Unde evadam in week-end

Cultură

19 decembrie 2013

Vineri:
„Club Khemia” gazduieste „Snowflakes Party”, de la ora 21.00. Biletul costa 10 lei si poate fi achizitionat de la organizaorul Razvan Tiron Dorian. Pe participanti ii asteapta o surpriza, din partea casei, la bar.

In „Rock It Pub” se cânta si se danseaza. Amatorii de karaoke, sunt asteptati, de la ora 21.00, sa inceapa petrecerea.

„White Caffe” da startul unui marton de petreceri. In fiecare seara, pâna pe 1 ianuarie, inclusiv, tinerii se vor putea distra pâna in zori.

La „Matteo Café” puteti vedea cum „Sexy Sounds Party”. Gazda petrecerii, care incepe de la ora 20.00, va fi Dj Sergio Morati. Intrarea este libera.

In „Pub S”, se sarbatoreste inceperea vacantei de iarna la petrecerea „School’s out”. Pretul unui bilet este 10 lei, iar banii strânsi vor fi donati unei eleve de la C.N. „Gheorghe Vranceanu”, diagnosticata cu cancer.

„Police Pub” va invita sa asteptati impreuna Craciunul, in compania formatiei „Relevance”. Seara cu muzica româneasca va incepe de la ora 22.00.

Sâmbata:
Petrecerile de iarna „Hottest winter nights weekend” continua, si in aceasta seara, in „Club Khemia”. Bacauanii sunt asteptati de muzica buna si animatoare. Intrarea este libera.
Cei care vor sa petreaca o seara in stilul anilor 20’, sunt asteptati la „Cafea cu Lapte”. Tema inspirata din filmul „The Great Gatsby” promite costume sclipitoare, extravaganta si o petrecre rasunatoare.

„Coco Café & Lounge” organizeaza, de la ora 22.00, petrecerea “45 Minutes Shots”. La fiecare 45 de minute, masa care va avea cea mai mare consumatie, primeste un rând de shot-uri din partea casei. Nu se percepe taxa la intrare.

„The Stage” va invita sa-i ascultatI pe El Negro, Lady Helen si Dj Via Republik Verde, de la ora 22.00. Intrarea este libera.

In „Club Zebra” vor concerta Nastia si Alexandra (Sunrise), de la ora 22.00. Biletele cumparate in avans costa 15 lei, iar de la locatie 25 de lei. Persoanele care intra pâna la miezul noptii, si lasa la intrare un numar de telefon (valid) vor primit un jeton pe care-l pot schimba la bar in consumatie.

„Club Kremlin” ii asteapta pe bacauani la „Shot Party”. Dj Ciupy promite sa ne faca sa uitam de gerul de afara.

Iubitorii de film, pot vedea in acest sfârsit de saptamâna, la Cinema City, urmatoarele productii, in premiera:

Burlaci întârziati/Last Vegas

Regia: Jon Turteltaub Gen: Comedie
Cu: Morgan Freeman, Robert De Niro, Michael Douglas
Billy (Michael Douglas), Paddy (Robert De Niro), Archie (Morgan Freeman) si Sam (Kevin Kline) sunt cei mai buni prieteni înca din copilarie. Atunci când Billy, burlacul convins al grupului, o cere în sfârsit în casatorie pe prietena sa, cei patru pleaca spre Las Vegas, hotarâti sa se distreze si sa îsi aminteasca de vremurile trecute. Ajunsi la destinatie însa, cei patru îsi dau seama ca viata i-a schimbat mai mult decât se asteptau în tinerete si sunt nevoiti sa îsi regândeasca prioritatile.

Pe urmele dinozaurilor/ Walking with Dinosaurs

Regia: Neil Nightingale, Barry Cook Gen: Actiune, Animatie
Cu: Tiya Sircar, Justin Long, John Leguizamo
Filmul îi are în prim-plan pe Pachyrhinosaurusi – rude stravechi ale rinocerilor de astazi, prezentând povestea de supravietuire în vastul lant trofic, alaturi de erbivorii Edmontosaurus si carnivorii Gorgosaurus, un tyrannosaurus înrudit cu Tyrannosaurus rex.

Hobbitul: Dezolarea lui Smaug/ The Hobbit: The Desolation of Smaug

Regia: Peter Jackson Gen: Aventuri, Drama, Fantastic
Cu: Ian McKellen, Martin Freeman, Richard Armitage, Benedict Cumberbatch
Povestea din „The Hobbit: The Desolation of Smaug” continua aventurile lui Bilbo Baggins (Martin Freeman) pe parcursul calatoriei alaturi de vrajitorul Gandalf (Ian McKellen) si cei 13 pitici, condusi de Thorin Oakenshield (Richard Armitage), în misiunea lor de a pune din nou stapânire pe Regatul Pierdut, Erebor. Bilbo si ai sai companioni trebuie sa înfrunte multe pericole, sa parcurga teritorii ostile si sa tina piept, în final, înfricosatorului si vicleanului dragon Smaug, interpretat, prin intermediul motion-capture, de Benedict Cumberbatch.

Madalina Gheta

Cu Moş Crăciun prin lume

Cultură

Ion Fercu

19 decembrie 2013

De Crăciun, toate drumurile duc spre casă. Crăciunul este momentul în care ai dor de acasă, chiar şi dacă eşti…. acasă. De Crăciun, aşteptăm cu nerăbdare cadourile şi, la rândul nostru, vrem să oferim persoanelor apropiate cadouri originale. Americanii sunt dispuşi să cheltuiască sute de dolari pentru un cadou. Ei obişnuiesc să dăruiască trabucuri, parfumuri, eşarfe, vinuri scumpe. Darurile sunt oferite împreună cu bonul de plată, pentru ca, eventual, noul proprietar să poată returna sau schimba obiectul la magazin.

Austriecii preferă să dăruiască lucruri practice, cum ar fi hainele sau accesoriile. Pe lângă acestea, de o mare popularitate se bucură invitaţiile la concertul de gală de la Opera din Viena. Ungurii dăruiesc şosete, cărţi şi sănii. Eschimoşii din Groenlanda îşi oferă unul altuia figurine de morsă şi urşi polari sculptate în gheaţă. Grecii îşi oferă câte o piatră, zicând: „Fie ca banii proprietarului să fie la fel de grei precum această piatră”. Nu lipseşte nici cadoul standard: un coş cu vin sau şampanie. La irlandezi, cadoul de Crăciun pentru copii înseamnă neapărat un îngeraş sau chipurile pruncului Iisus şi al Fecioarei Maria, sculptate în lemn.

Chinezii îşi dăruiesc obiecte în număr par: două căni, două sfeşnice (simboluri ale armoniei în familie). Germanii obişnuiesc să dăruiască mai ales cărţi. Francezii sunt adepţii cadourilor originale şi mai puţin practice. De cele mai multe ori, alegerea lor se opreşte asupra unor suveniruri neobişnuite sau cărţi poştale. În Italia, vrăjitoarea aduce cadourile de Crăciun. Un amic italian îmi spune că lor le plac mai ales cadourile rafinate, cum ar fi un vin bun, o eşarfă din caşmir sau o cravată elegantă, dar obiceiurile de Crăciun diferă de la o regiune la alta, aşa că micuţii nu-si primesc jucăriile în acelasi timp.

