duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1679

Talal, viceprimarul

Cine nu-l cunoaște pe Talal? Pe Talal Hamad Al-Essa, omul căruia i se spune „cel mai sirian dintre români și cel mai român dintre sirieni!”. Pentru că este sirian get-beget, născut în cunoscutul oraș Alep, dar de aproape 40 de ani este român, iar de ceva timp și botezat creștin ortodox, căruia nașul său, celebrul Gheorghe Zamfir, i-a pus numele Gheorghe. Iar cine nu a trecut pe la Talal, pe la restaurantul lui din Bacău, nu a parcurs tot ținutul folkului românesc, pentru care Talal organizează anual un veritabil festival.

Dar eu nu vreau să-i fac aici un portret carismaticului Talal, vreau doar să le spun celor care încă nu știu că românul nostru cu viță siriană a ajuns viceprimar într-o comună românească. De la noi, din județ. La Măgura, unde locuiește împreună cu minunata lui familie și de unde a candidat de câteva ori ba la postul de primar, ba de parlamentar. A fost numai consilier local câțiva ani, dar acum, iată, Talal e viceprimar. Sau, cum se spune, un edil, un prim gospodar al satului, un fruntaș.

Omul acesta are un neastâmpăr constructiv în gena lui. Din Siria a plecat pentru că devenea, tot mai vizibil, un opozant al unei politici de stat care până la urmă chiar s-a dovedit catastrofală. N-aș zice că Talal ar fi un perfecționist, un titirit, dar că omul cu studii de medic stomatolog și îndrăgostit de frumos, de tot ce e autentic și lăsat de Dumnezeu, are în el și vocație de constructor. Adică de om care face, nu se încurcă.

Cu cei aflați „la putere”, cât timp a fost consilier local, s-a contrat deseori. Propunea proiecte care nu prea conveneau la toți. Acum iată-l viceprimar și nu trece zi în care să nu-l vezi ba pe câte un drum care trebuie reabilitat în comună, ba pe firul rețelei de canalizare comunală, ba pe urmele câte unui consătean care spurcă, la propriu, drumurile comunale cu gunoiul său.

Iar Talal e doar viceprimar. Mă gândesc ce ar face dacă ar fi primar sau parlamentar, pentru a nu mă gândi la mai mult.

Raport privind starea educației în județul Bacău

    Societatea Academică din România (SAR) organizează miercuri, 16 decembrie, de la ora 14.00, pe platforma online Zoom, conferința locală de lansare a Raportului alternativ privind starea educației în județul Bacău.

    Raportul este realizat în cadrul celei de-a doua ediții a proiectului „Școli curate” și reprezintă o analiză a modului în care autoritățile locale din județul Bacău finanțează bursele școlare, investițiile în școli și cheltuielile materiale cu bunuri și servicii.

    În prima parte a evenimentului va avea loc prezentarea concluziilor raportului organizatorilor, urmând ca apoi să se desfășoare o dezbatere cu reprezentanții principalelor partide din județ despre viziunea lor pentru modernizarea învățământului local. „Școli curate” este inițiativa SAR de creștere a gradului de bună guvernare și transparență în școli și licee prin monitorizarea alocării, accesării și cheltuirii resurselor publice și responsabilizarea principalilor actori din comunitatea locală: elevi, părinți și profesori. „Prin «Școli curate» ne propunem să contribuim la modernizarea educației printr-o finanțare transparentă și adecvată a școlilor și liceelor din întreaga țară”, susțin reprezentanții Societății Academice din România.

    Accident la Răcăciuni

      La data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 10.00, poliţiştii Serviciului Rutier au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier în urma căruia o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

      Din primele verificări a rezultat că un bărbat de 64 ani, din judeţul Neamţ, în timp ce conducea o autoutilitarpă pe DN2, în interiorul localităţii Răcăciuni, pe direcţia Bacău-Adjud, nu ar fi adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul direcţiei de deplasare şi s-a răsturnat în şanţul de beton.

      În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a unui bărbat de 33 ani, tot din judeţul Neamţ, pasager în auotutilitară, care a fost transportat la spital pentru îngrijiri.

      Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge pentru stabilirea cu exactitate a alcoolemiei.

      În cauză poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

      Dosar penal pentru abateri la regimul rutier

        La data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 10.00, poliţiştii oneşteni au depistat în trafic un bărbat de 34 ani, din Oneşti, în timp ce conducea un moped pe strada Buciumului, din Oneşti.

        Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul în cauză nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar mopedul pe care-l conducea avea numere de înmatriculare false.

        Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de punere în circulaţie a unui vehicul neînmatriculat şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

        Peste 9.000 de băcăuani, legitimați de forțele de ordine care căutau coronavirusul

          În perioada 11-13 decembrie a.c., structurile teritoriale ale M.A.I. au participat la acțiuni organizate în sistem integrat, sub autoritatea Instituției Prefectului, în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19.

          Zilnic, un total de peste 250 de efective formate din polițiști, polițiști locali, jandarmi, împreună cu celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniu au efectuat verificări în zonele aglomerate, centre comerciale, în piețe și în trafic.

          Cu ocazia activităţilor desfăşurate, în perioada menţionată au fost verificate 582 de obiective, cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor impuse.

          Au fost legitimate 9193 persoane și au fost verificate 802 de mijloace de transport.

          Echipele mixte de control au identificat 248 de situaţii de nerespectare a măsurii de protecţie individuală în care s-a impus măsura sancționării contravenționale.

          Aceste acțiuni vor continua pe toată perioada stării de alertă, pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, cărora le recomandăm să respecte măsurile de distanțare socială, în scopul prevenirii infectării și răspândirii Sars-CoV 2.

          Nu a respectat culoarea roşie a semaforului

            Poliția în acțiune

            La data de 13 decembrie a.c., în jurul orei 03.00, poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Bacău au observat în trafic, pe strada Mioriţei, un autoturism condus de un bărbat de 29 ani, din Bacău. Acesta nu a respectat culoarea roşie a semaforului electric aflat în funcţiune, fapt pentru care a fot oprit de poliţişti.

            Bărbatul în cauză a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat şi a fost condus la spital unde a refuzat reoltarea mostrelor biologice de sânge.

            Poliţiştii au întocmit dosar penal în care efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

            Contribuția pensiilor private la dezvoltarea economică

            Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

            „Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creșterea PIB prin investițiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanțării statului și a companiilor, cât și prin susținerea consumului, ca efect al plății pensiilor viagere către populație.

            De asemenea, ținând cont de faptul că orizontul investițional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelație cu durata obligațiilor față de participanți, activitățile de investiții și de asigurare a unui venit suplimentar pentru populație pot influența semnificativ factorii de producție, capitalul și munca și contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.

            Sistemul de pensii private stimulează totodată și economisirea pe termen lung pentru pensie, sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. Fondurile de pensii sunt investitori instituționali care sprijină în principal economia locală și reprezintă un factor de echilibru și de stabilitate, compensând retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Astfel, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în finanțarea autohtonă, după cum rezultă și din distribuția pe țări a plasamentelor, ținând cont de expunerea predominantă pe România (90,02% în luna septembrie 2020).

            Investițiile fondurilor de pensii private se realizează preponderent în societăți listate pe piața de capital, care sunt transparente și care respectă guvernanța corporativă, stimulând dezvoltarea pieței primare prin asigurarea finanțării în cadrul ofertelor publice primare iar, în cazul pieței secundare, prin îmbunătățirea adâncimii și lichidității acesteia.

            Fondurile de pensii private contribuie direct la dezvoltarea economică, din postura de parteneri ai întreprinzătorilor, ai acționarilor, atunci când investesc în titluri de capital, precum și din postura de finanțatori, când investesc în obligațiuni corporative, reprezentând totodată și o alternativă la finanțarea bancară.

            În ceea ce privește contribuția la piața de capital din România se observă o creștere constantă a deținerilor fondurilor de pensii private în ponderea capitalizării bursiere, așa cum este redat în graficul de mai jos (s-au avut în vedere deținerile directe în emitenți locali).

            Prin intermediul investițiilor în titluri de stat, fondurile contribuie la asigurarea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează fondurile inclusiv pentru investiții, care să genereze la rândul lor creștere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deținută de investitori instituționali locali, cu un comportament predictibil și cu strategii pe termen lung, care pot acționa ca un buffer, în condiții de volatilitate ridicată a piețelor financiare.

            Mai mult, investițiile fondurilor de pensii au un efect multiplicator asupra economiei, generând o majorare a veniturilor întreprinderilor, susținând creșterea venitului salarial și ulterior a consumului.

