persan. Va rog sa detaliati pentru cititorii nostri cum ati ajuns sa iubiti cultura persana?
-În Iran, am ajuns, poate, dintr-o întâmplare fericita. În 1977, pe când eram student la Universitatea bucuresteana, la actuala Facultate de Litere, am câstigat, în urma unui concurs, o bursa de studii la Universitatea Teheran. A fost cea mai frumoasa etapa din viata mea. „Întâmplarea” de mai sus a facut sa-mi descopar sau, mai bine zis, sa-mi redescopar iubirea pentru Orient, din adolescenta, când am cititi, dintr-un instinct inexplicabil, tot ce se scrisese despre literatura si cultura persana, cu o placere nebuna. Traducerile, proaste, prin intermediar lingvistic francez, englez, german, erau pentru mine texte fondatoare. Când am ajuns în Iran, eram deja un „orientalist”, un „specialist” în limba persana, fara a sti însa limba: pentru mine, cea mai dulce limba din lume, dupa româna, desigur. Am gasit un Iran prosper, cultural, fascinant, cu oamenii care pareau de pe alta planeta, când îti spuneau „Sa dea Domnul sa nu fii obosit” (atunci când stateai degeaba sau te odihneai), cu cersetori recitându-ti pe de rost mii de versuri din clasicii persani (desi erau analfabeti) sau care, când se trezeau, dimineata, consultau „Divanul” lui Hafez, deschis la întâmplare, sa stie cum le va fi ziua, cu strazi vii, pe care existenta se scurgea fara… tentatiile mortii, cu bazaruri în care te aflai în afara timpului, poate în „1001 de nopti”, cu universitati imense, prevazute cu statii de autobuz etc. Banuiesc ca si astazi, în republica islamica, lucrurile acestea au ramas: e fiinta iraniana dispersata… poetic!
– Poetul Omar Khayyam a devenit idolul dumneavoastra, l-ati tradus, ati facut comentarii asupra operei lui. Ce reprezinta el pentru cultura persana, pentru cea iraniana?
– O, e greu sa va spun în cuvinte „grabite”, specifice unui interviu. Omar Khayyam e unul dintre idolii mei persani. Cel mai important e, fara îndoiala, Hafez, poate cel mai mare poet al tuturor timpurilor, poet arhetipal în toata puterea cuvântului. Am început sa lucrez la cartea suprema de poezie, „Divanul”. Cititorul român nu-si poate imagina ceva mai frumos. Sper sa o termin în vreo trei-patru ani. Va fi încercarea vietii mele, având în vedere ezoterismul nesfârsit al limbajului hafezian. Omar Khayyam? Cu siguranta, cel mai popular, cel mai „prizat” poet din toate timpurile. Niciun alt confrate al lui nu s-a bucurat vreodata de o asa frenezie a traducerilor în limbi, dialecte si chiar idiomuri, unele chiar locale. Doar celebritatea lui Khayyam, confundându-se în lume cu însusi spiritul persan, într-o sinonimie imediata, ascunde si un paradox teribil: în Iran poetul e perceput drept un creator fara prea mari merite artistice, un poet valoros totusi, dar nu în masura sa suscite in interes enorm. De ce? Pentru ca, de fapt, da impresia ca orice iranian ar puta compune rubaiate în spiritul lui. Culmea, recunoasterea sa în propria tara e rezultatul, uneori reflexul, popularitatii, dobândite târziu, în Occident (mai întâi în Anglia, apoi în Franta)!
– Ce sunt rubaiatele ? O traducere a acestora din opera lui Khayyam v-a adus aprecieri si premii din partea criticii din România.
– Povestea rubaiatului persan e lunga precum istoria poeziei persane. Ne-ar trebui un interviu întreg pentru asta. Cititorii dumneavoastra interesati pot consulta cartea mea „Omar Khayyam si «complexele» mitului european”, aparuta în 2009, la Editura Universitas XXI. Va ofer câteva elemente de recunoastere. Desi nu sunt identice din punct de vedere structural, s-a impus de multa vreme sinonimia acestei forme poetice persane cu catrenul european. E cea mai condensata forma fixa a liricii persane. În rubaiat, se poate vorbi despre iubire si filozofie, se poate celebra vinul sau un print generos, ironiza dusmanii, cânta natura, exprima un extaz mistic sau te poti plânge de lipsa de bani. Se pare ca rubaiatul a fost inventat în vremuri de complicitate, pentru ca se cere citit ca un text cu mai multe niveluri de întelegere. E un joc de raporturi între lumini si umbre, între ceea ce e aluziv, sugestiv, uneori ezoteric. Cuvintele îsi raspund prin ecouri, iar acestea creeaza o muzica pe care doar urechea iranianului, exersata, o poate percepe. Cititi traducerea mea, aparuta în 2004, la editura ieseana „Universitas XXI”, „Un arian în umbra moscheii” si va veti convinge.
