Alegerile parlamentare nu au reprezentat mai deloc un subiect care să intereseze diaspora românească. Concluzie e desprinsă cel puțin din discuțiile pe care le-am purtat cu mulți dintre băcăuanii plecați la muncă în lumea întreagă. În Italia, țara cu cei mai mulți rezidenți români, au votat mulți mai puțini români decât la alegerile din urmă cu patru ani. Speranța, o cunoștință plecată de peste 10 ani în Italia, la Roma, mi-a mărturisit, că anul, acesta nu mai merge la vot, din rațiuni personale. Atitudine îmbrățișată de foarte mulți dintre compatrioți.

„Ultima data când am fost la vot erau foarte mulți. De obicei, 90 la sută dintre români votau … Doar că, atunci, nu era condiția cu actele de identitate. Am înțeles că, aici, pot să voteze doar cei ce au acte eliberate de țara în care muncești”, explică tânăra din Roma.

Nici mai în sudul peninsulei, românii nu se prea înghesuie la vot. De altfel, nici nu au cum, întrucât nu în toate orașele au fost amenajate secții de votare, singura variantă fiind votul prin corespondență, alternativă, însă, mult mai complicată pentru majoritatea concetățenilor noștri. „Aici, nu putem merge dintr-o primărie în alta, iar la noi, în oraș nu este secție de votare. În plus, nici nu pot afla cam care esteatmosfera printre românii de aici, din cauza restricțiilor Covid”, spune Andreea, o tânără stabilită în Vieste, regiunea Gargano, Italia, o stațiune frecventată de turiști, mai ales în sezonul cald.

„Nepotismul, prostia și banii conduc România”

Nici cei stabiliți în Marea Britanie nu s-au arătat prea atrași de cabinele de vot. „Pe românii de aici îi doare undeva, de obicei votează ce susține unul în casă care bea mai mult și se îmbată mai puțin. Oricum, tinerii nu votează stânga, și azi, nu prea sunt mulți la vot. Eu unul nu aș lăsa diaspora să voteze!!! Te întreb: câți dintre cei care au votat un partid câștigător s-au întors acasă, fiindcă au ieșit al lor?! Atâta timp cât nu o să fie cineva la putere care să-și iubească țara și «serviciile» să-l slujească pe el și nu invers, așa o s-o ducem. Nepotismul, prostia și banii conduc România. Legea ilicitului unde este?”, se întreabă, retoric, un oneștean stabilit cu munca în Londra.

Îmi spune că-și dorește enorm să revină acasă, dar nu înainte de a le asigura un viitor fetei și nepotului. „La urma urmei, noi rămânem doar cu vorba, pentru că treburile merg tot cum vor ei!!! Au murit oameni în războaie, la revoluție etc. Pentru ce? Noi, aici, doar ne spunem oful unul altuia… și atât”, încheie oneșteanul din Londra.

„Clasa politică românească este compromisă”

În Germania, românii au ales să voteze, de regulă, prin corespondență. Însă, cei mai mulți au stat acasă, refuzând să ajungă la cabinele de vot. „Stăm acasă. Clasa politică românească este compromisă. Sunt dezgustat de tot ce înseamnă politică”, îmi explică Marin, băcăuan stabilit în landul Renania, Germania. Mai povestește că a observat un tip care-și pusese mașina personală la dispoziție pentru transportul, la secția de votare, a celor care nu au posibilitatea să se deplaseze. „Apoi, la magazinul românesc, o altă persoană care făcea «reclamă» nu știu cărui candidat. Probabil că din diverse interese!”, conchide concitadinul nostru din Germania.

În cele 8 ore de la deschiderea secțiilor de vot, nu au fost semnalate probleme deosebite din punct de vedere al ordinii publice.