În anumite zone din nordul Italiei, Moş Crăciun, numit Babo Natale sau Micuţul Iisus, căruia i se spune Gesu Bambino, oferă cadouri copiilor, pe 25 decembrie. Prin alte părţi ale Italiei, Santa Lucia împarte cadouri, pe 13 decembrie. La la Roma, „La Befana” aduce jucariile, de sărbătoarea Regilor. Este vorba despre o vrăjitoare bătrână şi cumsecade, care zboară pe mătură, coboară pe coş, pentru a lăsa cadourile. În perioada sărbătorilor, aerul se umple de irezistibilul miros de prăjituri, marţipan şi fructe confiate. Din 1490, anul în care a fost concepută, prăjitura Panettone are un succes nebun de Crăciun.

La începutul lunii decembrie, englezii trimit felicitări prietenilor şi familiei. Felicitările primite se prind de panglici şi se agaţă pe pereţi. Acestea se dau jos pe 6 ianuarie, de ziua Regilor. În timpul sărbatorilor de iarnă, casa englezilor este împodobită în culorile verde şi roşu. În Anglia, obiceiul este ca întreaga familie să participe la decorarea bradului de Crăciun. Seara, copiii prind de piciorul patului câte un ciorap mare, pentru a fi umplut cu dulciuri şi jucării şi lasă la vedere o farfurie cu prăjituri şi un pahar de vin, pentru Moş Crăciun. Cel mai interesant şi mai amuzant eveniment de Crăciun are loc in jurul pachetelului surpriză numit cracker. Mesele de Crăciun nu sunt complete fără acest pachet exploziv aşezat lângă fiecare farfurie.

Această tradiţe, veche de 150 de ani, este specifică întregii Marii Britanii, dar se regăseşte şi în Canada şi Australia. Ea se supune unor reguli stricte, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi utilizarea. Cei mici sunt responsabili cu deschiderea pachetului. Câte doi copii trebuie să tragă, fiecare de câte o parte a ambalajului, pentru a face ca petarda ascunsă să explodeze.

Ori de câte ori se apropie Crăciunul, gândindu-mă la aceste minunate tradiţii îmi aduc aminte şi de ceea ce spunea Bob Hope: „Ideea mea despre Crăciun, veche sau nouă, constă într-un lucru foarte simplu: iubire faţă de ceilalţi. Rămâne o singură întrebare: de ce aşteptăm Crăciunul pentru a face lucrul acesta?”

Porcul isi poarta crucea

19 decembrie 2013

Porcul de Ignat si vinul de coasta vândut la poarta fac parte din traditie. Decât sa cumperi din magazin mai bine tragi o fuga 20 km, la margine de Bacau si ajuti si taranu nevoias, sa mai faca un ban. Cum acum sunt la mare cautare brazii si porcii, aflat cu alta treaba prin Nicolae Balcescu impreuna cu Marius, colegul meu de imagine, am zis sa luam putin pulsul ofertei.

Pe la porti sunt tablite cu „vând porumb”, „vând vin”. E sâmbata dupa-amiaza dar oamenii au treaba. O tanti ne face o oferta pentru vin de coasta cu patru lei litru. Pe gustate. Pâna vine la poarta intru-n vorba cu un nene care sprijinea un carut.

Cinci minute de intelepciune

L-am intrerupt din cugetare când contempla poiata cu gaini. Bause vreo doua paharele. Un câine hamaia. Facuse sant alergând in jurul cotetului, bucuros ca are un un ditamai lantul, la care altii râvneau sa-l vânda la fier vechi. „Ati venit dupa vin? Vinu-i vin când vin sa beau un vin, sa nu mai stiu de unde vin.”

Hopa! Buna cugetare. „Arunca fa zoaia cu ligheanul in potaia aia ca nu ma inteleg cu oamenii. Lua-l-ar catranu ca-i plin de purici.” Nu ma pot abtine si-i fac o fografie. Nu se supara. Il intreb de nume.

„Ei, acum vreti sa-mi faceti reclama?” La inceput imi zice ca Vasile, apoi, Ion, apoi Costica. E nemultumit ca acum toate sunt pe dos. „E tara lui Papura Voda si toti sunt pe invers.” Am sa-i spun Nea Pose la cât e de sugubat.

„Cumparti si porc? E unspe lei kilu, da ne-ntelegem”. Aduce vorba si de chinezi si c-o s-ajungem sa mâncam numai orez. Are omul asta o filozofie in el. Am cumparat niste vin asa ca ne luam ramas bun si dam sa plecam.

„Da niste tuica nu vreti?” Poate altadata. Ne departam. „Hei!… tu!… ba ala!” Ma intorc. „Domnule! Porcul meu isi poarta crucea!” Noroc ca-i ceata si nu m-a lasat sa ma pierd ca magarul. Dupa zodiacul chinezesc sunt mistret, dar ei sunt budisti. Noi crestinii ne purtam crucea, pe care-o punem si-n mâncare.

Mai stii ce-o fi daca vin peste noi?

Pestele cameleon

19 decembrie 2013

Se stie ca habitatul are puterea de a interveni in comportamentul si estetica vietuitoarelor. Nu vorbim de mutatii genetice ci pur si simplu de adaptare. La noi putini stiu ca stiuca este un asftfel de specimen.

Daca isi face veacul pândind de la radacina unei salcii, unde apa este limpede si cerul se reflecta puternic, are culoare albastrie. Când sta in papuris lânga malul râurilor, pielita are o nuanta stralucitoare, pigmentata, si parca si carnea este mai gustoasa.

In schimb, in iazuri inchise, colmatate, cu apa mica si puturoasa, devine maronie. Si este considerata medicul baltilor.

Nu am putut sa nu fac o comparatie intre criza din sistemul medical si lumea acvatica. Asa ca sa folosim dictionarul:
* salcie = cabinet particular
* Apa curgatoare = migratie spre vest
* balta (mâl) = dispensar rural.

Mos Craciun a ajuns si la Gradintia „Florita”

Roxana Neagu

19 decembrie 2013

Micutii de la grupa mare a Gradinitei „Florita” s-au bucurat si ei de venirea lui Mos Craciun.

Intr-un decor specific sarbatorilor de iarna, lânga bradul impodobit, cei 20 de prescolari, imbracati in ingerasi, fulgi, spiridusi sau chiar Craciunei si Craciunite, au organizat, coordonati de educatoarea Angela Turtoi, un spectacol feeric de colinde, cântece si dansuri.

Prin inocenta lor debordanta, prin bucuria si veselia lor, prin vocile cristaline, au reusit cu totii sa trasnmita parintilor, bunicilor si tuturor celor prezenti, emotii si trairi ce i-au readus in lumea copilariei.