– Ati tradus Nichita Stanescu in Iran, dar si basme românesti. Se vinde carte româneasca in Iran?
– În 1978, în plina revolutie islamica, înainte de plecarea sahului Iranului, am reusit, dupa o munca infernala, sa traduc din româna în persana „11 elegii”, de Nichita Stanescu, si „Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte. 5 basme populare românesti”. Dupa ce am semnat contractul, am fost nevoit, precum ceilalti studenti straini, sa parasesc Iranul atât de drag mie. Revolutia islamica ne periclita viata. Cartile au aparut, dar n-am putut, în ciuda unor demersuri înalte, sa intru în posesia vreunui exemplar. Oricum, nu mai conteaza. Important e ca au aparut si s-au bucurat de succes. Câti cunoscatori ai limbii persane are România? Ma tem ca foarte putini, iar cei câti mai sunt nu cred ca-s asa de interesati de… carti! Ma simt singur în privinta aceasta, iar eu sunt interesat de marea literatura persana pe care vreau s-o fac cunoscuta poporului meu. Nu-mi ramâne timp si pentru traducerea unor scriitori români în persana. Nu sunt, din nefericire, o institutie…
– Va rog sa oferiti cititorilor nostri o strofa sau chiar doua din creatia poetului Khayyam.
-„Un om am vazut, singuratic, într-un loc sarac. Nu era
Nici eretic, nici musulman. N-avea bogatii, nici Dumnezeu.
Nici convingeri, nici adevar. N-avea nici lege, nici principii.
În lumea asta sau cealalta, un asa curaj cine l-a avut?”
„Îi vezi pe cei doi dau trei idioti? Lumea o tin în mâinile lor.
Nimic nu stiu. Superiori se cred din ignoranta.
Mergi pe drumul tau, de ei seama nu tine. În splendida-le suficienta,
Eretici îi vor numi pe cei ce nu-s de-ai lor.”
Ce ziceti? Cele doua rubaiate nu va dau impresia, daca nu „certitudinea”, ca sunt scrise astazi? Nu sunt oare doua „situatii” arhetipale pe care le ducem cu noi sau le percepem la altii, la unii dintre semenii nostri? Astfel de rubaiate sunt scrise acum aproape 900 de ani!
– Cu cine va gâlceviti, in România, in persana ?
-Cu mine însumi. Ma simt singur pe „domeniul” persan, pentru care mai sunt atâtea lucruri de iubit si de facut. Iar eu mai am asa putin timp… Ce-i drept, când ma cert cu mine însumi, o fac într-o limba dulce, cum e numita persana: „zaban-e sirin”.
– Cum iesim din dilema secolului XXI : civilizatia Gutemberg sau «civilizatia electrica«?
– Ma pasioneaza acest lucru. Mi se pare esential si pentru întelegerea învatamântului românesc actual. Marshall McLuhan, marele preot al „pop culture”, metafizicianul mijoacelor de comunicare, sustine ca toate mijloacele, prin ele însele, indiferent de mesajul pe care îl comunica, exercita o influenta irezistibila asupra omului si societatii. Potrivit lui McLuhan, au existat trei inventii tehnologice esentiale: alfabetul fonetic, care l-a smuls pe omul tribal din echilibrul lui senzorial si a dat ochiului pozitia dominanta; tiparul mobil, introdus în secolul al XVI-lea, ce a accelerat acest proces; telegraful, inventat în 1844, anuntând o revolutie a electronicii care, îl va retribaliza pe om, restabilindu-i echilibrul senzorial. Stim ce a urmat: internetul, „satul” global, infernalul proces al globalizarii. Noi traim acum în noua era „postliterara” a mijloacelor electrice, când omul întreg a devenit un om fragmentat. Scoala nu se poate sustrage acestei imense mutatii. Si de aici vin toate esecurile învatamântului în general si ale învatamântului românesc în special, daca ne gândim ca noi am ars într-un timp scurt etapele obligatorii ale acestei evolutii. Întregul nostru sistem de educatie e orientat spre valori si tehnologii ale trecutului, concentrându-se exclusiv asupra „oglinzii retrovizoare”, cum spune profetul „pop culture”. Adaugati la asta faptul ca actualele generatii de elevi sunt „conectate” la mijloacele electrice – radioul, filmele, telefonul mobil, computerul si televiziunea – si ca acestea au devenit scop, nu instrument pe calea cunoasterii. Învatamântul românesc n-a gasit, în opinia mea, idei pentru rezolvarea conflictului dintre cele doua culturi, a tiparului si cea electrica, prin care s-ar putea produce un amestec creativ al acestora. Am mai spus-o, nu calculatorul dezvolta mintea elevului, ci tot cartea. Haul pe care îl creeaza acest mijloc e datator de „ameteli” fatale în perspectiva, daca, în prealabil, nu te-ai format prin carti.