Până la acest moment, poliţiştii băcăuani s-au autosesizat cu privire la 6 posibile fapte care au legătură cu procesul electoral, respectiv continuarea propagandei electorale, prin intermediul reţelelor de socializare, după încheierea campaniei. În fiecare caz, au fost demarate imediat verificări. Până acum, în 3 dintre situaţiile menționate, s-a luat măsura sancţionării contravenţionale cu amenzi în valoare de 9000 de lei.

Totodată, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că, la intrarea în încinta unei unităţi de învăţământ unde sunt amenajate două secţii de votare, o persoană poartă mască de protecţie, posibil cu o conotaţie politică. Poliţiştii au început imediat verificările şi au identificat un tânăr de 18 ani faţă de care s-a luat măsura sancţionării contravenţionale conform art.98, lit.t din Legea 208/2015.

La data de 04 decembrie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au acţionat pe raza comunei Sascut pentru prevenirea şi combaterea comercializării articolelor pirotehnice.

Cu această ocazie, a fost depistat un tânăr, de 24 de ani, din comuna Valea Seacă, care oferea spre vânzare, articole pirotehnice, din diferite categorii, fără a fi autorizat în acest sens.

Poliţiştii au identificat aproximativ 20 de kg de articole pirotehnice, cu o valoare totală de 1500 de lei.

Articolele pirotehnice au fost ridicate în vederea confiscării.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept.

Un polițist băcăuan a dat dovadă de devotament și curaj, acționând cu profesionalism.

La data de 05 decembrie a.c., un poliţist de investigaţii criminale din Bacău, aflat în timpul liber, a prins un tânăr de 18 ani, din localitate, bănuit de comiterea infracţiunii de furt. În timp ce se afla pe strada Erou Ciprian Pintea din Bacău, în timpul liber, poliţistul băcăuan l-a observat pe tânărul de 18 ani că avea un comportament suspect şi deţinea asupra sa mai multe bunuri. După ce l-a interceptat, poliţistul a solicitat sprijin unei patrule de siguranţă publică.

Din investigaţiile efectuate de poliţişti, s-a stabilit că, bănuitul ar fi sustras mai multe bunuri dintr-un magazin de pe strada Mărăşeşti.

Prejudiciul în valoare de 512 lei a fost recuperat de poliţişti şi predat societăţii păgubite.

În cauză s-a întocmit dosar penal şi se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

UPDATE: Un echipaj de poliție a ajuns la Secția 8 și le-a pus în vedere membrilor secției să desemneze doua persoane care să meargă cu urna mobilă.

–––––––––––––
Membrii secției de vot numărul 8 din Bacău au anunțat că refuză să meargă cu urna mobilă la bolnavii de COVID aflați în izolare, motivând că se tem să nu se îmbolnăvească.

Decizia a fost anunțată Biroului Electoral Județean, care a comunicat că rămâne la latidudinea conducerii secției de vot dacă se va trimite sau nu urna mobilă. BEJ a comunicat, însă, că dacă nu se va trimite urna mobilă, cei care au luat decizia se pot trezi cu dosar penal pentru încălcarea drepturilor constituționale.

„Le-am spus celor de la BEJ că și eu pot face plângere pentru zădărnicirea răspândirii bolilor împotriva celor care mă obligă să intru în contact cu un bolnav confirmat”, a declarat pentru Deșteptarea.ro locțiitorul președintelui Secției numărul 8, Marius Moțoc.

Acesta a trimis sesizarea, mai departe, la Biroul Electoral Central, pentru că – spune el – ar fi o contradicție care trebuie rezolvată: pe de o parte un ordin al Ministerului de Interne (2009/2020) obligă membrii secțiilor de vot să meargă cu urna mobilă acasa la bolnavii de COVID, iar, pe de alta parte, obligarea unor persoane sănătoase să intre în contact cu bolnavii de SARS COV 2 intra sub incidența articolelor referitoare la zădărnicirea combaterii bolilor.

Până la această oră nu s-au înregistrat incidente deosebite de ordine publică care să afecteze desfășurarea procesului electoral.

