Acasă Blog Pagina 2800

Uberizarea taximetriştilor

În ciuda faptului că Bacăul are mai multe autorizaţii de taxi eliberate decât prevede legea, a devenit, de la o vreme, tot mai greu să găseşti o maşină.

Asta o spune lumea, o spun şi eu pentru că am simţit-o pe pielea mea: acum câţiva ani, în câteva secunde răspundea un taximetrist la apelul dispecerului; astăzi trece aproape un minut, uneori, până să se găsească o maşină disponibilă.

Dacă se găseşte. Ca să nu mai vorbesc de ceea ce se întâmplă la Aeroport, unde tarifele bat orice record şi cu foarte mare greutate găseşti un taxi care să nu aibă preţuri umflate de câteva ori.

Nu trebuie să ne mirăm. Acesta este efectul unei transformări produse pe piaţă. Aş zice că e vorba de o „uberizare”, dar nu în sensul bun al noţiunii.

Ca să recapitulăm: Uber şi celelalte companii de aşa-zis „ride-sharing” (de fapt taximetrie fără licenţă) se caracterizează prin faptul că nu deţin nici maşini şi nici nu au şoferi angajaţi iar tarifele practicate nu sunt fixe ci depind de anumiţi factori despre care se spune că sunt uşor de manipulat de către firmă.

Ce s-a întâmplat cu taxiurile din Bacău? Au evoluat către o formă de taximetrie independentă dar sub umbrela unei companii care oferă doar serviciul de dispecerat. Contra unei taxe lunare, şoferii primesc comenzi prin staţie.

Dar nu prea mai există companii de taxiuri care să aibă propriile maşini iar şoferii să fie angajaţi. Marea majoritate, după cum spuneam, sunt „self – employed”, îşi conduc propria maşină, îşi plătesc reparaţiile, benzina, nu au concediu plătit, etc.

Prin urmare, nu au nici o obligaţie să respecte un orar anume, să facă ture de noapte şi aşa mai departe. Muncesc cât vor şi când vor. La fel şi cu tarifele de la Aeroport. Profită de monopol şi cer preţuri de neam-prost.

Pentru că pot şi pentru că nimeni nu-i reclamă. Şi pentru că pasagerii acceptă să fie jefuiţi pe faţă. Sunt sigur că dacă ar putea, majoritatea şoferilor de taxi ar proceda la fel şi în oraş; dar, din fericire, încă există concurenţă.

Rebeca Ciotloș: vocea care a făcut să tresară inimile băcăuanilor

– Rebeca Ciotloș are 20 de ani, este sergent și cântă la corn în cadrul Muzicii Militare din Garnizoana Bacău

Pe Rebeca Ciotloș, tânăra blondă și subțirică, membră a Muzicii Militare din cadrul Garnizoanei Bacău, am descoperit-o vocal de Ziua Drapelului. Deși cântă la corn de aproximativ un an, mi-a atras atenția abia în momentul în care a scos la lumină un alt talent al ei: vocea.

Anul acesta, dirijorul Valeriu Bălan a recomandat-o forului superior să intoneze Imnul României de Ziua Drapelului, iar alegerea a fost cât se poate de surprinzătoare. Stăpână pe ea, Rebeca Ciotloș a schimbat cornul cu microfonul și preț de câteva minute a surprins urechile publicului spectator cu o interpretare fără cusur. Am căutat-o după eveniment, am felicitat-o pentru prestație și i-am propus un interviu în urma căruia să aflăm povestea omului din spatele hainei militare.

Așa am aflat că Rebeca este absolventă a Colegiului Național de Artă “George Apostu”, specializarea canto, la clasa prof. Florin Blaj, iar colaborarea cu Muzica Militară a început din momentul în care și-a manifestat dorința de a se alătura instrumentiștilor. După mai multe audiții, calitățile ei interpretative au fost apreciate și a fost îndrumată să-și continue studiile. Așa s-a înscris la Școala Militară de Muzică “Iacob Mureșianu” București, unde, după nouă luni a absolvit cu gradul de sergent. A fost repartizată inițial la Constanța, transferându-se ulterior în Bacău, la Muzica Militară.

R: Cine v-a cultivat pasiunea pentru muzică?
R.C.: Pasiunea pentru muzică vine din familie. Muzica este în gena familiei. Bunicul meu și tata au cântat la rândul lor muzică populară, iar gena mi s-a transmis și mie. Îmi aduc aminte că am început să cânt vocal de pe la 6-7 ani, iar din gimnaziu, părinții s-au gândit că a venit timpul să învăț muzică, nu doar să cânt după ureche. Așa că, am venit din Palanca în Bacău și am studiat muzică la Colegiul Național de Artă “George Apostu”.

R: Cum se împacă muzica cu rigorile armatei?
R.C.: Mi-a plăcut întotdeauna disciplina și m-am format așa. Este foarte important să adopți disciplina în dezvoltarea personală. La fel de bine mi-a prins și asprimea tatălui meu și regulile impuse. Nu era nevoie să apeleze la alte metode de îndreptare, pentru că știam clar că de întârzii acasă de la vreo petrecere, nu mai plecam a doua oară. Acesta este doar un exemplu, dar iată că, la 20 de ani, nu pot decât să le mulțumesc părinților pentru că au făcut om din mine. Crescând și dezvoltându-mă, am înțeles cât de important este să fii serios, ordonat și să respecți regulile mediului în care îți desfășori activitatea. Aceleași principii am încercat să i le transmit și surorii mele, Beatrice.

R: Ce rol are muzica populară în viața dumneavoastră?
R.C.: Iubesc muzica populară! Am crescut cu ea! Iar muzică populară cânt mai mereu la evenimente sau la petreceri private. Mă simt bine în portul popular moldovenesc și am deja o mică colecție de costume populare. Oricând prefer o pereche de opinci asortate costumului popular!

R: Cum credeți că veți evolua în plan profesional? Dar în plan personal?
R.C.: Îmi doresc ca de anul acesta să urmez cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț. După patru ani de studiu am șanse să trec în rândul ofițerilor. Drumul este lung, nu va fi deloc ușor la canto-clasic, însă, sper să izbândesc. În plan personal las lucrurile să meargă de la sine. Îmi trăiesc cei 20 de ani cu energia specifică și cu veselia care mă caracterizează. Iar rețeta fericirii este condimentată din plin cu muzică!

Fotbal județean: Liga a IV-a trece la 18 echipe

Ediția 2017-2018 a Ligii a IV-a va începe peste fix o lună de zile. Și o va face punând în mișcare un campionat care-și schimbă formatul: de la 16 la 18 echipe. Celor 16 grupări din sezonul trecut (campioana, Viitorul Curița a ratat barajul de promovare în C, iar de retrogradat nu a retrogradat nimeni) li se adaugă primele două clasate din ediția precedentă a Ligii a V-a: CSȘM Bacău și UZU Dărmănești.

Există, totuși, și un alt new-entry: cel al Gauss-ului care, în baza unui contract de cesiune, ar urma să ia locul Biruinței. Gauss se bazează, în mare, pe scheletul fostei divizionare C Sport Club Bacău, care, după retrogradarea din această vară, a pus punct activității competiționale. În aceste condiții, Gauss se înscrie pe lista pretendentelor la promovare pe care o regăsim și pe campioana Viitorul Curița, dar și pe echipa clubului Primăriei Bacău, nou-promovata CSȘM.