            Impactul investițiilor fondurilor de pensii private, cu deosebire a celor de Pilon II, asupra creșterii economice se poate pune în evidență prin intermediul unei estimări pe baza modelului de regresie având ca variabile PIB real ajustat sezonier și valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II (transformate prin prelucrări statistice specifice utilizării variabilelor în modele econometrice – de exemplu aplicarea logaritmului natural sau a diferențierii valorilor). Datele utilizate în analiză sunt trimestriale și acoperă perioada de la începutul sistemului de pensii private (2008, trimestrul al doilea) până în prezent (2020, trimestrul al doilea). Principala concluzie desprinsă din rezultatele modelului este existența unei legături semnificative statistic între PIB și activele nete ale fondurilor de pensii. Mergând mai în detaliu în interpretarea rezultatelor se observă că o variație a ratei de creștere a activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II de 1% ar putea avea un impact de aproximativ 0,07 % asupra PIB-ului, în scenariul acțiunii acestui factor izolat.

            După cum se observă în graficul de mai jos, activele gestionate de fondurile de pensii au cunoscut evoluții pozitive de la an la an (creștere de peste 19% în ultimii ani) atât în valoare absolută, cât și ca procent exprimat în funcție de PIB (fiind la o valoare de peste 6%).

            Luând în considerare și alți factori, precum structura PIB bazată în proporție de aproximativ 20% pe investiții, partea din activele nete ale fondurilor de pensii alocată investițiilor în titluri de stat (aproape 70%), ponderea investițiilor pe piața de capital (aproximativ 20%), precum și valoarea coeficientului de corelație dintre variabile, atunci influența majorării cu 19% a activelor nete (care a avut loc în ultimul an) asupra creșterii economice este în jur de 0,5 pp.

            Influența sectorului de pensii private asupra dezvoltării economiei reiese și din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate unidirecțională semnificativă statistic dinspre variabila activelor nete către variabila PIB.

            Utilizând un model VECM de descompunere a variantei PIB în funcție de valoarea contribuțiilor la fondurile de pensii Pilonul 2, a activelor nete și a valorii titlurilor de stat aflate în portofoliilor acestor fonduri, se constată că variabila active nete are o influență semnificativă (de peste 22% cu un lag optim de 4 trimestre) asupra variabilității dezvoltării economice.

            Astfel, analiza econometrică pune în evidență faptul că sistemul de pensii private, cu accent în cazul nostru pe fondurile Pilon II, contribuie la creșterea economică cu aproximativ 0,5 pp, este într-o corelație puternică (coeficient de corelație de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică și are o influență semnificativă asupra dezvoltării atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

            Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că un sistem de pensii private dezvoltat este parte a mixului optim de politici care adresează tendința din ultimele decenii de majorare a ponderii populației în vârstă rezultată din efectul combinat al creșterii speranței de viață însoțită de scăderea constantă a natalității. Țările dezvoltate, care au un nivelul de trai ridicat, au reușit să compenseze într-o oarecare măsură această evoluție prin imigrație, atrăgând forța de muncă în detrimentul țărilor care sunt sursă a emigrației. Această evoluție provoacă temeri, atât în țările cu economii dezvoltate, cât și în cele cu economii emergente, cu privire la capacitatea sistemului public de pensii, bazat pe solidaritate inter-generațională, de a asigura un venit de înlocuire decent la pensie. O soluție, care să compenseze acest dezechilibru și să asigure un nivel de trai, cât mai apropiat de cel avut în ultimii ani din perioada activă, este cea a pensiilor private, bazate pe contributivitate și finanțate de către salariați și/sau angajatori, mai ales în condițiile în care sistemul privat de pensii are un aport semnificativ la dezvoltarea economică și un rol activ în finanțarea datoriei publice și a sectorului privat”.

            Controale pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice

              Polițiștii băcăuani au participat, weekend-ul trecut, la acțiuni organizate pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul silvic și pentru depistarea transporturilor ilegale de material lemnos și pomi de Crăciun.

              Acțiunile au fost coordonate la nivel național și s-au desfășurat pe raza întregului județ, în colaborare cu angajați ai Gărzii Forestiere, Direcției Silvice, jandarmi, polițiști de frontieră și polițiști locali.

              S-au instituit filtre rutiere pe drumurile publice care au vizat controlul circulației materialului lemnos pentru a se stabili dacă se respectă prevederile legale în vigoare și verificarea legalității documentelor de proveniență și însoțire a materialului lemnos și a pomilor de Crăciun.