Poliţiştii băcăuani s-au autosesizat cu privire la 3 posibile fapte care au legătură cu procesul electoral, respectiv continuarea propagandei electorale, în mediul on line, după încheierea campaniei. În acest moment se efectuează verificări pentru stabilirea cu exactitate a situaţiei de fapt.

Precizăm faptul că toate sesizările de incidente electorale vor fi verificate cu celeritate și echidistanță.
Structurile Ministerului Afacerilor Interne rămân la datorie pentru a asigura buna desfășurare a procesului electoral.

Până la acest moment nu au fost sesizate incidente.

Peste 600 de angajaţi din cadrul structurilor teritoriale ale M.A.I vor asigura paza şi protecţia a 638 de secţii de votare ce s-au constituit pe raza judeţului Bacău. Totodată, peste 200 de poliţişti şi jandarmi vor asigura ordinea publică la nivelul judeţului şi aproximativ 80 vor verifica şi soluţiona sesizările de posibile incidente electorale.

Conform legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligația să ia toate măsurile pentru a sigura corectitudinea operaţiunilor de votare și pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

În ceea ce privește menținerea ordinii, atribuțiile președintelui secției de vot se întind și în afara localului de vot, precum şi pe străzi şi în piețe publice, până la o distanță de 50 m.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi, și de celelalte persoane prevăzute de reglementările legale, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.

Sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se sancționează cu amendă cuprinsă între 4.500 și 10.000 de lei. Cu aceeași amendă se sancționează continuarea propagandei electorale.
Precizez că Biroul Electoral Central a emis o Decizie prin care a interzis comercializarea și consumul de băuturi alcoolice în zona de protecție a secției de votare, respectiv în limita celor 50 de metri.

Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților.

Alegătorii votează la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

Alegătorul care nu se află în localitatea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din altă unitate administrativ-teritorială dacă aceasta se află în cadrul aceleiași circumscripții electorale, ca și localitatea de domiciliu sau de reședință.

În conformitate cu decizia Biroului Electoral Central, alegătorul care deține o dovadă de reședință al cărei termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, își poate exercita totuși dreptul de vot în circumscripția electorală unde și-a stabilit reședința.

Vă reamintim că în cadrul acestui proces electoral se utilizează Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Elevii din școlile militare pot vota cu carnetul de serviciu militar.

Pentru a cunoaște programul exact al serviciului local de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință, rugăm cetățenii să consulte paginile de internet ale serviciilor respective.

Vă reamintesc că potrivit Deciziei Biroului Electoral Central, alegătorul care deține un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, poate totuși să își exercite dreptul de vot în baza acestuia.

Prezența oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Totuși, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare o altă persoană pentru a-l ajuta. Aceasta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

Preşedintele secției de vot poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Reamintesc că printr-o Decizie a BEC a fost interzisă utilizarea în cabina de vot a aparatelor de fotografiere, înregistrare sau preluare de imagini.

Alegătorii și toate celelalte persoane implicate în procesul electoral trebuie să respecte măsurile speciale de protecție stabilite în contextul pandemiei de COVID-19, astfel încât să fie evitată răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat, spre a evita aglomerările. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşire.

De asemenea, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secției de votare și atingerea acelorași obiecte sau materiale.

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 – de exemplu au vârsta peste 65 de ani, au diabet zaharat sau alte boli cronice ori au imunitate deficitară – pot solicita acces prioritar în localul de vot.

Împiedicarea unei persoane să voteze se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Persoana care votează fără a avea acest drept, votează de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Precizăm că și tentativa la infracţiunile electorale se pedepseşte.

Pe parcursul întregii zile, vă vom ține la curent cu misiunile desfășurate de structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne în contextul procesului electoral și cu modul de soluționare a sesizărilor de contravenții și infracțiuni care sunt în competența MAI.