Destule noutăți și în ceea ce privește campionatul Ligii a V-a, care ar urma să debuteze la finalul verii. După ce a sperat în găsirea unui loc în campionatul județean, nou înființata FC Dinamo Bacău va porni la drum din Liga a V-a, acolo unde ar putea reapărea și Aerostar II. Conducerea „aviatorilor” ia în calcul re-înființarea echipei satelit, la care să fie rodați juniorii A1, dar și jucătorii care nu vor prinde în mod constant meciuri la Liga a III-a. În fine, se vehiculează și posibilitatea ca Răcăciuniul să reintre în peisajul fotbalistic cu o formație înscrisă în eșalonul al cincilea al județului. În funcție de numărul de echipe înscrise, conducerea AJF Bacău va decide dacă și în acest an Liga a V-a va miza pe o formulă cu play-off și play-out sau dacă nu cumva se va merge doar pe sezonul regulat.

Componența Ligii a IV-a: Viitorul Curița, Voința Oituz, Viitorul Nicolae Bălcescu, Vulturul Măgirești, Voința Gârleni, AS Filipești, CS Dofteana, Gauss, CSM Moinești, AS Negri, Aripile Cleja, Siretul Bacău, AS Măgura Cașin, Gloria Zemeș, AS Târgu-Ocna, Fl. Roșie Sascut, CSȘM Bacău și UZU Dărmănești.

Contestarea gradului de handicap va fi rezolvată de instanță

    Băcăuanii cu dizabilități care sunt nemulțumiți de gradul de handicap stabilit de comisia de evaluare de la nivelul județului nu se vor mai adresa comisiei din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, ca până acum.

    „Contestarea unui certificat care stabilește gradul de handicap se face direct în instanță, începând din luna iulie. E foarte bine deoarece Comisia Superioară de Evaluare era asaltată de solicitări din toată țara și se stătea mult la rând”, a declarat Daniela Țîțaru, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău.

    Important este ca instanța să facă apel la experți în dizabilitate, așa cum procedează în alte domenii, cum ar fi construcții, finanțe etc. În caz contrar, există riscul ca plângerea să fie abordată subiectiv.

    În trecut, au apărut situații în care persoana care solicita certificatul suferea de multe boli, dar acestea nu corespundeau criteriilor de dizabilitate prevăzute de lege pentru încadrarea în gradul I (handicap grav), a precizat Daniela Țîțaru.

    Consum să fie, celelalte vin de la sine

    Am început să trecem în ochii europenilor ca mari consumatori. Sau ca tot mai mari consumatori. Chiar instituțiile noastre specializate recunosc că în mare parte creșterea economică de până acum s-a bazat mai ales pe consum.

    S-a dus de multișor vremea în care criticam avan „societatea de consum”. E drept, o făceam cu inima strânsă, pentru că jinduiam după huzurul pe care ni-l închipuiam la alții.

    Din 1990, însă, situația s-a schimbat și la noi. Ne-au invadat mărfurile altora, am dat de gustul consumului și nu prea ne-am mai oprit ca societate, pentru că la nivel de individ situația e mult nuanțată.

    Cert este că studiile recente privind pofta de consum arată că apetitul pentru cheltuieli al românilor este în continuare în creștere, astfel că 62% dintre noi estimează că vor cheltui mai mult în acest an.

    Analiștii cred că rata de creștere de 4,8% a PIB în 2016 a încurajat consumatorii români să cheltuiască mai mult. Totuși, în anul 2010 optimismul pe acest segment era mult mai mare, când 89% dintre noi au spus, în chestionare sociologice, că vor cheltui mai mult.

    Apetitul pentru economisire a continuat sa fie însă mai mic decât pentru cheltuieli. În plus, sunt tot mai multe vocile care acuză actuala campanie de majorare a salariilor fără un suport financiar real, fără echivalent în creșterea productivității muncii. Dar cine îi aude?

    Tot la consum mai mare ne gândim, pentru a nu mai spune că inocularea ideii de trai bun are mari valențe electorale. Uităm că puterea de consum se bazează pe volumul și calitatea muncii, de care însă fug tot mai mulți. Cel puțin așa se aude în mai toate domeniile de activitate: nu se mai găsește forță de muncă, dar mai ales calificată.

    O glumă veche spunea că „Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are tot așa!”. S-au cam dus și vremurile acelea.

    Băiat de 16 ani, arestat pentru omor

      Adolescentul este acuzat că l-ar fi înjunghiat pe tânărul de 27 de ani, care a murit, miercuri, în urma unei altercații, la Comănești.

      Tânărul, împreună cu o rudă, a început să se bată cu alte trei persoane, între care şi tatăl adolescentului de 16 ani, după ce au chefuit în locuinţa unei familii dintr-un cartier din oraşul Comăneşti.

      În altercaţie, susţin anchetatorii, a intervenit şi adolescentul, care l-a înjunghiat în coapsa dreaptă pe tânărul de 27 de ani.

      Incidentul a avut loc în noaptea de marți spre miercuri în Comănești.

      Bărbatul, în vârstă de 27 de ani, se întorsese din străinătate, împreună cu soția și cei patru copii, și a mers seara să-și viziteze unchiul.

      Din spusele localnicilor, bărbatul ar fi plecat pe picioarele lui, cu toate că fusese rănit cu un cuțit. Nu a mai reușit să ajungă acasă și a fost găsit de un vecin zăcând într-o baltă de sânge, pe drum.

      El a fost transportat la Spitalul Comăneşti, unde medicii au luat decizia de a-l transfera la Spitalul Municipal Moineşti. În drum spre această unitate medicală, victima a murit, se pare, din cauza hemoragiei, fiindu-i secționată artera femurală.

      Adolescentul de 16 ani a fost prezentat instanţei, iar magistraţii Tribunalului Bacău au emis mandat de arestare preventivă pe numele său pentru omor.

      Biserica Buna Vestire

        Biserica Buna Vestire situata in oraşul Tg.Ocna, strada Răducanu, nr.6, numita şi Răducanu, a fost construită in a doua jumătate a secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea de marelele logofăt Ion Buhuş şi un târgoveţ bogat „cu multe mori pe apa Slănicului” (după cum mărturiseşte o inscripţie in slavonă din 3 dec.1711 de pe o lespede de marmură din pridvorul bisericii).

        După unii autori şi inscripţia de pe tabloul votiv ar fi fost ridicată in 1664 de către logofătul Nicolae Buhuş insă data corectă, după spusele istoricilor şi unele documente este 1694 (ctitor Ion Buhuş – vezi Prof. Corneliu Stoica „Istoria ilustrată a oraşului Tg.Ocna din cele mai vechi timpuri pană la 1918”, editura Aristarc, Oneşti, 2003, pag.116) şi a fost refăcută de logofătul Radu Racoviţă la 1763, după cum se menţionează in pisania de la intrare (1763).