Efortul lor a fost rasplatit din plin cu multe aplauze, dar si cu multe cadouri si dulciuri.

Zeci de cadouri prin campania „ShoeBox” la Casa de copii „Sf. Maria” Barati

Roxana Neagu

19 decembrie 2013

Pentru ca au dorit sa ofere o bucurie si un zâmbet copiilor mai putin norocosi decât ei, elevii claselor IC si ID ai Scolii Gimnaziale „Al. I. Cuza” Bacau, impreuna cu parintii si invatatoarele Anca Seres si Laura Romanschi au participat la o actiune umanitara in cadrul programului ,,ShoeBox”.

Elevii au impachetat frumos cadourile in cutii de pantofi si le-au oferit in dar copiilor din Casa „Sf. Maria” Barati , comuna Margineni.

Gazdele le-au oferit un frumos concert de colinde traditionale si le-au prezentat casa in care cresc si sunt ingrijiti de surorile calugarite misionare.

Serbare de Mos Craciun, la Colegiul “Ferdinand I”

Ovidiu Pauliuc

19 decembrie 2013

Elevii clasei a VI-a A de la Colegiul National “Ferdinand I” au fost protagonistii unei serbari speciale de sfârsit de an, desfasurate joi, chiar in sala de cursuri.

Sub coordonarea dirigintei Laura Gavrilita, copiii au cântat si au spus uraturi traditionale, au adus chiar si o varianta elaborata a dansului caprei in fata unei asistente numeroase, asezata ca la teatru, formata din parinti, bunici, matusi.

La final, si-a facut aparitia si Mos Craciun, care a fost darnic si a impartit cadouri copiilor, in timp ce diriginta Gavrilita le-a oferit si parintilor mici daruri.

Mos Craciun a strabatut 2.500 de kilometri

Silvia Patrascanu

19 decembrie 2013

Copiii Gradinitei Colonesti au avut, marti, o surpriza: Mos Craciun a venit pentru ei de la 2.500 de kilometri, mai exact din Saint Leu la Foret, Franta, adus de Dinu Apostu.

„In acest an, Asociatia de Prietenie din Saint Leu la Foret a daruit cadouri – jucarii, dulciuri, fructe, materiale didactice – pentru 60 de copii, actiunea fiind organizata cu sprijinul sufletesc si financiar al prietenilor din Franta, care au dorit sa aduca zâmbete si bucurii de sarbatori” arata Dinu Apostu.

Membrii Asociatiei Amitie Roumanie din Saint Leu la Foret – Raluca Moulinier, presedinte, Monica Gervais, Sophia si Jack Phetiard, Delia Bauchon, Graciela Ploaien – au fost rasplatiti copii cu un minunat program de colinde, cântece si poezii.

Spectacolul copiilor de la „Dumbrava Minunata”

Roxana Neagu

19 decembrie 2013

La Teatrul „Bacovia”, parintii si bunicii s-au bucurat de un nou spectacol de Craciun organizat de Clubul Sportiv Adamas, reprezentat de Romeo Tanasa si oferit de scolarii si prescolarii in semn de pretuire.

Rând pe rând scolarii si prescolarii din Bacau au evoluat pe scena intr-o feerie de dansuri de iarna. Coordonati de educatoarele Adina Iventa si Clara Isvanca, pirchindeii grupei mijlocii de la Gradinta „Dumbrava Minunata”, nu s-au sfiit sa urce pe scena si sa danseze costumati – fetitele in fulgi de nea si baietii in oameni de zapada, aducând din spiritul iernii si fiind atractia serii.

Pentru munca si talentul lor, participantii, cu mic, cu mare, au primit medalii si diplome.

Elevii Scolii „Domnita Maria” au colindat româneste

Ramona Ionescu

19 decembrie 2013

Seara magica la Scoala „Domnita Maria” din municipiul Bacau. Sub genericul „Colindam româneste”, elevii scolii, indrumati de profesorii coordonatori, au sustinut un program de colinde românesti traditionale.

„Am vrut in aceasta seara, sa aducem putina magie. Sa reinvatam sa simtim si sa traim româneste. Sa nu uitam ca in seara de Craciun s-a nascut Isus Cristos si sa traim sarbatoarea cu bucurie si pace in suflete”
prof. Roxana Sotu, directorul adjunct al scolii

Spectacolul a fost savurat in tacere de audienta, iar la final, copiii au primit aplauze la scena deschisa si traditionalele nuci, mere si colacei, cum primeau odinioara colindatorii. In atmosfera de sarbatoare, invitatii si conducerea unitatii de invatamânt, au desfacut impreuna câte o portocala, a caror mireasma le-a adus aminte parintilor de sarbatorile traite de ei. (R.Ionescu)

Ziua jandarmi, seara antrenori de kick – boxing

Ramona Ionescu

19 decembrie 2013

Se recomanda plutonier major Doru Mardare si plutonier adjutant Gabi Muntenasu, din cadrul Gruparii Mobile de Jandarmi Bacau, insa, in sala de antrenament sunt apelati de elevii lor „dom’ profesor!”. Ambii jandarmi sunt legitimati la SCM Bacau, iar antrenoriatul in kick-boxing este a doua meserie pentru ei. Cei doi s-au perfectionat la Scoala de antrenori condusa de Ciprian Sora si Ion Gârbea.

De cel putin trei ori pe saptamâna, pe ambii jandarmi ii gasesti seara in sala de antrenament. Pe Gabi Muntenasu l-am descoperit la Sala de Atletism din Bacau, pe tatami. Barbatul brunet cu mustacioara si fizic atletic, se confunda usor cu elevii sai. Vocea grava care da comenzi sparge usor zarva din sala de antrenament si il recunosti usor pe antrenor dupa privirea agera, atenta la fiecare miscare a tinerilor care lucreaza pe saltea sau pe margine.

Jandarmul-antrenor ii scruteaza pe toti cu privirea, ii monitorizeaza, le arata miscarile corecte si le indruma pasii, ca un adevarat profesor cu autoritate. Reprizele de lucru la sac, individuale sau cu parteneri, sunt scurte, insa, intense. Dovada stau sunetele scoase de sportivi la fiecare contact mai dur cu sacul de lucru.

“Practic kick-boxingul din anul 1993 pentru ca este un sport barbatesc. Intre anii 1986 – 1988 am facut box la Clubul Sportiv <> sub indrumarea cunoscutului profesor Neculai Cara. In 1990, am facut karate cu Dan Smalbergher, iar intre anii 1990 – 1993, m-am orientat catre kick-boxing, sport adus in Bacau de Dan Suhan. In 2003 m-am retras din activitatea sportiva si am facut scoala de antrenori, iar de atunci si pâna in prezent, fac ceea ce am invatat.”
Gabi Muntenasu

Din 2004 si pâna in 2013, Gabi Muntenasu a scos multipli campioni nationali, un vicecampion mondial si un vicecampion european. Când nu este in sala de sport si imbraca haina de jandarm, plutonierul adjutant Gabi Muntenasu ii antreneaza pe colegii sai din cadrul GMJ Bacau, care fac parte din trupele antitero.