              În ultimele 24 de ore, pentru neregulile constatate au fost aplicate 189 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 60.000 lei. Polițiștii au aplicat 6 sancțiuni contravenționale în valoare de 10.000 de lei, pentru nerespectarea Legii nr.171 din 2010, respectiv pentru deținerea unei cantități de material lemnos fără documente de proveniență.

              În total, au fost ridicați în vederea confiscării 5,25 mc de material lemnos de diferite specii, iar valoric au fost confiscați 157,84 mc, în valoare totală de 144.370 lei.

              Polițiștii vor continua activitățile de prevenire și combatere a delictelor silvice prin instituirea filtrelor specifice, patrule în fondul forestier național precum și controale la depozitele de profil și vor aplica sancțiuni dacă situația va impune acest fapt. Roxana Neagu

              N-avem vaccin dar facem ședințe despre vaccinare

                Astăzi, 14 decembrie 2020, s-a desfășurat ședinta susținută de subprefecții județului Bacău, Dragoș Emil Dragu și Narcis Jitaru, împreună cu directorul Direcției de Sănătate Publică, inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene” și reprezentanții autorităților publice locale care vor găzdui centrele de vaccinare din județul Bacău.
                Sunt înaintate la București propuneri pentru 34 de centre în 15 localități: Bacău, Onești, Moinești, Comănești, Buhuși, Tg Ocna, Dărmănești, Sascut, Oituz, Balcani, Helegiu, Secuieni, Parincea, Agăș, Podu Turcului.

                Discuțiile purtate au avut în vedere problemele necesar a fi rezolvate pentru asigurarea dotărilor necesare pentru ca centrele de vaccinare să funcționeze în condiții de maximă siguranță sanitară.

                Procesul de pregătire a centrelor de vaccinare este integrat si are o coordonare unitară, iar pentru asigurarea tuturor condițiilor prevăzute de legislația specifică, întreaga organizare structural-funcțională se va face cu avizul Direcției de Sănătate Publică Bacău.

                Dorinel Umbrărescu, cel mai bun constructor de autostrăzi

                Valentin Ivancea, președinte CJ Bacău, și Dorinel Umbrărescu, la Centura Bacăului

                Cunoscutul antreprenor Dorinel Umbrărescu se află pe primul loc într-o clasificare făcută de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Topul este realizat în funcție de progresele din șantierele de autostrăzi. Dorinel Umbrărescu este urmat în topul constructorilor de autostrăzi de firma bucureșteanului Mihai Florin-Cristian, Alpenside, și de grecii de la Aktor.

                La începutul acestei luni, Dorinel Umbrărescu, prin asocierea de firme Tehnostrade-UMB Spedition pe care le deține, a reușit performanța de a da în trafic, în avans cu aproape un an, cei peste 17 kilometri (din care o parte sunt cu profil de autostradă) de la Centura Bacău, fapt ce i-a adus 17 puncte procentuale față de ultima raportare din septembrie. În plus, Umbrărescu a mai acumulat și alte 6 puncte procentuale pentru cele două loturi pe care le construiește la Drumul Expres Craiova – Pitești.

                Mereu, în avans

                Potrivit autorităților, și lucrările la Drumul Expres DX12 Craiova – Pitești avansează în ritm accelerat, mai ales pe Tronsonul 2, de circa 40 de km. La începutul lunii, se raporta un progresul fizic de circa 63%, ceea ce nu exclude o finalizare înainte de termen. Drumul Expres DX12 Craiova – Pitești are o lungime de 121 de km, fiind împărțit în patru loturi. Lotul 2, de 39,85 km, care va ocoli și orașele Balș și Slatina, este construit de asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL pentru circa 309 milioane de euro.

                Umbrărescu, de-a lungul timpului

                Apreciatul constructor s-a mai remarcat, în timp, prin lucrările efectuate de firmele pe care le deține, atât la lotul 1 al autostrăzii Timişoara – Lugoj (9,5 kilometri), dat în folosință cu 6 luni mai devreme decât termenul din contract, cât și la lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva (21,8 km), finalizat anul trecut. În plus, antreprenorul a lucrat și la tronsonul de 9 kilometri dintre Gilău și Nădășelu, parte a Autostrăzii Transilvania, dar și la reabilitarea de drumuri naţionale sau județene, deszăpeziri sau întreţineri de şosele etc.