        Nu sunt foarte multe mărturii documentare despre această biserică până la mijlocul secolului al XVIII-lea, dar se ştie că Ion Buhuş a făcut câteva danii ctitoriei sale ce avea să devină mănăstire la sfarşitul secolului al XVII-lea, fiind apoi inchinată mânăstirii Ivir de la Stefagora din Sfântul Munte Athos şi reînchinată in 1777 de Ilinca Racoviţă, soţia paharnicului Petrachi Videli, cu moşii, case şi robi.

        Până in 1863, la secularizarea averilor mânăstireşti a fost unificată administrativ cu fosta mănăstire „Precista” de la Ocna (actuala biserică Precista din Tg.Ocna). La 1 martie 1798, patriarhul Grigorie al V-lea confirmă existenţa „mânăstirii de la Ocna” sau „Precista – Răducanu” prin numărul mare de egumeni greci sau români confirmaţi cât şi prin daniile acordate.

        În 1763 marele logofăt Radu Racoviţă, căsătorit cu Maria Buhuş, a refăcut si împodobit, aproape integral, biserica şi a reparat zidurile de împrejmuire. El se consideră ctitorul acestei biserici, după cum spune textul pisaniei de la intrare din care, o parte, este in limba franceză: „… Apres avoir reglé les fortunes publiques gés [j’ai] donné des leçons aux plus grands politiques.” Este singura biserică din ţară cu text francez în pisanie.

        De-a lungul timpului, mânăstirea a trecut prin multe incercări, unele dramatice, începând cu 1821, când a fost ocupată de un detaşament de eterşti şi devastată de turci, apoi in 1864 în pericol de a deveni cazarmă. În primul război mondial clădirile anexe au servit drept depozit de muniţii şi provizii.

        Între 1843 şi 1853, biserica mânăstirii este reparată de arhimandritul Procopie, iar din 1890 devine biserică de mir, formând o parohie. Nu s-au mai făcut intervenţii majore şi reparaţii capitale până in 1996 când s-au demarat, de către preotul paroh Ion Vasile Panţîru, in colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor, ample lucrări de conservare – restaurare a bisericii grav avariată de cutremurul din 1977 şi aflată în pericol de prăbuşire: consolidare exterior şi interior, refacere arhitectură (acoperiş şi faţadă), refacere catapeteasma, restaurare pictură, mobilier şi icoane, ultimele lucrări aflându-se în curs de finalizare.

        Biserica Buna Vestire este un monument reprezentativ pentru barocul târziu moldovenesc. Planul bisericii este triconc, cu o turlă pe naos şi un turn – clopotniţă pe pridvorul vestic. Biserica actuală înglobează şi elemente dintr-un edificiu mai vechi (cel al lui Ion Buhuş). Pridvorul, deasupra căruia se ridică clopotniţa, este boltit în boltă mânăstirească cu penetraţiuni.

        Pronaosul este boltit în calotă sferică, iar naosul are boltirile obişnuite moldoveneşti. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid cu arcaturi (arcuri frânte ca şi la ferestre) susţinut pe două coloane aşezate pe un soclu masiv. Capitelele greoaie au muluri de un aspect mai mult sau mai puţin clasic. Uşile au chenare cu muluri, fără caractere bine definite. Caracteristic este, la faţadă, brâul in forma de tor simplu, de jur împrejur.

        Turla naosului este ortogonală şi cu colonete în unghiuri. Are o bază stelată cu opt vârfuri şi o a doua bază pătrată împodobită cu arcaturi. Turnul clopotniţă are colţurile teşite şi prevăzute cu contraforţi.

        Biserica a fost pictată la 1763 şi din nou la 1811, de zugravul Mihail Paninopol, prin osteneala arhimandritului Metelie. Devastată la 1821 de turci, pictura a fost refăcută in 1850, odată cu catapeteasma de o mare frumuseţe, din care se mai păstrează doar o parte din icoane. De asemenea, de valoare deosebită este baldachinul de lemn de deasupra Sfintei Mese, scaunul arhieresc, amvonul si câteva obiecte de cult nedatate, dar foarte vechi.

        Din cele două clopote vechi ale bisericii, unul, ce se păstrează, este turnat la Sfântul Munte Athos şi are o inscripţie in limba greaca datată 10 nov. 1810, fiind expus în curtea bisericii. În pridvor, pe peretele din stânga intrării in pronaos, se găseşte piatra funerară a arhimandritului Procopie (1851).

        În exterior, lângă peretele sud-estic al bisericii se află mormântul marelui om politic şi scriitor Costache Negri (1812-1876).

        Biserica posedă şi un bogat fond de carte veche (mare parte preluat încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea de Biblioteca Academiei). Cel rămas numără 53 cărţi vechi din care 38 cărţi româneşti şi 15 greceşti (cărţi de cult, secolele XVIII –XIX).
        Se mai păstrează incinta vechii mânăstiri cu zid de piatră de 5,20 metri înălţime, pe 3 laturi (E-N-V), prevăzut cu metereze, un turn cu gang boltit, mare şi un al doilea mai mic.

        De asemenea, biserica mai păstrează, din tezaurul spiritual sacru a fostei mânăstiri, părticele din Sfinte Moaşte ale unor sfinţi importanţi: Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Sfântul Mucenic Trifon, Sfântul Mare Mucenic Mina şi Sfânta Muceniţă Paraschevi de la Roman.

        Aşezarea pitorească pe o stâncă de 10 metri înălţime ce străjuie malul stâng al râului Trotuş, incinta fortificată a fostei mânăstiri, frumuseţea aparte a bisericii şi teyaurul ei artistic, sacru şi spiritual, mormântul lui Costache Negri, fac din acest monument istoric reprezentativ al oraşului Tg.Ocna un loc interesant de atracţie şi reculegere pentru oricine vizitează zona. (Sursa)

        Încă un pisoi salvat de pompierii băcăuani

          După ce, luni, un pisoi a fost salvat de pompierii băcauani pentru că a rămas blocat în spațiul dintre două clădiri, în aceasta dimineață alt pisic a beneficiat de intervenția lucrătorilor ISU.

          De data aceasta, pompierii au fost solicitați de câțiva trecători care au auzit mieunături suspecte dintr-o dintr-o conductă pentru ventilație situată în spatele Casei de Cultură, din municipiul Bacău.

          Pisicul rămăsese captiv în conducta un diametru de aproximativ 10 centimetri.

          Alături de ISU, la această misiune de salvare a fost și Poliția Locală Bacău.

          Eroi au fost, eroi sunt încă

          De Ziua Aviației și a Forțelor Aeriene, curtea Bisericii cu hramul “Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost animată de militarii din cadrul Bazei 95 Aeriene Bacău.

          Preoții au ținut o slujbă de comemorare a militarilor care au pierit în misiuni, iar la Monumentul Eroilor Aviatori din curtea bisericii au fost depuse coroane de flori.

          Cadrele militare au prezentat onorul cdor.dr. Valerică Vrăjescu, comandantul Bazei 95 Aeriene Bacău, iar după ceremonia religioasă, manifestările au continuat în curtea unității militare.

          Aici, la bustul Eroului Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu, militarii au depus coroane și jerbe de flori.