– Am discutat si inainte, spuneati ca nu calculatorul dezvolta mintea elevului, ci cultura greaca, limba latina, Homer, Petrarca, Platon, Ovidiu etc., ca profesorii ar trebui sa recomande elevilor si studentilor biblioteca, cartea scrisa. Profesorul de matematica si informatica ii recomanda studii in America, cu Bill Gates.
– Daca as putea, as introduce, în scoala, limbile greaca si latina. N-avem timp si spatiu pentru a discuta despre un asa curaj. În materie de Europa, „totul” se afla în cele doua limbi, în cele doua culturi. Ele ar trebui sa fie „functionale”, sa atinga si fundamentele civilizatiei europene. Pare o utopie, nu? Cine le-ar preda, de exemplu? Degeaba trimitem absolventi de liceu la studii în strainatate. Cei mai multi nu se mai întorc, iar daca se întorc, n-au unde lucra sau au salarii mici. De asemenea, olimpiadele scolare pe discipline mi se par desuete. Un fel de aflare în treaba a românilor. Câteva elite si atât. Cred ca ar trebui „inventata”, si în învatamânt, „clasa” de mijloc, masa elevilor cu pregatire medie, adaptati nevoilor noastre de astazi. Ne plac doar extremele si nu e bine. Într-adevar, elevul de astazi traieste sub teroarea ideilor, a ideilor adultilor, pe care nu le întelege. si nu le întelege, se vede de mai sus, pentru ca el are în cap un „televizor” ale carui canale sunt nedecriptate!
– Sunteti mai mult decât un simplu profesor, sunteti doctor in filologie, membru al Uniunii Scriitorilor, al Societatii de Stiinte Filologice, publicist, redactor al mai multor reviste de cultura. Apropo, cât mai costa, cât mai valoreaza astazi cultura?
– Din pacate, cultura costa mult si lipsa ei ne costa si mai mult. Conceptul trebuie regândit, redefinit în conditiile globalizarii si ale noilor mize spirituale si social-politice contemporane. Poate cu alta ocazie.
– Sunteti profesor asociat al Universitatii Al. Ioan Cuza din Iasi, la Facultatea de Filologie, Sectia Limba persana. Sunteti sigur ca aceasta limba va avea noi discipoli in România?
– Nu, n-are cum. Învatamântul universitar românesc e, si el, victima unor experimente formale si organizatorice. De peste doua decenii ne formalizam si ne organizam. Toate acestea, în dauna continuturilor. Îti trebuie mult rafinament cultural ca sa introduci, cu adevarat, studiul limbilor rare în învatamântul universitar. Cine s-o faca? Ne tot „îngramadim” în Europa (las’ca si aici avem atâtea probleme!) si uitam ca lumea, vorba lui Creanga, „nu-i numai cât se vede cu ochiul”. Fatalitati românesti, nu-i asa?
– Mai calatoriti in Iran? Povestiti-mi o intâmplare-doua din timpul studiilor de la Teheran sau ceva ce v-a marcat?