Elevul Doru Mardare s-a facut antrenor

Plutonierul major Doru Mardare are vorbele la el. Când in intrebi despre antrenoriat si despre „copiii” lui, se insufleteste pe loc. Recunoaste ca este o persoana activa, nu are deloc stare si nu este omul care sa-si petreaca timpul liber in casa. Când nu este in sala de antrenament este la Bazinul de inot sau face o plimbarea cu bicicleta, iar atunci când prinde doua zile libere, fuge pe munte cu familia sau cu prietenii. Asa se face ca sportul ii aduce atât satisfactii personale, cât si profesionale.

“Satisfactii am atunci când imi vad elevii ca urca pe podium. Sunt convins ca un elev nu poate urca pe podium daca nu are in spate un antrenor bun. In cazul meu, cred ca a contat foarte mult faptul ca am fost luptator inainte sa devin antrenor.”
Doru Mardare

Doru Mardare a inceput activitatea sportiva in anul 1981, facând box tot la Clubul <>, sub indrumarea antrenorului Nicolae Cara. A facu box pâna in anul 1985, dupa care a plecat in Bucuresti la Clubul Dinamo. In anul 2005 s-a apucat iar de sport, iar in 2006 a facut scoala de antrenori. De-a lungul carierei a participat la numeroase competitii sportive, trecându-si in palmares titluri de campion sau vicecampion national, avândul ca antrenor pe Gabi Muntenasu. Azi, Doru Mardare isi duce visul mai departe si pregateste o mâna de copii inimosi in sala de kick-boxing de la Letea.

Campionii jandarmilor

Ambii antrenori se mândresc cu rezultate sportive notabile. Numai in anul 2013, tinerii antrenati de Doru Mardare si Gabi Muntenasu, au câstigat 15 medalii in diverse competitii sportive(juniori/seniori), din care sase sunt campioni nationali. Este vorba despre Alexandru Curcudel, Lucian Jitaru, Ionut Brânza, Bogdan Rusu, Iulian Saran si Bogdan Munteanu. Si restul sportivilor sunt la fel de importanti pentru Mardare si Muntenasu.

„Vin in sala baieti cu vârste cuprinse intre 12 si 30 de ani – spune Doru Mardare. Multi dintre ei sunt viitori campioni, iar fiecare porneste din start cu aceleasi sanse. Vin, se inscriu, lucreaza cu noi timp de trei luni ca perioada de proba, iar daca e bun il pastram, daca nu, il indrumam catre alte sporturi”. Parintii care isi indruma copiii catre kick-boxing stiu ca este un sport destul de costisitor. O pereche de manusi costa intre 180 si 200 de lei, tibierele sunt 50 de lei, bandajele se gasesc la 30 de lei, o proteza dentara ajunge la 30 de lei si se mai adauga si genuncherele.

Pregatiti pentru Academie

Bogdan Rusu are 17 ani, face kick-boxing de aproximativ doi ani si este campional national, titlu câstigat in martie 2013. „Rusu”, asa cum ii spun toti colegii si prietenii, este elev la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” din Bacau, in clasa a XI-a. Recunoaste ca se mândreste cu titlul de campion si ca are parte de mai mult respect din partea colegilor si a prietenilor.

Desi i s-a parut un sport dur privind din fata televizorului, odata intrat in sala de antrenament, a vazut lucrurile din alta perspectiva, iar miscarea il ajuta sa elimine din stresul acumulat peste zi. Rusu se gândeste deja la bacalaureat si spune ca in 2014 nu crede ca va mai participa la competitii, insa, nu renunta la activitatea sportiva.

“Am ajuns sa practic acest sport la indrumarea unchiului meu si nu regret nicio clipa ca am facut aceasta alegere. Ma voi antrena in continuare si voi relua lupta pe tatami sau in ring dupa admiterea la facultate.”
Bogdan Rusu

La sala, s-a imprietenit cu Georgiana Manta, de 18 ani, eleva in clasa a XII-a, la Colegiul National „Ferdinand I” din Bacau. Ea este hotarâta sa urmeze Academia de Politie Bucuresti si a ajuns sa se antreneze cu Doru Mardare pentru conditia fizica. “La inceput, nu m-am gândit nicio clipa ca as putea invata kick-boxing – declara Georgiana. Am inceput insa sa ma antrenez, sa observ ca imi pot controla furia, pentru ca in final sa constat ca sportul acesta nu are nimic in comun cu bataile de cartier. Si cel mai important este ca aici, in sala, nu lucram doar la muschi si pumni, ci si la psihic”.

100 de scoli si gradinite din mediul rural functioneaza pe semnatura directorului

19 decembrie 2013

In judetul Bacau sunt functionale aproape 1000 de unitati scolare, de la crese, gradinite, invatamânt primar, gimnazial, liceal si univesitar, in care sunt arodanti si inscrisi peste 100.000 de elevi si studenti. Au trecut 24 de ani de la Revolutie, sapte ani de când am aderat la Uniunea Europeana, dar si câteva secole de invatamânt organizat si cu programe structurate in functie de specificul si nevoile socieatatii românesti.

Si, cu toate acestea, aproape 2000 de copii, care invata in aproape 100 de unitati scolare, nu beneficiaza de conditii igienico-sanitare, in conformitate cu normele Ministerului Sanatatii, ale Ministerului Invatamântului, astfel ca Directia de Sanatate Publica Bacau nu le-a eliberat autorizatie sanitara de functionare.

Apa in galeata, wc-uri in fundul curtii

Criteriile si standardele nu sunt de domeniul imposibilului, in principal este vorba de asigurarea apei potabile curente, canalizare, grupuri sociale (wc-uri) corespunzatoare, materiale sanitare si de igiena, in primul rând, dar si asigurarea luminozitatii in clase, siguranta cladirilor, garduri imprejmuitoare, mobilier adecvat vârstei etc.

In fiecare an, institutia sanitara judeteana procedeaza la verificarea indeplinirii acestor criterii si standarde in toate unitatile scolare din judetul Bacau si, impreuna cu Inspectia Sanitara de Stat elibereaza sau nu autorizatie sanitara de functionare (ASF) sau, dupa caz, ASF cu program, calendar de conformare. De ani si ani, zeci de scoli isi deschid portile si desfasoara activitate educativa fara aceste autorizatii, functionând pe raspunderea conducerii scolilor si a autoritatilor locale.

“Normele si criteriile sunt foarte clare, nimeni n-ar trebui sa-si asume raspunderea pentru lipsa unuia sau altuia dintre ele, deoarece este in joc sanatatea si siguranta copiilor, a elevilor. Desigur, nu poti inchide o scoala daca nu are gard, dar când este vorba de lipsa apei potabile curente, a igienei personale si colective, de grupuri sociale igienice si sigure, intervin restrictiile si sanctiunile impuse de Ministerul Sanatatii, in principal fiind vorba de neeliberarea autorizatiei sanitare de functionare.”
dr. Petronela Simion, medic primar, coordonatorul Compartimentului Igiena Scolara al DSP Bacau.