          Poliția în acțiune

            supraveghere judiciară

            Autor de furt prins în flagrant de polițiști

            La data de 19 iulie a.c., polițiști din cadrul Postului de Poliţie Scorţeni au identificat şi depistat un tânăr de 24 ani, din localitate, bănuit de comiterea infracţiunii de furt.
            Bărbatul a sustras din curtea locuinţei unei femei de 63 de ani, din Scorţeni, o ovină, poliţiştii identificând autorul şi găsind asupra sa bunul sustras.
            Prejdiciul în valoare de 200 de lei a fost recuperat şi predat păgubitei.
            În cauză s-a întocmit dosar penal şi se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

            Depistat de poliţişti sub influenţa alcoolului

            La data de 19 iulie a.c., în jurul orei 23.30, polițiști din cadrul Compartimentului de Ordine Publică Bacău au depistat un bărbat de 55 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism, pe DJ 119B din comuna Sarata, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
            În urma testării acestuia cu aparatul etilotest, a fost înregistrată o valoare de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, în vederea recoltării mostrelor biologice de sânge și stabilirea cu exactitate a alcoolemiei.
            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanţe.

            Autorul unui furt de telefon depistat de polițiști

            La data de 19 iulie a.c., polițiști din cadrul Postului de Poliţie Zemeş au identificat şi depistat o femeie de 45 de ani, din localitate, bănuită de comiterea infracţiunii de furt.
            Femeia a sustras un telefon mobil dintr-un magazin din localitatea Zemeş ce aparţinea unei localnice de 48 de ani, ce efectua cumpărărturi.
            Poliţiştii au recuperate bunul sustras, în valoare de 500 de lei şi l-au predat păgubitei.
            În cauză s-a întocmit dosar penal şi se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

            Depistaţi şi reţinuţi de poliţişti pentru comiterea infracţiunii de furt calificat

            La data de 19 iulie a.c., poliţiştii oneşteni au prezentat Judecătoriei Oneşti doi tineri, unul de 19 ani şi unul 27 ani, ambii din comuna Berzunţi cu propunere de arestare preventivă, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.
            Din cercetările efectuate a rezultat că cei doi tineri sunt autorii a trei infracţiuni de furt. Aceştia au sustras bunuri din trei locuinţe situate pe raza comunei Livezi.
            Bunurile sustrase au fost recuperate partial şi restituite părţilor vătămate.
            În cauză, instanţa de judecată a emis mandate de arestare preventivă pe numele celor doi tineri, pentru o perioadă de 30 zile.

            Peste 100 de amenzi date de Poliția Rutieră

              Polițiștii băcăuani au desfășurat activități suplimentare pentru creşterea gradului de siguranță pe drumurile publice din judeţ.

              În data de 19 iulie a.c., polițiștii din județul Bacău au acționat suplimentar față de dispozitivul curent pentru monitorizarea traficului şi creşterea gradului de siguranță pe drumurile publice.

              Astfel, polițiștii rutieri au efectuat controale în trafic, pe raza mun. Bacău, precum şi în zona limitrofă, vizând depistarea şi sancţionarea abaterilor frecvent generatoare de accidente rutiere, disciplinarea pietonilor, modul în care sunt respectate normele privind acordarea priorităţii şi respectarea regimului legal de viteză.
              În urma acestor activități polițiștii au constatat peste 100 de abateri la regimul rutier şi au aplicat 35 de sancţiuni contravenționale pietonilor şi 39 de sancţiuni contravenționale pentru nerespectarea regimului legal de viteză valoarea totală a sancţiunilor fiind de 40.705 lei.

              Ca măsură complementară, polițiștii au reţinut 6 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

              La data de 19 iulie a.c, a fost depistat în trafic, pe D.N 2 – E 85, în localitatea Nicolae Bălcescu, un autoturism condus de un bărbat de 27 de ani, din judeţul Timiş, cu viteza de 98 km/h.
              Cel în cauză a fost sancţionat contravenţional conform prevederilor art. 49, alin. 1 din O.U.G 195/2002 r.m.c.u.

              La data de 19 iulie a.c., poliţiştii au depistat în Bacău, un bărbat de 35 de ani, din localitate, în timp ce s-a angajat în traversarea str. Ştefan cel Mare prin loc nepermis şi fără să se asigure.
              Cel în cauză a fost sancţionat contravenţional conform prevederilor art. 167, pct.1 , lit. d, din H.G. 1391/2006.

              La data de 19 iulie a.c, a fost depistat în trafic, pe strada Gării din Bacău, un bărbat de 36 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism şi nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii.
              Cel în cauză a fost sancţionat contravenţional conform prevederilor art. 135, lit. h, din H.G. 1391/2006 şi i s-a reţinut permisul de conducere.

              Reamintim că, zilnic, polițiștii acționează pentru monitorizarea traficului rutier și prevenirea accidentelor de circulație.

              Etapa Zonală a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă

                Militarii au avut de trecut patru probe dificile/Foto: ISU Bacau

                În perioada 26 – 28 iulie 2017, pe Stadionul orașului Târgu Ocna și în poligonul de instrucție al pompierilor din municipiul Onești, se va desfăşura etapa a III-a, Zonală, a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă.

                În acest an, etapa interjudeţeană este organizată de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al județului Bacău (I.S.U.J. Bacău).

                Concursul se va desfășura între echipele inspectoratelor pentru situații de urgență ale județelor Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava și Bacău. Câştigătorii acestei etape se vor califica în finala naţională a concursului.

                Câştigătorii acestei etape interjudeţene vor fi aleși în urma timpilor pe care îi vor obține la cele patru probe de „foc”, care compun competiţia: „Pista cu obstacole pe 100 metri”, „Ştafeta 4 x 100 metri”, „Scara de fereastră”, şi „Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă”, fiecare dintre acestea presupunând multă pricepere, antrenament, viteză de reacţie şi nu în ultimul rând multă îndemânare.

                Concursul este structurat, astfel:

                – în data de 26 iulie, începând cu ora 16:00, cele cinci loturi reprezentative se vor întâlni în cadrul unei ședințe tehnice, unde va fi stabilită ordinea de intrare în concurs și prezentat regulamentul competiției. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri vor fi omologate și materialele de concurs;

                – în data de 27 iulie, pe Stadionul orașului Târgu Ocna, în intervalul orar 09:00 – 09:30, va avea loc festivitatea de deschidere a concursurilor. La acest eveniment sunt invitați să participe prefectul județului Bacău – doamna Maricica Luminița Coșa, președintelui Consiliului Județean Bacău – domnul Sorin Brașoveanu, primarii orașelor Târgu Ocna, Slănic Moldova, Dărmănești, Comănești și al municipiul Onești, precum și reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău și Grupării de Jandarmi Mobile Bacău.

                Începând cu ora 09:30, se va desfășura proba Pista cu obstacole pe 100 de metri. De la ora 11:30, se va da startul în proba Ștafeta 4×100 de metri.

                În cea de a doua parte a zilei, în intervalul orar 16:30 – 18:30, în poligonul de instrucție al pompierilor din municipiul Onești, se va desfășura proba Scara de fereastră;

                – în data de 28 iulie, pe Stadionul orașului Târgu Ocna, începând cu ora 08:30, se va desfășura proba – Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă, iar la ora 11:30 vor avea loc premierea și desfășurarea activităților de încheiere a competiției.