– Nu mai calatoresc. Poate si dintr-un spirit conservator benefic: vreau sa-mi pastrez ca pe ceva scump de tot trairile si învataturile pe care mi le-a oferit tara asta atunci, când eram tânar si aveam în brate un munte pe care ma pregateam sa-l aduc în tara mea. Sunt si acum pe drumul… „întoarcerii”! Prima întâmplare: la prima mea participare la un seminar de persana (grupa în care eram repartizat începuse cursurile în septembrie, eu ajunsesem în martie, anul urmator, 1977, si doua luni învatasem singur alfabetul si cum se „leaga” literele în cuvinte), profesorul m-a pus sa citesc propozitia: „Pe strada erau mai multe persoane”. În persana, vocalele a,e,o nu se scriu, dar se citesc. De exemplu, între consoanele k si s, se poate citi a,e si o, obtinând alte cuvinte. De citesti „kes”, întelegi „persoana” (cum trebuia sa citesc eu!). Daca pui o, „descoperi” cuvântul „kos” (denumirea populara a organului sexual feminin!). Soarta a facut ca eu sa citesc „kos”: „Pe strada erau mai multe …” Va dati seama ce a iesit în sala de seminar! La pauza, de rusine, am plecat si m-am întors abia dupa doua saptamâni, dar întâmplarea m-a facut cunoscut. Devenise brandul meu! A doua întâmplare: Pe 5 noiembrie 1978, sahul decretase „legea martiala”. Se înfiintasera si un soi de „tribunale isalmice” ale revolutionarilor care îi arestau si, uneori, îi executau pe adversarii recunoscuti pe strada, dupa o judecata sumara. Eram singur. Ma deplasam, conform întelegerii, zilnic la ambasada noastra. Am intrat, dupa obicei, într-o librarie. Dintr-odata, au intrat trei revolutionari. M-au imobilizat si mi-au spus ca sunt arestat. Aveam parul bogat, eram bronzat, nebarbierit, slab, semanam cu un iranian. Era vorba de o confuzie. Cu greu, am reusit sa scot pasaportul. Si-au cerut scuze si, în compensatie, m-au rugat sa-mi aleg niste carti, câte vreau. Am ales 15 (le am si acum). Le-au platit si au plecat, cerându-si iar scuze, spre uluirea librarului!
Gheorghe Baltatescu
Fotbal / Liga a II-a: Lesa pentru „caini”?
FCM Bacau – Dinamo II Bucuresti (sâmbata, ora 11.00, stadion "Municipal" / Dolce Sport 2)
A doua etapa a returului, primul meci acasa pentru echipa-fanion a Bacaului. Dupa ce au pierdut pe terenul unei candidate la promovare, Farul Constanta (0-2), "galben-albastrii" vizeaza sa-si recupereze punctele in razboiul cu "satelitul" lui Dinamo. "Sper ca jucatorii sa-si doreasca din tot sufletul sa transforme startul de retur ratat intr-o victorie sâmbata. Acesta trebuie sa fie un nou inceput pentru noi", a subliniat antrenorul Gheorghe Poenaru.
In fata propriilor suporteri
"Trebuie sa ne revenim si sa luam cele trei puncte. Speram ca suporterii sa vina in numar cât mai mare alaturi de noi, avem nevoie de sprijinul lor", a declarat Andrei Lozneanu, autorul ultimului gol bacauan pe "Municipal", intr-o victorie cu vicelidera Sageata Navodari (2-1) din finalul turului. "Am jucat slab cu Farul si vrem sa ne revansam printr-o victorie cu Dinamo II. Prin rezultate vom aduce si publicul la stadion", a punctat si atacantul Catalin Curiliuc.
La revansa
Pentru FCM Bacau, lasând in urma infrângerea de la Constanta, revenirea in fata propriilor suporteri dupa 18 saptamâni de absenta mai are si un alt gust de revansa. In tur, in urma cu sapte luni, Dinamo II le-a pricinuit "galben-albastrilor" primul esec din acest campionat, 0-2 la Bucuresti. Echipa antrenata de Gheorghe Poenaru s-a razbunat in schimb amical in iarna, incepându-si seria verificarilor din intersezon cu un 3-0 administrat "câinilor" mici.
Efectiv complet
"Dinamo II este acum o echipa total schimbata fata de cea din iarna. Ne asteapta un meci foarte greu, dar suntem pregatiti sa abordam jocul cu un moral bun pentru a obtine o victorie obligatorie", a mai spus Gheorghe Poenaru, care i-a urmarit pe dinamovisti saptamâna trecuta in remiza alba cu CSMS Iasi. "Galben-albastrii" au ratat startul, asa ca vizeaza primele puncte la primul meci acasa, in etapa a doua a returului.
Lot complet
FCM Bacau abordeaza primul meci programat pe teren propriu in acest an cu efectivul complet. Fata de etapa inaugurala a returului, in lotul "galben-albastrilor" reintra Madalin Luncanu. Jucatorul bacauan nu a facut deplasare la Constanta pentru ca a fost suspendat pentru cumul de cartonase. (D.P.)
Derby la Constanta
Toate meciurile din etapa a XVII-a se desfasoara sâmbata, 24 martie. Program: Astra II Giurgiu – Sageata Navodari (11.00), FCM Bacau – Dinamo II Bucuresti (11.00, Dolce Sport 2), CSMS Iasi – Delta Tulcea (11.00), Callatis Mangalia – Gloria Buzau (11.00), CS Otopeni – Dunarea Galati (13.00), FC Snagov – CF Braila (13.00, Dolce Sport 2), Viitorul Constanta – Farul Constanta (13.30, Digi Sport 2). Meciul FC Botosani – Victoria Branesti nu se disputa. (D.P.)