Lipsa de bani si greaua mostenire

Starea de fapt a acestor unitati scolare este cunoscuta si arhicunoscuta de autoritatile locale, cele care raspund si au obligatia sa asigure conditiile optime de desfasurare a activitatilor in scoli, insa se invoca, poate prea des, lipsa banilor, a fondurilor necesare. Exemplele sunt multe, poate prea multe pentru anii in care suntem.

La Calugareni – Damienesti lipseste sursa de apa potabila, la fel la Gradinita si scoala din Horgesti, Padureni – Iz. Berheciului, Sc. “Gh. Avramescu” Prajesti, gradinita Prajesti, gradinita nr. 1 Pâncesti, scoala Benesti, gr. Slobozia Noua din Stanisesti, o situatie aparte se intâlneste la Tatarasti, nicio scoala din comuna nu are sursa de apa potabila, dar si la Schitu Frumosa- Balcani, sc. I-IV Cuchinis si gradinita din Cuchinis – Brusturoasa nu au apa curenta, dupa situatia intocmita, in luna august, de DSP.

Grupurile sociale sunt in curtea scolii, fara apa si materiale sanitare, copiii fiind nevoiti sa mearga prin noroi, cabinele sunt putine si fara protectie, apa pentru spalat este depozitata in bazine si ligheane.

“In ultimii 15 ani s-au facut eforturi importante in aceasta directie la nivelul judetului Bacau. Daca acum 20 de ani, in mediul rural aproape nicio scoala nu avea apa potabila curenta sau grupuri sociale corespunzatoare, acum doar putine mai sunt in aceasta situatie. Din analizele noastre in localitatile de care vorbim, am retinut de la oficialitatile locale, de la conducerile scolilor ca nu sunt bani, surse sigure de apa potabila, probleme care fac parte din agenda de lucru a acestora in urmatorii ani”
Teodora Craus, inspector scolar cu implementarea descentralizarii institutionale al ISJ Bacau.

Lantul slabiciunilor

In multe localitati, primariile au construit puturi proprii, bazine pentru apa, hidrofoare, tocmai in ideea de a aduce unitatile scolare las standarde europene, cu bani putini, cu vointa si repect pentru elevi si scoala. Sunt, evident, foarte importante (electoral vorbind) investitiile in reabilitarea drumurilor, construirea de poduri, biserici, praznicare, insa este timpul ca primarii, consiliile locale sa-si indrepte cu o mare raspundere atentia si spre scoli, chiar daca de acolo nu vin prea multe voturi, insa este vorba de copiii comunitatii, de sanatatea si siguranta lor.

Este, in ultima instanta, sau in prima instanta, si raspunderea Consiliului Judetean, cât si a Prefecturii pentru ca scolile, elevii sa beneficieze de conditii normale si decente pentru a se pregati si educa, având in vedere si faptul ca in perioada urmatoare se proiecteaza bugetul pe anul 2014.

“S-au schimbat multe din luna august si pâna acum, doar cele doua corpuri din Cornii de Sus nu au apa potabila, celelalte scoli au fost sau vor fi racordate in perioada urmatoare la retea, la Giurgeni suntem in faza de licitatie pentru aductiunea de apa, gradinita din Tatarasti are put forat, iar scoala Gherdana are deja apa potabila. Mai sunt multe de facut, insa incet, incet, in functie si de fondurile alocate vom asigura conditii igienico-sanitare in toate scolile din comuna”, ne-a declarat Petre Tabacaru, primar al comunei Tatarasti.

Bani pentru „gaurile” din sistemul medical

Deșteptarea

19 decembrie 2013

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a primit o rectificare bugetara substantiala, care rezolva toate problemele financiare din sistemul sanitar. In aceste conditii, anul 2013 se incheie sub auspicii bune pentru pacienti. Sunt sperante ca si 2014 va fi unul cu un buget record pe tot ce inseamna servicii medicale.

Cu un buget de 4.851,09 miliarde de lei pe tot anul 2013, Casa Judeteana de Assigurari de Sanatate (CJAS) Bacau a inregistrat un record istoric. Este cel mai mare buget primit de la infiintarea Casei Nationale de Sanatate (CNAS), care, acum, a venit si cu o rectificare substantiala si pe decembrie, ce rezolva toate problemele din sistemul medical.

„Dupa cum se stie, inca din luna mai, când s-a facut contractarea, existau ceva probleme legate de finantarea trimestrului IV al anului. Acum, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au identificat solutii pe finantare pâna la sfârsitul anului pentru buna functionare a intregului sistem”, a explicat presedintele – director general al CJAS Bacau, dr. Mihaela Popescu.

Bani pe programe, farmacii si dispozitive medicale

In aceste conditii, prin rectificare de acum au fost aduse la zi platile cu medicamentele si materialele sanitare din farmacii si programe de sanatate (pe Oncologie si Hepatita B/C). Si pe dispozitivele medicale s-au alocat fonduri in 2013 de 4.764.259 lei noi (peste 47 miliarde lei vechi), ceea ce a dus la o reanalizare a dosarelor nefinantate din 2010, 2011, 2012 si la o reducere considerabila a listelor de asteptare. Medicii de familie au avut si ei, anul acesta, un buget total asigurat de 38.028.930 lei noi.

Gura de oxigen si pentru spitale

„In ceea ce priveste spitalele, presedintele CNAS a anuntat ca s-au alocat in anul 2013 bani si la acest capitol astfel incât sa se asigure o functionare eficienta, echivalenta cu nivelul mediu al unei luni bune din an, cum ar fi iulie sau august.

In Bacau, pe creditele de angajament pe anul in curs, vorbim de o suma de 196.570.860 lei pentru activitatea spitaliceasca, ambulatoriul sub 35 de ore si laboratorul spitalului. Numai pe trimestrul IV avem alocata suma de 50.620.872 lei”, a mai spus presedintele – director general CJAS Bacau. Pe activitatea paraclinica – laboratoare, servicii medicale de imagistica RMN (rezonanta magnetica nucleara) si CT (computer tomograf), dupa suplimentarea de 6 miliarde din luna august s-a ajuns la un total pe tot anul de 4.462.128 lei (laboratoare), 987.719 lei (RMN) si 40.000 lei (CT).

In aceste conditii, anul 2013 se incheie sub auspicii bune in tot ceea ce priveste functionarea sistemului medical in judetul Bacau, iar promisiuni de finantari, cel putin la fel de bune, sunt si pentru anul 2014.

„Tot acum am primit informarea ca pe primul trimestru al anului viitor vom lucra tot pe acte aditionale la contracte. Noile contracte pe 2014 vor fi semnate in momentul in care se va emite pachetul minim de baza pe serviciile medicale.”
dr. Mihaela Popescu, presedinte – director general CJAS

A lor nu-i ca a noastra

Opinii
Editorial

19 decembrie 2013

Vecinii de la nord de Tisa se revolta. De vreo luna. Nu e rau. Adica, ma rog, daca o fac, inseamna ca acolo sunt probleme. Sigur, nu sunt imbecil sa nu observ ca au destule motive sa iasa in strada. Imi amintesc, insa, ca, prin 2004, ucrainienii, un popor la fel de persecutat de-a lungul istoriei ca si noi, românii, s-au mai agitat odata.