                Desfăşurarea competiției va fi asigurată de o brigadă de arbitri formată din personal din cadrul I.S.U.J. Bacău, coordonată de un arbitru general desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

                Componenții echipei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău luptă și în acest an pentru a deveni cei mai buni pompieri din țară, după ce în anii trecuți, nu de puține ori, au urcat pe prima treaptă a podiumului.

                Pompierii băcăuani au câștigat Cupa transmisibilă „Căpitan Pavel Zăgănescu”, precum și titlul de “Campionii României”, în anii 2010, 2012, 2013 și 2014, iar în 2015 și 2016 au urcat pe locurile II și III ale clasamentului.

                Concursurile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă se organizează în fiecare an, în perioada iunie – septembrie, şi au ca obiectiv fundamental dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice, necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

                Probele de concurs sunt identice cu cele ale concursurilor sportive internaţionale ale pompierilor, organizate de Comitetul Internaţional de Prevenire şi Stingere a Incendiilor.

                Polițiștii locali au amendat șoferii care au parcat aiurea

                  În zilele de,18 şi 19.07.2017, între orele 10.00- 12.00 şi 17.00-19.00, poliţiştii locali din cadrul Biroului de Siguranţă Rutieră au executat acţiuni, ce au vizat respectarea prevederilor OUG 195/2002, privind abaterile statice (oprire, parcare, acces interzis), în zona centrală a oraşului şi a străzilor Energiei, Oituz, Mioriţei şi Vadul Bistriţei.

                  Cu prilejul acţiunii au fost verificate de 38 autovehicule, fiind aplicate 32 sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 4465 lei şi 54 puncte de penalizare la permisul auto.

                  „Facem apel pe această cale către conducătorii auto, care aleg să parcheze/staţioneze neregulamentar pe rază municipiului Bacău, să evite aceste situaţii, deoarece activităţile desfăşurate de poliţştii locali pe această linie au un caracter permenent, urmând a fi extinse şi în celelalte zone ale oraşului”, precizează reprezentanții Poliției Locale.

                  17 străini depistați locuind ilegal în județul Bacău

                    În primul semestru al anului 2017, poliţiştii de imigrări din Bacău au asigurat managementul şederii pentru aproape 2000 de străini şi cetăţeni ai Uniunii Europene/SEE/CH. Totodată, în urma acţiunilor organizate, au depistat 17 străini cu şedere ilegală şi au aplicat 54 de sanţiuni contravenţionale în valoare de 8800 de lei.

                    Controlul permanent asupra legalităţii şederii în România a străinilor, combaterea migraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate sunt acţiunile prioritare ale poliţiştilor de imigrări, care contribuie la creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului.

                    Astfel, în primul semestru a anului 2017, poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări al judeţului Bacău au desfăşurat 48 de acţiuni şi controale, cu forţe proprii şi în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniu, în urma cărora au fost depistaţi, cu şedere ilegală, 17 străini. Aceştia, 10 bărbaţi şi 7 femei, provin din state precum Turcia, China, Republica Moldova, Australia, Republica Macedonia şi Regatul Maroc.

                    Poliţiştii de imigrări au emis pe numele a 9 străini decizii de returnare în vederea îndepărtării, unul a fost luat în custodie publică, iar în cazul a 7 dintre aceştia a fost reglementată şederea.

                    Totodată, în perioada de referinţă, au fost aplicate 54 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 8800 lei, conform prevederilor O.U.G 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

                    În ceea ce priveşte reglementarea şederii/rezidenţei pe raza judeţului, poliţiştii Serviciului pentru Imigrări – Bacău au asigurat managementul pentru 1242 de străini cu drept de şedere temporară, 122 cu drept de şedere permanentă, precum şi 623 de cetăţeni din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană cu drept de rezidenţă.

                    Având în vedere dinamica fenomenului migraţionist, Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, continuă desfăşurarea acţiunilor pentru prevenirea şi combaterea şederii ilegale, solicitând cetăţenilor străini să acorde interes reglementării legale a dreptului de şedere pe teritoriul României.

                    Serviciul pentru Imigrări al judeţului Bacău, contează pe respectul tuturor cetăţenilor faţă de legislaţia în domeniu şi face apel la aceştia pentru contactarea instituţiei noastre în legătură cu orice aspect referitor la aplicarea prevederilor legale privind regimul străinilor, în scopul prevenirii unor situaţii de ilegalitate cum ar fi: neanunţarea şederii şi a găzduirii străinilor, munca nedeclarată a străinilor, expirarea dreptului de şedere, etc.

                    Invităm cetăţenii să ne contacteze la sediul Serviciul pentru Imigrări din Bacău str. Al. Tolstoi, nr. 2 ( lângă Secţia 1 de Poliţie Bacău), Tel/fax: 0234.202083, e-mail: bc.igi@mai.gov.ro, sau vizitând site-ul oficial al Inspectoratul General pentru Imigrări.

                    Un an de la moartea maestrului Radu Beligan

                    Astăzi se împlinește un an de la moartea actorului Radu Beligan.

                    Seniorul teatrului românesc, maestrul Radu Beligan, s-a născut la 14 decembrie 1918, la Galbeni, în apropiere de orașul Roman.

                    A studiat Dreptul și Filosofia, în perioada 1937-1938, folosind bursa oferită de facultate pentru a-și plăti taxele la Conservator, dar și Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra.

                    Debutul pe scenă a fost în spectacolul ”Crimă și pedeapsă”, după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ”Regina Maria” (1937-1938), la ”Uranus” (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ”C.A. Rosetti”, la Teatrul ”Tudor Mușatescu”, la Majestic, la Savoy, la Teatrul ”Comedia”, la Municipal. La sfârșitul anilor ’40, a existat chiar și Compania ”Radu Beligan”. La Teatrul Național din București a venit pentru prima dată în 1945.

                    Mai târziu, în 1961, a înființat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru — ”Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ”Șeful sectorului suflete” de Alexandru Mirodan (1963), ”Rinocerii” de Eugene Ionesco (1964), ”Capul de rățoi” de George Ciprian (1966), ”Opinia Publică” de Aurel Baranga (1967), ”Ucigaș fără simbrie” de Eugene Ionesco (1968).

                    Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Național București. De-a lungul carierei, a realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme. A avut o activitate bogată și la radio și la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ”O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în ”După-amiaza unui torționar”, în regia lui Lucian Pintilie (2001).

                    Și-a intersectat drumul cu alte nume extraordinare ale scenei românești: Aura Buzescu, Nicolae Băltățeanu, Lucia Sturdza Bulandra, Toma Caragiu, Grigore Vasiliu-Birlic, George Vraca, Victor Ion Popa, Gheorghe Timică. A întruchipat roluri mari în unele dintre cele mai dificile partituri din dramaturgia română și universală, de la Romeo la Richard al III-lea sau Robespierre, în piese semnate de Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici, Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionesco, Jean Anouilh, Friedrich Dürrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer, Patrick Süskind, Neil Simon, Umberto Eco.