                 

                Plafonul venitului, la ajutorul de încălzire, a fost majorat

                  Nivelul de venituri până la care se acordă ajutorul de încălzire a fost majorat la 800 lei, dat fiind faptul că indemnizația socială (pensia minimă) a crescut de la 704 lei la 800 lei. Până în această iarnă, familiile și persoanele singure care își încălzesc locuința cu gaze naturale, energie electrică sau lemne, cărbune ori combustibil petrolier primeau acest sprijin financiar dacă aveau un venit, pe fiecare membru component, mai mic sau egal cu 750 lei. Familiile a căror locuință este racordată la sistemul centralizat de termoficare beneficiau de ajutor dacă aveau un venit de până în 786 lei.

                  Așadar, pentru toate aceste categorii de beneficiari plafonul maxim de venit în raport de care se dă ajutorul de încălzire este acum de 800 lei. Pentru persoanele singure care utilizează energia termică din sistemul centralizat plafonul maxim rămâne neschimbat, la 1.082 lei. Cât privește cuantumul ajutorului, acesta diferă în funcție de venitul pe fiecare membru de familie, bunurile ei și sursa de încălzire a locuinței. Astfel, în cazul locuințelor legate la sistemul de termoficare, costul facturii de încălzire va fi acoperit de la bugetul de stat în proporție de 10 până la 100 la sută, pentru o persoană singură, și de 5 până la 90 la sută, dacă este vorba despre o familie. Cei care utilizează gaze naturale vor primi între 20 și 262 lei/lună, iar cei care au centrală sau alt sistem de încălzire pe energie electrică vor beneficia de 48-240 lei.

                  Ajutorul de încălzire cu lemne, cărbune etc. este de 20-54 lei/lună. Familiile și persoanele singure care au dreptul la ajutor social (Legea 416/2001) vor lua lunar 58 lei pentru lemne. Față de anii trecuți, acum lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește plata ajutoarelor de încălzire. Practic, 91 (excepție fac comunele Pîncești și Ștefan cel Mare) din cele 93 de primării din județ i-au transmis actele necesare Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău. Prin urmare, această instituție i-a putut înainta la timp Ministerului Muncii situația, pentru fundamentarea plăților. Astfel, banii vor ajunge în contul AJPIS Bacău (potrivit informațiilor obținute de la aceasta) în data de 21 decembrie.

                  Instituția județeană va vira la Trezorerie sumele necesare în data de 22 decembrie, încât primăriile vor avea posibilitatea să le achite ajutorul beneficiarilor în zilele de 23 sau 24 decembrie. Din cele 91 comune și orașe, 6.622 familii și persoane singure, care folosesc lemne pentru încălzirea locuinței, vor primi sprijin financiar. Suma totală alocată lor pentru întreaga iarnă (noiembrie 2020-martie 2021) este de 1.477.000 lei.

                  Colecția Vrâncean, la Galeriile de artă „Alfa”

                    Colecția Vrâncean conține câteva sute de lucrări de pictură, câteva sute de mozaicuri și câteva zeci de sculpturi.

                    Din anul 2003 organizez și finanțez în fiecare an simpozioane de artă cu participarea a 15-20 de artiști plastici la fiecare simpozion, artiști plastici atât din țară cât și din străinătate (Germania, S.U.A., Ungaria, Bulgaria). Simpozioanele se desfășoară în comuna Hărman, aflată la 8 km de Brașov. Lucrările sunt expuse pe simeze galeriilor de artă din țară. Mă mândresc și cu faptul că lucrările din Colecția Vrâncean au fost pe simezele Muzeului Brukenthal timp de două luni în anul 2019.

                    În luna ianuarie 2021 voi edita o revistă de artă cu apariție semestrială. Artiștii carer au fost invitați și simpozioanele de artă de la Hărman constituie o familie cunoscută și sub numele de Fenomenul Hărman. În colecție am lucrări realizate de Marin Gherasim, Corneliu Vasilescu, Gheorghe Anghel, Angela Tomaselli, Maria Balea, Miron Duca, Gheorghe Pogan, Florin Ciubotaru, Ștefan Pelmuș, ale altor artiști consacrați.

                    După Bacău urmează București și Botoșani. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment de artă. Voi mai veni la Bacău – merită pentru că aici este și un grup de artiști plastici de primă mărime. Expoziția este deschisă la Galeriile de artă „Alfa” ale Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău în perioada 10 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021.