Atunci erau in strada sustinatorii lui Viktor Iuscenko, contracandidatul la presedintie al lui Leonid Kucima. Au numit-o Revolutia Portocalie. Agitatia lor de-acum are cumva legatura cu recentele intentii anuntate de guvernarea de la Kiev adera la spatiul comunitar european.

Gest care a determinat Moscova sa decida trimiterea de rachete la granita tarilor baltice, limita de nord-est a UE. Mai mult, umbla vorba ca reprezentanti ai serviciilor speciale si ai politiei ruse au ajuns pe teritoriul ucrainean, „cu scopul de a schimba cursul evenimentelor”.

In fine, nu vreau sa insist prea mult pe scenariile de pe-acolo. Insa, uitându-ma la o fotografie facuta in aceste zile la Kiev, nu pot sa nu ma gândesc la acelasi moment petrecut, in urma cu 23 de ani la Timisoara si apoi in toata tara.

Intrebarea legitima care se naste este daca se va intâmpla la fel si la ei? Adica, va trebui sa moara vreo 1.000 de nevinovati, pentru ca la putere sa se catere tot oportunistii. Sa admitem ca, pâna la urma, revolutionarii din Ucraina vor reusi in actiunea lor, sa zicem, „ajutati” de cine trebuie. Ma intreb, din nou, daca dupa ce, ipotetic vorbind, vor deveni membri UE, ucrainienii isi vor vinde si ei Vestului resursele.

Adica vor permite ca strainii sa le i-a caimacul, devenind o piata de desfacere, o vaca de muls sau, mai rau, o groapa de gunoi in care restul europenilor sa trimita tot soiul de deseuri si produse pe care ai lor nici macar nu au curajul sa le priveasca, darmite sa le mai si consume. Sau vor avea soarta chinezilor care, desi si ei au sfârsit in bai de sânge, la reprimarea manifestatiilor din iunie 1989 din Piata Tiananmen, iata unde au ajuns.

Da mai, ar zice un cârcotas, dar a lor n-a fost ca a noastra. Nici revolutia, nici ce-a urmat dupa ea.

„Aceeasi mizerie”

Z
Contrasens

Răzvan Bibire

19 decembrie 2013

Nu se astepta nimeni ca, odata ajunsi la guvernare, cei de la PSD si PNL sa mute muntii din loc. O mare parte din electorat a ales USL pentru ca se saturase de PDL si de maniera de a-i lua de prosti. Existau, insa, niste asteptari minime: USL sa-si respecte, in mare, promisiunile facute in anumite privinte, sa dea dovada de o aplecare catre nevoile omului si sa incerce sa readuca haturile guvernarii la Bucuresti.

Iata, insa, ca aceste sperante se dovedesc desarte. Baietii veseli, pe care roata norocului i-a pus in fruntea bucatelor, ar face orice ca sa ramâna racordati la conducta cu bani. Inclusiv sa joace asa cum le cânta Basescu, pe care, pâna mai ieri, il dusmaneau de moarte.

Mai grav, insa, este ca USL s-a „sucit” in privinta unor probleme delicate si cu bataie lunga. Cum ar fi gazele de sist, concedierile, reducerile bugetare, taierile de cheltuieli. Si ca, crezându-se eterni la Putere, cei de la PSD, in special, si-au reactivat comportamentul de vechil.

Si au inceput sa-si voteze privilegii, sa puna „jandarii” pe rasculati, sa scuipe seminte in capetele plebei. Semn ca lucrurile stau cât se poate de grav din moment ce, aprobând astazi ceea ce promiteau ieri ca nu vor face, confirma ca deciziile care privesc viitorul tarii nu se iau la Bucuresti. Si ca actualul Guvern nu e decât o alta marioneta.

Gala Sportului Bacauan

Sport

Dan Sion

19 decembrie 2013

Joi seara, Bacaul si-a premiat cei mai buni sportivi din 2013 in cadrul Galei Sportului Bacauan, manifestare pentru care Consiliul Local a alocat suma de 192.718 lei. Peste 150 de performeri de la opt cluburi bacauane au urcat, alaturi de antrenorii lor, pe scena Centrului de Expozitii si Afaceri „Mircea Cancicov”, o locatie care s-a dovedit mult prea mica pentru un eveniment de amploarea Galei.

A fost un „bal la gramada”, cum spunea Jim Rennie, „al doilea ales” din „Domul” lui Stephen King. Un alt ales, de data aceasta primul, si anume primarul Bacaului, Romeo Stavarache, i-a atentionat pe organizatori ca „era bine sa se fi optat pentru o sala mult mai spatioasa”, subliniind, totodata, ca „rezultatele foarte bune inregistrate de sportivi in 2013 au facut ca numarul premiantilor si al invitatilor sa depaseasca asteptarile”.

Prezent la eveniment, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea a remarcat ca festivitatea confirma suprematia Bacaului in extra-fotbal si corijeaza nedreptatea mediatica la nivel national care li se face sportivilor bacauani, in timp ce prefectul Claudiu Serban a optat pentru superlativul „Regalul Sportului Bacauan”.

CS Stiinta a deschis balul, antrenorul Florin Grapa precizând ca s-a vazut nevoit sa renunte la o ierarhie propriu-zisa, alcatuind un Top 10 in care ordinea nu a contat. CSM 2010 condus de Gabriel Lupu si SCM Bacau, club prezidat de Relu Auras, si-au taiat apoi partea leului in privinta numarului de sportivi premiati, ceremonia continând cu reprezentanti ai cluburilor CSS Bacau, CS Saga, CS „Dan Botezatu” si CS Bronx.

Florin Grapa, realizatorul eventului campionat-Cupa cu echipa feminina a Stiintei a fost recompensat cu titlul de antrenorul anului, Mirela Lavric a fost desemnata de DJTS drept cea mai buna sportiva a judetului, in timp ce atletul Alexandru Soare, inotatorul Norbert Trandafir si boxerul Mihai Nistor au fost alesi „sportivii anului”.

Distinctii pentru intreaga cariera au primit gimnastele Gabriela Trusca (laureata la Olimpiada de la Montreal ’76) si Monica Rosu (dubla medaliata cu aur la Atena, in 2004). Cu o precizare pentru organizatorii Galei care au anuntat ca „Trusca Gabriela a fost prima medaliata olimpica a Bacaului”. Ei bine, prima medaliata olimpica a Bacaului a fost Valeria Bufanu, in 1972 si nu Gabriela Trusca! Si zau ca e pacat ca la o manifestare de anvergura celei de aseara, gala sa rimeze cu gafa!