                    Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în ”Egoistul” de Jean Anouilh, ”De partea cui ești?” de Ronald Harwood, ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, ”Poveste din Irkutsk” de Aleksei Arbuzov, ”Sălbaticii” de Serghei Mihailovici Mihalkov, ”Doctor fără voie” de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), ”Străini în noapte” de Eric Assous.

                    Este autorul celebrelor eseuri ”Pretexte și subtexte” (1968), ”Luni, Marți, Miercuri…” (1978), ”Note de insomniac” (2001), dar și autor a nenumărate traduceri și adaptări din dramaturgia franceză, engleză și italiană.

                    Cartea sa de vizită este impresionantă la capitolul premii și distincții: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei „Le Muse” din Florența (1980), Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte „George Enescu” din Iași (1994), Premiul Galei UNITER — Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1997), Prix 14 Juillet al Ministerului de Externe al Franței (1998), Trofeul ”Eugene Ionesco” (1999), Premiul Revistei ”Flacăra” (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naționale de Teatru (2002), Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” (2003), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur și colan, Ordinul Serviciul Credincios ”Mare Ofițer” (2004). La 5 aprilie 2002, președintele Franței, Jacques Chirac, a semnat Decretul prin care Radu Beligan era numit în grad de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincție.

                    La fel de bogată a fost și activitatea sa didactică, profesională și academică: profesor la Institutul de Teatru și Film (1950-1965), co-președinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaționale de Teatru și Muzică organizate de UNESCO (1971-1978), președinte activ (1971) și apoi președinte de onoare pe viață (1977) al Institutului Internațional de Teatru, membru al Cartelului Internațional de Teatru (1967), membru în Consiliul Superior al Teatrului Națiunilor, sub președinția lui Pierre Moinet, membru al Academiei ”Le Muse” din Florența, semnatar al Apelului Artiștilor pentru Securitate și Cooperare în Europa, Helsinki (1985), membru de Onoare al Academiei Române, drept recunoaștere a activității în domeniul artei (2004), Societar de onoare al Teatrului Național ”I.L.Caragiale”.

                    ”Eu sunt născut o dată cu România Mare și sunt ombilical legat de ea. Nu pot să plec. În trei rânduri am avut șansa să plec. Niciodată nu m-am gândit că aș putea să plec din România vreodată. Eu îmi iubesc țara și nu am să plec niciodată din ea, orice aș păți aici”, mărturisea maestrul Beligan, într-un interviu.

                    În 2013, de ziua sa, maestrul Radu Beligan și primarul Capitalei de la acea vreme, Sorin Oprescu, au inaugurat, pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului din Capitală, „Gongul Thaliei”, un simbol al teatrului ce semnifică longevitatea și evoluția spirituală a slujitorilor scenei, marcând astfel 200 de ani de istorie a teatrului în București. Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităților. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

                    La 28 octombrie 2014 a avut loc premiera spectacolului ”Leul deșertului”, de Mona Radu, care i-a adus pentru prima oară pe aceeași scenă pe maestrul Radu Beligan și pe actrița Maia Morgenstern. Regia spectacolului a fost semnată tot de Radu Beligan, iar din distribuție au făcut parte Mircea Rusu, Lamia Beligan, George Remeș, Tania Popa.

                    După premieră, a început un turneu prin țară cu piesa ”Leul deșertului”, care a trecut prin cele mai importante orașe — Constanța, Timișoara, Reșița, Pitești, Brașov, Focșani, Craiova, Galați, Brăila, Tulcea, Iași, Bacău, Buzău. (AGERPRES)

                    Precizări de la Poliția locală

                      Având în vedere articolul, semnat de către dl. Petru Done ” Intermediarii dau afară din pieţe adevăraţii producători agricoli”, apărut în ediţia din data de 19.07.2017, care prezintă un interviu cu dl. preşedinte al Ligii Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu, în care, dumnealui face o serie de afirmatii care aduc un prejudiciu de imagine Poliţiei Locale, şi anume că, ” Accesul producătorilor agricoli în piețe în ultimii 15 ani a fost monopolizat de „băieții deștepți”, care în cârdășie cu autoritățile locale și cu poliția locală acționează sistematic. De fapt, am înțeles că poliția locală este, de fapt, aceea care îi coordonează pe băieții deștepți. „, dorim, pentru buna informare a cititorilor dvs. să facem următoarele precizări:

                      – Conform, art.3, alin. (3), (4), (5) si art.4, alin.(1) din Legea nr.145/2014 , privind măsurile de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, certificatele de producător sunt eliberate şi verificate de autorităţile locale de pe raza cărora se află terenurile agricole ale titularilor, reprezentanţi împuterniciţi, prin dispoziţie a primarului comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti şi de către reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
                      În acest caz, verificarea acestor locaţii excedă competenţei teritoriale a Poliţiei Locale, care are ca limită raza municipiului Bacău, terenurile din certificatele de producător, fiind situate în judeţe ale ţării sau în localităţi din afara ariei de competenţă.

                      În atribuţiunea politiştilor locali intră verificarea persoanelor trecute în certificatul de producător, documentele justificative de provenienţă ale mărfii pe timpul transportului, concordanţa produselor trecute în document cu cele expuse la vânzare, respectarea amplasamentului, neafişarea etichetei de produs sau a preţurilor şi achitarea taxei forfetare.

                      – Referitor la accesul în piaţă al celor care desfăşoară activităţi de comerţ, numiţi în interviu „băieţi deştepţi”, vă informăm că acesta este făcut în baza Anexei nr.1 din HCL 348/2007, care reglementează la capitolul III, punctele 3 şi 6, sectorizarea platoului pieţei, pe specific de produse comercializate, amplasamentul si numărul de locuri alocate fiecărei categorii de comercianţi in parte ( producători agricoli, societăţi comerciale, alte forme de comerţ), concluzia fiind că, nu Poliţia Locală reglementează accesul sau numărul comercianţilor din piaţă.

                      – De asemenea, afirmaţia ” poliția locală este, de fapt, aceea care îi coordonează pe băieții deștepți” este neconformă cu realitatea, Poliţia Locală, fiind cea care îi sancţionează pe comercianţii ilegali din pieţe. În sprijinul celor afirmate, vin cele 1291 de controale efectuate în cadrul activităţilor curente sau urmare a sesizărilor primite de la autorităţile locale, privind produsele şi serviciile de piaţa , comerţul ambulant şi protejarea populaţiei împotriva activităţilor comerciale ilicite şi cele 208 sancţiuni contravenţionale , în cuantum de 51.300 lei, aplicate pe parcursul anului 2017, pentru nereguli in activitatea comercială din pieţele
                      municipiului.
                      Compartiment Relaţii Publice

                      „Realizările unui om se văd prin ceea ce face!”

