Se anunță zile grele, de Sărbători, când autoritățile se așteaptă la un adevărat tsunami de îmbolnăviri cu noul coronavirus. În toată țara, dar, mai cu seamă, acolo unde lumea, culmea!, nu s-ar fi așteptat să se confrunte cu o așa explozie de cazuri noi, mizând, pesemne, pe faptul că ardeleanul, de regulă, e mai domol, preocupat mai mult de fainoșag decât de … „guvid”.
Din păcate, n-a fost să fie așa, dovadă stând rata de îmbolnăviri de necrezut înregistrată în această zonă istorică. Ciudat e altceva și anume reacția șefului de țară care, întrebat de un ziarist despre „autorul moral” al situației sanitare grave de la Sibiu, acesta, în stilul său caracteristic, i-a răspuns că „acolo lucrurile s-au mișcat prea încet”. Declarația venea imediat după ce der präsident arătase, cu doar câteva minute înainte, cu degetul spre „ciuma roșie”, numind-o „vinovatul moral” pentru … tragedia de la Piatra Neamț.
E un fel de dublă măsură adoptată de acesta, la fel cum, bunăoară, UE ne trata vizavi de produsele pe care le trimitea pe rafturile marilor magazine ale străinilor poposite pe la noi. În fine, important e ce se va întâmpla de acum încolo, cu noi toți, gândind că și președintele e trecător prin viață, ca și funcția pe care încă o deține.
Cert este că, la noi, oamenii par să fi înțeles, în mare, că treaba e cât se poate de serioasă, chit că gardianul din piață, duminică, stătea ca momâia privind în gol, decât spre piețarii și acei câțiva bătrâni cărora li s-a urât cu viața, care purtau, în zeflemea, sub bărbie, masca jerpelită. „Mare lucru!”, zic. Vor mai muri vreo câțiva, e drept, în chinuri. Mă îngrijorează, însă, numărul de „sudiști” care au ajuns și continuă s-o facă, la spitalul din Bacău, aduși fiind cu avioanele militare.
Dar mai ales, mă gândesc, cu mărturisită emoție, la faptul că, deși sunt raportate destule paturi libere pe ATI, nu prea sunt specialiști care să aibă grijă și de noii pacienți. Hai că medici or mai fi. Problema se pune vizavi de cadrele medii care să mai și știe cu ce se mănâncă, un specialist ATI perfecționându-se în ani și ani de practică. De afară nu mai vine niciun specialist alungat de sărăcie, iar copilele astea, scoase pe bandă de postlicealele private, sunt mai mult mobilă de decor. Le va mătura tsunami-ul, cât ai zice…Covid.
„De la el mi-a intrat în sânge pasiunea asta pentru lemn. Am lucrat aici, în atelier, ca angajat. După un timp am vrut și altceva. Tânăr, am avut și câteva escapade. M-am angajat la Diana Forest, cam 6 luni. Numai că am nimerit prost momentul. Fabrica se ducea la vale, după ce niște austrieci care au stat acolo, vreo săptămână, le-au furat toate modelele, după ce au zis ca investesc. Am plecat în Grecia, la un unchi, încă o jumătate de an. La cules de portocale și măsline. Cât a ținut sezonul. Apoi în Austria, la cules de mere Dar a fost crâncenă treaba. Nu erau serioși. Am reușit să fug după 2 săptămâni. Am livrat și pizza cu mașinuțile alea coreene. Era obositor. M-am întors acasă. Am mai lucrat 2 ani în atelier. Se cam stricaseră treburile. M-am angajat ca vopsitor la o fabrică. Aveam câteva cunoștințe de vopsit, băițuit, lăcuit, de aici. În 2008, fratele meu mai mare m-a chemat în Italia. Lucra tot în tâmplărie, de mai mulți ani. Acolo m-am regăsit. A fost mai greu cu limba la început. A venit și la ei criza. M-am întors în țară în 2013. Aveam în plan să facem lângă atelier o vopsitorie, cu cameră de uscare. M-am apucat de confecționat mobilier. Am investit în utilaje, angajați. Dar angajații nu se țineau de treabă. Umblam să prind contracte. Cine-i supraveghea? Nu mai dormeam noaptea. Stăteam cu frică, dacă nu-mi iese produsul cum trebuie. Am zis: gata! Stop! I-am dat pe toți afară. Și am continuat numai cu Ioana, acum soția mea. Oricum era angajată, dar pentru documente, să țină actele.” 
Mădălin Pârâianu, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău: „Sunt proiecte mult aşteptate, depuse chiar și din octombrie 2018. După implementare, vom fi și mai pregătiţi în faţa oricărei boli care este tratată în spitalul nostru. Am certitudinea că, împreună cu toţi factorii implicaţi, cărora le mulţumesc, vom reuşi şi vom finaliza la termen aceste noi investiţii în unitatea noastră medicală, una dintre ele, cel de modernizare a ambulatoriului de specialitate și a centrului radiologic, fiind cu fonduri europene.”