Volei feminin / Divizia A1: Prima semifinala
Stiinta Bacau – CSM Bucuresti (duminica, ora 14.00, Sala Sporturilor)
Drumul spre finala incepe in Bacau. Careul de asi al campionatului se deschide in weekend pe terenul echipei care a câstigat sezonul regulat. Dupa ce in faza I a play-off-ului au trecut cu un dublu 3:0 de CSM Lugoj (locul opt in clasament), "studentele" pregatite de Florin Grapa au in fata hopul numit CSM Bucuresti, a patra clasata in Divizia A1 la finalul etapelor desfasurate tur-retur.
Trei din cinci
CSM Bucuresti a eliminat Medicina Târgu Mures (3-0 si 3-1) pentru a accede in semifinalele organizate pe sistemul "cel mai bun din cinci meciuri". Primul joc se va disputa duminica in Bacau (ora 14.00), pentru ca luni (26 martie) de la aceeasi ora sa aiba loc a doua intâlnire Stiinta – CSM. Urmatoarele etape urmeaza sa se desfasoare pe 31 martie si 1 aprilie la Bucuresti, respectiv pe 5 aprilie in Bacau, daca va fi cazul.
Loc de completat
Cealalta semifinala (28, 29 martie, 3, 4, 7 aprilie) se contureaza in acest weekend. Dupa ce a trecut de Unic Piatra Neamt (3-2 si 3-0), Dinamo isi asteapta adversara din duelul dintre campioana Tomis Constanta si SCMU Craiova. Primele doua jocuri vor avea loc vineri (15.00) si sâmbata (19.00), pe litoral, la solicitarea echipei constantene care a fost angrenata in cupele europene.
Play-off si play-out
Prima finalista va fi cunoscuta astfel din intâlnirile Stiinta Bacau – CSM Bucuresti. Cele doua echipe s-au mai intâlnit in deschiderea campionatului, "studentele" impunându-se cu 3:0 si in tur, si in retur. In acest weekend (23-24 martie) vor avea loc si meciurile din turul secund al play-out-ului pentru locurile 9-12: CSM Sibiu – "U" Cluj, CSM Pitesti – Penicilina Iasi.
Dana Popa
Fotbal, Liga a III-a: Runda a doua
"Aviatorii" decoleaza in prima deplasare a returului. Dupa ce au inceput anul pe teren propriu cu o victorie clara in fata Cetatii Târgu Neamt (4-0), jucatorii pregatiti de Gioni Andries si Vali Cioanca merg dupa puncte in fieful "lanternei rosii" din Seria I. Etapa se va incheia pe stadionul "Letea", unde Sport Club Bacau va primi vizita unei echipe de la mijlocul clasamentului, CSM Pascani. Echipa antrenata de Marin Barbu intentioneaza ca in retur sa dispute toate meciurile de pe teren propriu sâmbata.
Programul etapei a XVII-a: vineri, 23 martie (ora 15.00): ABC Stoicescu – CSM Focsani, Politehnica Galati – Aerostar, CS Panciu – Ceahlaul II Piatra Neamt, Sporting Suceava – Petrotub Roman, CSM Râmnicu Sarat – Otelul II Galati, FCM Dorohoi – Rapid Suceava; sâmbata, 24 martie (ora 15.00): Sport Club Bacau – CSM Pascani; Cetatea Târgu Neamt sta. (D.P.)
Clasament
1. Rapid Suceava 15 11 2 2 34-11 35 (+8)
2. SC Bacau 15 11 1 3 27-8 34 (+13)
3. Petrotub 15 9 6 0 31-7 33 (+9)
4. CS Panciu 14 8 3 3 15-9 27 (+6)
5. CSM Rm Sarat 15 8 2 5 23-15 26 (+8)
6. Sporting Suceava 15 7 3 5 24-19 24 (+3)
7. Aerostar 15 6 3 6 18-19 21 (-6)
8. CSM Pascani 15 6 3 6 16-18 21 (-3)
9. Otelul II 15 5 1 9 24-27 16 (-5)
10. Ceahlaul II 15 5 1 9 15-26 16 (-5)
11. CSM Focsani 15 3 5 7 10-22 14 (-10)
12. FCM Dorohoi 15 3 4 8 14-21 13 (-5)
13. Cetatea Tg Neamt 15 3 4 8 10-29 13 (-11)
14. ABC Stoicescu 15 3 3 9 14-31 12 (-12)
15. Poli Galati 15 3 1 11 19-32 10 (-11)