                      -spune Ștefan Tifan, primarul comunei Berzunți

                      -Sunteți primar la al doilea mandat…
                      -Într-adevăr. Prima dată am candidat în 2012 din partea Partidului Conservator, între timp s-a făcut fuziunea cu PLR-ul și a devenit ALDE, astfel că anul trecut am candidat din partea acestei formațiuni politice. Prima dată, la insistențele unui profesor de al meu, viceprimar la Berzunți, am candidat. Nu prea am fost eu de acord să intru în politică, dar mă gândeam că poate reușesc să fac ceva, să schimb înfățișarea localității. Important în viața unui om este să rămână ceva după el. Așa că am candidat atunci și am luat un scor de 67 %, dacă mi-amintesc bine. După doar o lună de muncă în primărie, văzând condițiile vitrege, am chemat viceprimarul și i-am spus că plec, că-mi dau demisia.

                      -Ce v-a determinat să aveți această atitudine?
                      -Nu erau condiții de muncă normale. Eu vin din domeniu privat, unde, timp de 18 ani, am lucrat în Electrica, după care mi-am făcut o firmă, în 2004, unde aveam 53 de angajați atunci când am plecat eu, cu punct de lucru la Bacău și Ploiești și sediu social la Berzunți. Dădeam salarii bunicele, zic eu, iar firma se ocupă cu lucrări electrice.

                      -Ați renunțat la firmă?
                      -Sigur. Odată cu depunerea candidaturii, să nu apară conflict de interese sau altele, mi-am dat demisia din firmă și am venit aici la primărie. Firma a rămas copiilor mei. Iar după o lună la primărie, cum spuneam, voiam să mă retrag din cauza condițiilor. Și la Primărie, și în comună… lucrurile nu erau așa cum speram eu. Eu nu mai locuiam de 15 ani în Berzunți. Aveam casă în Onești, dar m-am retras cu totul la Berzunți și a trebuit să punem umărul la treabă.

                      -În ciuda condițiilor care nu erau pe placul dumneavoastră, ați rămas în Berzunți. Care a fost primul lucru pe care ați dorit să-l rezolvați?
                      -Am început cu primăria veche care era într-o stare foarte proastă. Practic era o clădire degradată. Acoperișul era de 60-70 de ani, se mergea la toaletă în grădină, nu era apă, nu erau birouri. Am început prin a reabilita acel sediu în ideea de a crea condiții oamenilor care lucrau acolo. În același timp, clădirea în care funcționăm astăzi era ridicată din 2003, dar era cum se spune „la roșu”. Nu avea finisaje, era fără lumină, fără tâmplărie, fără apă, grupuri sanitare, etc. După ce am rezolvat condițiile minime la primăria veche, am avut discuții foarte serioase cu constructorul acestei clădiri, în care funcționăm astăzi, i-am explicat ce vreau și cum vreau, treabă serioasă și nu de mântuială, și în doi ani de mandat am avut primăria nouă funcționabilă. Înainte aici erau mlaștini și noroi, cântau broaștele, iar atunci când am mutat personalul din primăria veche în acest sediu toată lumea a fost încântată. Fiecare lucrător are biroul lui, apă, toalete, toate condițiile.

                      -Aceasta este cea mai mare realizare a mandatului dumneavoastră precedent?
                      -Nu numai aceasta. Când am venit la Berzunți am găsit un proiect pe aducțiune cu apă pe care am reușit să-l finalizăm. Am mai finalizat un proiect prin care am pus 7 km de asfalt în zone în care nu a existat niciodată, zone foarte circulate cum ar fi drumul spre biserici, spre școli, am făcut o piață, un parc și locuri de joacă pentru copii pe lângă școli, am lucrat și la reabilitarea școlilor…

                      -Câte școli sunt în Berzunți?
                      -Avem șase școli în care am creat condiții optime pentru desfășurarea cursurilor și fiecare școală are și grădiniță. În Berzunți sunt peste 700 de elevi dintre care aproximativ 140 sunt preșcolari. Știu asta pentru că eu, în fiecare an, le fac cadouri copiilor de sărbători. Este vorba de o sponsorizare făcută de firmă și fiecare copil primește câte ceva. Am mai lucrat în primul mandat la reabilitarea dispensarului pe care vreau să-l finalizez în al doilea mandat.

                      -Pentru că ați atins acest subiect al dispensarului, aveți medici și personal specializat în domeniul sanitar?
                      -În primul rând, Berzunțiul are un număr de aproape 5.500 de locuitori. La acest număr de locuitori, localitatea noastră figurează cu două posturi de medic, dar din păcate nu avem decât unul. Un medic care, și o spun cu regret, face parte din Colegiul Medicilor și a împiedicat venirea altui medic. Au fost niște probleme în jurul acestui subiect, pentru că medicul de aici a vrut să cumpere dispensarul, dar eu m-am opus total pentru că dispensarul este al localității și mă gândesc că odată cu trecerea în privat să nu se întâmple altceva.

                      -Ați avut un proiect pe care nu ați reușit să-l terminați și aveți un regret din acest punct de vedere?
                      -La alegerile din 2016 eu am câștigat Primăria Berzunți cu un procent de 90 % fiind primarul cu cel mai mare scor din țară, la ALDE. Eu cred că rezultatul acesta a venit după munca mea depusă în primul mandat și asta spune tot. Venind din mediul de afaceri, sunt un om care tot timpul vreau să fac câte ceva. Din păcate, în ultima vreme s-au blocat foarte multe proiecte pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Noi avem opt proiecte depuse la minister, cu prelungire de drumuri locale, de apă și canalizare, asfaltare, modernizare școli, pentru sală de sport și cămin cultural. Sperăm să primim finanțare de la minister pentru că din altă parte nu avem de unde să primim bani. Aici nu este zonă industrială…

                      -A trecut deja un an de mandat, între timp s-au aprobat bugetele, cum stați la acest capitol?
                      -Referitor la bani, niciodată nu ajung. Față de anii din urmă, bugetul s-a subțiat. Din bugetul pe care l-am avut, după plata salariilor și a restului de cheltuieli pentru primărie, au rămas foarte puțini bani. Este vorba de aproximativ 4-5 miliarde lei vechi pentru investiții. Cu banii ăștia nu reușești să faci nici un teren de sport. Așa că așteptăm o rectificare care se preconizează că va veni zilele acestea, să vedem ce mai primim, plus ceea ce mai colectăm din taxe și impozite și să vedem ce mai reușim să facem. Mulțumit nu sunt. Eu nu vin la primărie să-mi iau salariul și să stau la birou. Dacă nu pot să fac ceva, îmi dau demisia și plec. Am o legătură bună cu conducerea partidului, cu conducerea Consililui Județean și a Prefecturii, oameni care mă ajută, și împreună vreau să facem cât mai multe lucruri bune pentru oamenii din Berzunți.

                      -Ați realizat multe lucruri și aveți multe planuri. Care este proiectul dumneavoastră de suflet pentru acest mandat?
                      -Am mai multe proiecte de suflet. Eu am finalizat construcția unei biserici la Moreni. Sunt acolo două case parohiale pentru preoți care sunt veniți din altă parte și locuiesc aici. Acum avem în derulare un proiect pentru o biserică romano-catolică unde sunt în jur de 7-800 de familii în satul Butucaru. Lucrăm la aceste proiecte de suflet pentru toți localnicii din Berzunți.