Benea si Stavarache isi fac holding administrativ

Silvia Patrascanu

19 decembrie 2013

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, si Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ), au anuntat, ieri, intr-o conferinta de presa comuna, ca incep ofensiva, fiind “intr-o competitie acerba” cu celelalte administratii din Regiunea Nord-Est, mai ales cu judetul Iasi, al carui Aeroport vrea sa ne fure pasagerii.

Pentru a avea mai multa forta, municipiul si judetul se vor asocia si vor realiza patru obiective: Aeroportul International, Sectia de Cobaltoterapie, Centrul Regional SMURD si Sala Polivalenta. Romeo Stavarache a vorbit despre modernizarea Aeroportului, investitie care va cuprinde un terminal de pasageri cu o capacitate de 300/persoane/ora, trei porti de imbarcare, turnul de control, uzina electrica, inca un terminal si o parcare.

Pista va fi construita din fonduri europene. “Este clar ca e un proiect ambitios si cred va fi realizat pâna in 2016. Valoarea estimata a investitiei va fi de 12,5 milioane de euro, inclusiv TVA”, a declarat Romeo Stavarache.

Finantarea se face fifty-fifty!

“Concesionarea Aeroportului a fost un esec pe care noi nu ni l-am dorit, a precizat Dragos Benea. Singurul lucru bun pe care l-a adus Blue Air a fost cresterea numarului de pasageri. Aceasta e partea plina a paharului.” Investitia in Cobaltoterapie va costa 3,5 milioane de euro si va presupune o constructie de 450 mp si achizitionarea de aparatura.

“Noi parafam asocierea doar pe aceste doua obiective, dar pachetul pe care vom colabora este mai larg”, a spus Benea, enumerând Centrul ISU, Sala Polivalenta, master planul pe apa si cel pe deseuri. Cei doi au afirmat ca acest parteneriat este unul administrativ, si nu unul politic. Asocierea va fi aprobata de CJ, in sedinta de azi, apoi de CL Bacau. Finantarea va fi asigurata 50 suta de CJ, 50 la suta de CL Bacau. Romeo Stavarache si Dragos Benea isi propun ca investitiile sa fie realizate integral pâna in 2016, când li se incheie mandatul.

“Acest parteneriat nu are nicio legatura cu ce se intâmpla in USL, la nivel national. Nu constituirea USL a generat aceste doua proiecte. Nu cred ca cineva isi poate permite sa renunte la aceste obiective si sa spuna ca din motive politice iese din aceasta asociere.”
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau

“Noi nu facem o asociere intre persoane sau intre partide, facem o asociere intre institutii. Indiferent daca suntem intr-o functie, mi se pare corect ca municipiul Bacau si judetul Bacau sa aiba de câstigat de pe urma activitatii acestor doua institutii.”
Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau

Judo/ Cupa Stânca Soimilor. Au venit cu sacul de medalii

Sport

Dan Sion

19 decembrie 2013

Judoka de la SCM/ JC Royal Bacau nu au dat inca ochii cu Mos Craciun. Pâna de Ajun mai este; cinci zile, plus un concurs. In asteptarea lui Mos Craciun, elevii profesorului Aurel Chelariu au cântarit, in schimb, sacul acestuia. Dupa ce l-au umplut cu medalii, majoritatea din aur, la concursul interjudetean de judo de la Baile Tusnad dotat cu Cupa „Stânca Soimilor” si desfasurat la finalul saptamânii trecute. Ajuns la cea de-a 26-a editie, concursul a reunit la start 250 de sportivi de la 22 de echipe din judetele Alba, Bacau, Brasov, Covasna, Prahova, Sibiu, satu Mare si Harghita. „Competitia a fost una reusita, gazdele comportându-se ireprosabil”, a declarat prof. Aurel Chelariu, care a deplasat la Baile Tusnad 17 sportivi.

Iata rezultatele inregistrate de judoka bacauani:
Locul 1: Miruna Vultur (24 kg, U9), Stefan Buga (20 kg, U9), Andrei Buga (26 kg, U9), Victor Nicolau (28 kg, U9), George Cimbru (38 kg, U11), Stefan Cremene (34 kg, U13), Ianis Pravat (34 kg, U13), Mihnea Jâtca (38 kg, U13), Rares Irimiescu (55 kg, U13).
Locul 2: Robert Miron (-38 kg, U11), Stefan Moisei (-50 kg, U13).
Locul 3: Marcus Herghelegiu (27 kg, U11).
Locul 5: Dragos Cremene (24 kg, U9), Razvan Moisei (22 kg, U9), Rares Vultur (27 kg, U11), Vlad Cristescu (34 kg, U11) si Stefan Serban (46 kg, U11).

Tot week-end-ul trecut, la Sala Polivalenta din Bucuresti, cu ocazia Festivalului de Judo, Federatia de specialitate a decernat premiile celor mai buni judoka in 2013. Printre laureati a figurat si Mircea Croitoru (SCM Bacau), care a primit o placheta si carnetul de purtator al Centurii Negre cu un Dan, in urma examenului de centura sustinut in urma cu o luna.
Duminica, 22 decembrie, SCM JC Royal Bacau va participa, la Iasi, la ultimul concurs al anului. Este vorba de Cupa „Mos Craciun” pentru categoriile de vârsta Under 7, 9, 11 si 13, masculin. Nu-i exclus ca de aceasta data, judoka bacauani sa dea ochii si cu Mosul! Doar e Cupa lui, nu?

Despre Sfinţii Părinţi după trup ai Domnului

Cultură

Deșteptarea

19 decembrie 2013

Sfânta Biserică Ortodoxă sărbătoreşte în Duminica dinaintea Naşterii Mântuitorului pe toţi Sfinţii Părinţi după trup ai Domnului nostru Iisus Hristos, pe toţi cei care au făcut în parte posibil misterul Întrupării lui Dumnezeu. Aceşti Părinţi nu doar au aşteptat venirea lui Mesia, ci au şi prezis-o prin profeţii şi prin diverse semne. De aceea, când celebrăm Duminica acestor Părinţi, înainte de sărbătoarea Naşterii lui Hristos, noi recunoaştem zelul şi credinţa lor fermă în venirea lui Mesia, pe care au putut-o vedea cu ochii marii lor credinţe.

Printre aceşti Părinţi se numără Avraam şi cei doisprezece Patriarhi, a căror credinţă este cunoscută şi recunoscută şi acum, David, regele din al cărui descendent trebuia să se nască Hristos, conform profeţiilor, Daniel, care a prezis naşterea imaculată a lui Hristos dintr-o Fecioară, precum şi numeroşi alţi profeţi, ale căror profeţii au oferit cele mai bune îndrumări pentru aflarea adevăratului Mesia.

Sfântul Evanghelist Matei, cel de la care se citeşte în această duminică genealogia Mântuitorului, şi-a scris Evanghelia sa pentru evrei, care aşteptau împlinirea profeţiilor Vechiului Testament şi sosirea lui Mesia, lui Hristos, care să-i elibereze. Încă din primul verset al Evangheliei sale, Matei scoate în evidenţă faptul că Iisus era din familia lui David: „Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.” (Matei 1, 1). Folosindu-se de o expunere ascendentă, Matei enumeră genealogia de la Avraam până la Iosif, logodnicul Mariei, dovedind că acesta nu doar că se trăgea din tribul lui Iuda, dar îl avea strămoş direct pe David.