Colegul nostru de breaslă, fotoreporterul Constantin Pletosu, ne trimite imagini cu echipa Secției de votare nr. 580 din Santa Cruz de Tenerife (Insulele Canare – Spania), localitate în care trăiește acum. Mai mulți dintre membrii acestei echipe, din care face parte și Costel, au îmbrăcat iile tradiționale românești, iar alții au etalat și culorile drapelului României. La fel au procedat și unii dintre votanți. Imaginile au fost postate și pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Spania.

Românii din străinătate au putut vota timp de două zile. În prima zi de vot – spun cei din Spania, unde se află și celebrele insule Tenerife -, la urne s-au prezentat peste 9.000 de cetățeni români.

Pentru românii cu domiciliul sau reședința în Spania au fost organizate 140 de secții de votare și au avut la dispoziție o linie telefonică pentru obținerea de informații utile privind organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 și 6 decembrie 2020 în străinătate.

1 de 3

Costel Pletosu este Development director la „Universul Românesc” – ziarul românilor din Insulele Canare și fotograf la Getty Images. A locuit și în Italia, unde a fost fotoreporter la publicațiile „Corriere de la Sera”, „La Stampa” și „La Nuova Provincia”, dar și fotojurnalist la agențiile de presă ANSA, France Presse și Reuters. În România a lucrat ca fotoreporter și corespondent la ziarul „Deșteptarea”, la TVR Iași și la „Monitorul de Bacău”.

Numele orașului Santa Cruz de Tenerife înseamnă „Sfânta Cruce de pe Tenerife”. Orașul se află pe insula Tenerife și este capitala insulei, dar și a arhipelagului Insulele Canare. Este, de asemenea, sediul Parlamentului din Insulele Canare.

Colindul Ambasadei din Spania pentru ziua votării: https://fb.watch/2c9Hvqd7rU/

În comuna Mănăstirea Cașin, chiar cu prilejul sărbătorii naționale de 1 Decembrie, a fost dezvelit și sfințit Monumentul eroilor „În rampă la Folea”. Monumentul, ctitorit de familia Ioan și Vasilica Măcălău, este dedicat cinstirii memoriei eroilor jertfiți în Războiul de Reîntregire dus pe Valea Cașinului în locuri precum Berca, Sticlărie și Bulziș. Acesta reprezintă o cruce realizată din material compozit, care imită perfect fibra și coaja arborilor din lemnul cărora erau cioplite crucile puse la căpătâiul celor uciși în lupte.

Ridicarea monumentului a fost inițiată de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și de Protoieria Onești – prin protopopul Ioan Bârgăoanu, în parteneriat cu Asociația Prospectorii Istoriei.

Monumentul este construit după proiectul inginerului Florin Boșoteanu, președintele Asociației Prospectorii Istoriei, și asemănător celui de pe Dealul Coșna recent dezvelit și sfințit. „Soclul în formă de trunchi de piramidă – spune autorul proiectului – este placat cu piatră, iar în partea superioară sunt înglobate schije de proiectil și elemente de echipament militar autentice descoperite pe frontul de pe Valea Cașinului, două felinare funerare și o cască model Adrian, din echipamentul militar al Armatei Române în Primul Război Mondial”.

„Rampa la Folea” este locul în care mocănița, care încă de acum mai bine de o sută de ani transporta lemnul recoltat pe Valea Cașinului, făcea o haltă. În timpul războiului, trenul aducea acolo și răniții și soldații uciși pe linia frontului.
La dezvelirea și sfințirea monumentului au participat autorități locale, localnici, reprezentanți ai Asociației Prospectorii Istoriei, dar și Ion Folea, ultimul veteran de război în viață al comunei Mănăstirea Cașin, care vă împlini 101 ani pe 17 ianuarie.

Slujba de sfințire a monumentului și parastasul pentru eroi au fost ținute de un sobor de preoți în frunte cu părintele protoiereu Ioan Bârgăoanu, care au transmis și un mesaj al Înalt Preasfințitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.