                      -Chiar astăzi este zi de mare sărbătoare în Berzunți. Ce se întâmplă?
                      -Astăzi, de Sfântul Ilie, avem hram. La trecerea din Berzunți spre Dărmănești avem o mânăstire în vârful muntelui, metoc chiriarhal, un loc foarte frumos în mijlocul pădurii, eveniment la care și-a anunțat prezența și Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Băcăului. Zilele Berzunțiului vor fi pe 20 august, un eveniment care se sărbătorește anual, un eveniment care se sărbătorește de când am venit eu la primărie. Atunci va fi o sărbătoare, cum se spune, cu mici și bere, cu muzică la scenă, un bâlci tradițional la care sunt invitați toți locuitorii din Berzunți.

                      BERZUNȚI

                      Comuna se află în Depresiunea Tazlău-Cașin, la poalele masivului Berzunți, în partea central-vestică a județului, cuprinzând cursul superior al râului Moreni, afluent al Tazlăului. Este traversată de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre nord de Poduri și Moinești și spre est de Livezi. Berzunți a fost atestat documentar prima oară la 29 iunie 1400 de către domnitorul Alexandru cel Bun. Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea. Ansamblul, clasificat ca monument de arhitectură, cuprinde biserica propriu-zisă (1774) și casa parohială datând din secolul al XIX-lea.

                      Carrefour a lansat brandul de magazine Market și în Bacău

                      Retailerul francez Carrefour a finalizat de remodelat sub brandul „Market” și cele trei magazine pe care le-a preluat din rețeaua Billa în Bacău. Compania a ajuns la 54 de magazine rebrenduite în toată țara, din totalul de 86 preluate anul trecut pentru 97 de milioane de euro. Salariaților fostelor magazine Billa li s-au oferit locuri de muncă în noua rețea.

                      Cine trece pentru prima oară pragul unui nou magazin „Market”, dar a mai intrat într-un supermarket Carrefour, poate recunoaște imediat stilul retailerului francez. Mărfuri de bună calitate sunt expuse sistematic pe rafturi – produse alimentare, dar și industriale. În magazinul „Market Ștefan cel Mare” am revăzut și fostul raion cu preparate calde, cu care eram deja obișnuit.

                      „Cele trei noi magazine (Market Mioriței, Market Republicii și Market Ștefan cel Mare) – spune Andreea Mihai, director marketing și comunicare al companiei Carrefour România – își așteaptă clienții cu sute de prețuri mai mici, cu peste 9.600 de produse noi și peste zece servicii noi direct la casele de marcat. Noile magazine market și-au întâmpinat deja clienții cu produse proaspete, de la fructe și legume sau carne fragedă, până la o paletă îmbogățită de produse alimentare și nealimentare pentru întreaga familie. În total, peste 6.500 de produse alimentare noi și peste 3.000 de produse nealimentare au fost introduse în gama acestor magazine remodelate, care cuprind atât articole permanente, cât și articole sezoniere: electronice, electrocasnice mici, articole de grădinărit, de menaj și textile. Cele mai atractive promoții ale săptămânii vor putea fi găsite chiar la intrarea în magazin, în «zona roșie»”.

                      Clienții se pot bucura de aceleași avantaje ale cardului de fidelitate, putând înlocui Billa Card Plus cu noul Card Plus ori să solicite gratuit noul card chiar în magazin. Card Plus poate fi folosit apoi imediat pentru cumpărături. Odată cu Card Plus, clienții vor primi și trei minicarduri detașabile. Cu noul Card Plus clienții vor avea parte de cadouri cu ocazia zilei de naștere și de ziua numelui. Lunar, posesorii de card vor beneficia de promoții pe care le pot găsi în catalogul disponibil pe site-ul Carrefour, în secțiunea dedicată cataloagelor.

                      Printre avantajele Card Plus, clienții vor putea regăsi reduceri substanțiale de prețuri, 10% reducere în ziua de naștere (pentru a beneficia de reducere clientul trebuie să-și înregistreze data de naștere la înscriere), surprize de ziua numelui, bonuri de cumpărături care pot deveni vouchere de reduceri pentru cumpărăturile viitoare, iar în funcție de campania Market, reduceri de până la 25% la toate produsele dintr-o anumită gamă, direct pe bonul de casă.

                      Cele zece noi servicii la casele de marcat sunt emiterea cardurilor de loialitate, vânzarea de bilete la concerte, spectacole și meciuri prin rețeaua Eventim, vânzarea biletelor emise de Loteria Română, vânzarea biletelor de loz în plic, reîncărcarea cartelelor, servicii Paypoint, vânzarea de viniete, servicii de centru de copiere, automat de facturi și servicii Zebrapay.

                      Pagina 1

                        Anticorupţia selectivă

                        Două dosare penale deschise de DNA împotriva fostului premier Victor Ponta au fost închise în linişte, ca şi când nu ar fi existat. Dar când au fost deschise, ce mai freamăt, ce mai zbucium! Luni de zile propagandiştii au avut activitate în presă şi pe reţelele sociale.

                        Iar când dosarele au fost închise cu menţiunea că „fapta nu există”, totul s-a liniştit, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat!

                        Există nenumărate exemple de acest fel, unele dosare având nevoie să ajungă în faţa judecătorului pentru a fi închise. Dar, există o întreagă listă de acuzaţi cu nume de răsunet care au fost târâţi prin faţa camerelor TV cu eticheta de „corupţi” lipită pe frunte. Unii au pierdut funcţii, alţii cariere sau avere.

                        Şi ce e mai interesant este că nimeni nu răspunde pentru asta. Pentru că despăgubirile care vor trebui plătite – şi va veni vremea în care CEDO se va pronunţa – le vom plăti noi.

                        Dar nu asta e cel mai dezolant aspect al originalei campanii anticorupţie din România, ci că aceia care au fabricat dosare și care au distrus vieţi rămân în continuare în funcţii şi continuă să nu dea socoteală nimănui.

                        Iar mai grav este că nici nu pot fi schimbaţi pentru că există o gălăgioasă pătură socială care se declară a fi deţinătoarea adevărului absolut şi care consideră că anticorupții sunt nişte sfinţi care nu trebuie atinşi nici măcar cu o floare.

                        Dacă veţi avea curiozitatea să cercetaţi modul în care au fost posibile procesele din anii ’50 împotriva „elementelor duşmănoase”, o să observaţi că era folosită aceeaşi strategie a „maselor furioase” care cereau condamnări.

                        Tribunalele poporului se numeau aşa pentru că existenţa lor era justificată de o solicitare a poporului; poporul era cel care pedepsește, prin intermediul procurorilor şi al judecătorilor.

                        Cum am mai spus, e nevoie de anticorupţie. Dar de una care să se facă după nişte legi clare, cu dovezi clare, cu procese în care să nu se mai schimbe încadrarea juridică la ultimul termen ori să se refuze zeci de probe aduse de apărare.

                        Din păcate, în acest moment anticorupţia a fost compromisă chiar de către cei care au fost puşi să o facă. Pentru că, fabricând dosare cu dedicaţie pentru a scoate din viaţa publică politicieni şi oameni de afaceri, au dovedit că anticorupţia este extrem de selectivă.

                        Iar când Justiţia se face „cu dedicaţie”, nu mai putem vorbi de Dreptate.

                        ULTIMELE ȘTIRI