În expunerea genealogiei strămoşilor lui Iisus, Matei sare uneori peste câteva generaţii, astfel încât „neamurile de la Avraam până la David [să fie] paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon [să fie] paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos [să fie] paisprezece neamuri” (Matei 1, 17). Înţelegem de aici că Matei a ales cu foarte mare grijă numele pe care le-a inclus în această genealogie. Cu toate acestea, atunci când le citim, observăm că pe lângă persoanele credincioase şi ascultătoare de Dumnezeu, Matei a inclus în genealogia lui Iisus şi regi necredincioşi şi răi, neascultători faţă de Dumnezeu şi faţă de nevoile poporului, sau femei care au conceput în păcat.

Explicaţia pentru această alegere o putem găsi la Sf. Apostol Pavel, care afirma că Iisus „s-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor” (Filipeni 2, 7) pentru a ne mântui. Iisus s-a făcut asemenea nouă nu doar în privinţa aspectului fizic. S-a făcut asemenea nouă şi în ceea ce priveşte bagajul de probleme pe care fiecare persoană îl moşteneşte din familie.
Tot haosul adus în lume de păcatul neascultării lui Adam şi Eva îl găsim în genealogia prezentată de Matei la începutul Evangheliei sale. Lupta continuă dintre bine şi rău, dintre persoane care îl urmează pe Dumnezeu şi persoane care I se împotrivesc, o găsim în genealogia lui Isus.

În tot acest haos însă, Iisus vine să aducă pacea. Iar această „venire” a avut loc pentru că două persoane, Iosif şi Maria, au acceptat voinţa lui Dumnezeu atât în viaţa lor personală, cât şi în cea de familie. Încărcătura şi haosul din istoria noastră personală sau familială, parinţii, copiii sau rudeniile pe care le avem, ne-ar putea face să credem că nu suntem vrednici de a primi îndurarea lui Dumnezeu. Genealogia lui Iisus pe linie paternă, prin Iosif, însă, arată contrariul. Indiferent de „bagajul” cu care venim din familie, în momentul în care, la nivel personal, acceptăm să ne supunem voinţei Domnului, Iisus va veni din nou în lume prin noi.

În primul rând va veni în viaţa noastră personală, apoi în viaţa familiei noastre, iar de acolo în viaţa societăţii intregi.
Acum, cu câteva zile înainte de a sărbători Naşterea Mântuitorului, venirea Sa în lume, fiecare creştin trebuie să înţeleagă că prin decizia sa personală de a-şi mărturisi credinţa în Iisus prin fapte bune, prin respectarea voinţei Lui, poate face ca această mare taină a Întrupării să fie un eveniment continuu în viaţa sa şi a lumii şi astfel să păşească în mod neabătut pe calea mântuirii.
Crăciun Fericit şi un An Nou plin de binecuvântări de la Domnul nostru Iisus Hristos !

Pr. dr. Marius Popescu,
Parohia „Sfântul Ioan” Bacău

În aşteptarea Crăciunului

Cultură

Deșteptarea

19 decembrie 2013

În fiecare an, Crăciunul se celebrează în ziua de 25 decembrie. Aceasta este o problemă calendaristică, iar calendarul este asemenea timpului: înaintează inexorabil, orice s-ar întâmpla. Tot aşa, de multe secole, în ziua de 25 decembrie este „Crăciunul”, oricum ar fi timpurile şi realităţile: timp de pace sau de război, de bucurie sau de durere, ca şi cum Crăciunul ar voi să spună, pur şi simplu, „acea zi” sau tocmai „acea dată”. Şi totuşi, Crăciunul nu este doar o simplă dată, „acea” zi fixă din calendar.

Data sau ziua a fost dintotdeauna de când pământul se învârte în jurul soarelui, nu însă şi Crăciunul. Sărbătoarea Crăciunului a fost stabilită pentru amintirea unui eveniment. Iar acest eveniment este naşterea lui Isus. Nu data este aceea care contează; pe scurt, alegerea acestei zile a fost cazuală. Nu este vorba chiar despre „ziua în care” s-a născut Isus: acea zi nu o cunoaştem.

Ceea ce are importanţă este faptul. Iar acest fapt (naşterea lui Isus din Nazaret) este important în măsura în care este importantă pentru noi şi pentru istoria omenirii însăşi persoana lui Isus.
Urmând relatarea naşterii Domnului din Evanghelia după sfântul Matei, ne aflăm într-o lume de lucruri în care pare să se treacă de la istorie la legendă, de la concretul faptelor la incontrolabilitatea fanteziei: o tânără care zămisleşte „prin puterea Duhului Sfânt”, îngerul care îi apare în vis lui Iosif, îndeplinirea unei profeţii… Poate că cineva nu s-ar putea dispensa de senzaţia unui anumit disconfort în faţa acestei pagini din Evanghelie. Şi este chiar foarte uşor – din punct de vedere al scepticismului şi al incredulităţii – să se facă ironii în acest sens, ironii ieftine. Oricum, acestea nu vor putea rezolva enigma identităţii personale misterioase a lui Isus din Nazaret.

În schimb, tocmai asupra acestui punct vrea să ne atragă atenţia Evanghelia după sfântul Matei, dincolo de orice pură curiozitate de a şti exact cum s-au petrecut lucrurile. Şi atunci putem, într-adevăr, să reţinem mesajul Evangheliei (cel pe care se fondează acel „de ce” al sărbătorii Crăciunului) avându-se în vedere aceste realităţi:

a) Isus a fost om adevărat, „născut din femeie” (Gal 4,4) ca orice fiinţă umană, a trăit pe acest pământ într-un timp şi loc bine determinat.

b) Isus a fost un evreu, a crescut într-o familie de evrei, a fost educat conform legilor, tradiţiilor şi religiei evreilor din timpul său.

c) Isus era „fiul lui David”, pentru că Iosif, soţul Mariei, era un descendent al lui David; iar Iosif, de fapt, a exercitat faţă de Isus funcţia umană şi legală de tată cu toate efectele, chiar fără a fi „tatăl său” în sens fizico-biologic (aşa cum se întâmplă în cazul unui fiu adoptiv).

d) Identitatea personală a lui Isus nu poate fi înţeleasă decât făcând apel la Dumnezeu însuşi. Existenţa pământească a lui Isus nu se explică numai prin legile biologiei şi ale istoriei, ci este rodul unei directe intervenţii a lui Dumnezeu în istorie, astfel încât Fiul Mariei va fi numit „Dumnezeu cu noi”: nu doar un nume, ci o realitate concretă; acea realitate pe care credinţa creştină o recunoaşte şi care constituie raţiunea de a fi, acel „de ce” al sărbătorii Crăciunului.

Pr. Emanuel Imbrea, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

1...3.9813.9823.983...5.788 Pagina 3.982 din 5.788