                    Dr. Nicolae-Ioan Vrâncean

                    Palatul Știrbey din Dărmănești este anunțat din nou la vânzare

                    Palatul Știrbey, din Dărmănești, construit în stil neoromânesc după planurile arhitectului Nicolae GhiKa-Budești, este anunțat din nou la vânzare prin casa de licitații Romania Sotheby’s International Realty. La un preț „disponibil la cerere” – după cum afișează vânzătorul. Palatul are 59 de camere și 47 de băi și se află pe un teren de 13 hectare. Numai suprafața construită are 4.500 mp și se află pe patru niveluri. Constructorii au fost meșteri italieni.

                    Anul construcției noii reședințe nu este cunoscut cu certitudine, fiind vorba cel mai probabil de 1913-1914. Anexele ocupă aproximativ 1.000 mp. În apropierea palatului s-au construit bazine cu apă, iar clădirile beneficiau de o instalație de aducțiune care se păstrează și astăzi, cea mai veche din județul Bacău, prin care apa este adusă din munte, de la o distanță de aproape 8 km.

                    În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pe domeniul Dărmănești s-a organizat o instituție medicală, pentru soldații salvați de pe front, și o pistă de decolare-aterizare pentru avioane. Între vizitatoarele regale de la Palatul din Dărmănești, se numără Regina Elisabeta și Regina Maria, fotografiate în straie populare în grădina și interioarele reședinței. Regina Maria consemnează și câteva detalii despre reședință, cu prilejul vizitei din august 1926: „Dărmănești este tot ceea ce mă așteptam. O casă frumos situată și o superbă grădină proiectată cu un perfect gust și concepție. Ea are ceva ce nu am mai văzut până acum și care este fantastic, ronduri de flori enorme, aproape ca niște câmpuri de vâsc de grădină, sute și sute de flori în grupuri imense, absolut superbe și, de asemenea, casa ei este plină de flori aranjate în vaze mari, vase și oale. Nimic n-ar fi de mai mare efect […] Casa este, de asemenea, frumoasă și bine proiectată.”
                    În iunie 1948, proprietatea a fost naționalizată. Spațiul a funcționat, până în 1977, ca spital, iar între 1978-1989 ca tabără pentru copii.

                    În anul 2005, palatul a fost recuperat de nepoții Elisabetei Știrbey, dar a fost vândut în 2014 unui om de afaceri italian cu 400.000 de euro. Noul proprietar l-a renovat integral.

                    Domeniul de la Dărmănești a intrat în posesia familiei Știrbey în urma căsătoriei prințului Alexandru Știrbey cu o descendentă a familiei Ghica. În secolul al XX-lea, moșia Dărmănești ajunge în proprietatea lui George A. Știrbey (1883-1917), fiul cel mic al cuplului Alexandru și Maria Știrbey. Prin implicarea prințului George Știrbey și grație dezvoltărilor tehnologice și economice ale epocii (căi ferate, exploatări intense de pădure și minerit), moșia a început o nouă etapă și a devenit căminul tinerei familii George și Elisabeta Știrbey.

                    Moș Crăciun cel darnic a făcut popas în Onești

                      Un grup de copii din cătunul Conți al comunei Buciumi au venit, zilele trecute, împreună cu preotul Florin Dănilă, să-l colinde pe părintele protopop de Onești, Ioan Bărgăoanu. Gestul lor l-a impresionat mult pe părintele protopop și, pentru că în cătunul Conți, locuit mai ales de rromi, sărăcia este încă la ea acasă. Iar colindătorii au primit un surprinzător dar pentru gestul lor.

                      „Atunci – a scris pe pagina sa de Facebook părintele Bârgăoanu – am întrebat și eu: ce și-ar dori pentru colindul frumos cântat? Un copil a spus: Mâncare… Am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe Nicu Șerban (proprietarul și managerul cunoscutei companii Grup Șerban Holding – n.n.) să ne ajute cu ceva cartofi. În scurt timp au sosit la Conți 20 de tone de cartofi. Bogdaproste! Vă mulțumim din suflet pentru câteva zeci de tone dăruite celor necăjiți din zona noastră! Felicitări Părintelui Florin Dănilă, care face o misiune de suflet pentru această comunitate!”

                      Grup Șerban Holding, cu sediul în comuna Bârsănești, este una dintre cele mai importante companii agroindustriale băcăuane și de doi-trei ani unul dintre cei mai importanți cultivatori de cartofi de la noi.

                      Acțiunile de ajutorare a celor care au nevoie sunt deja cunoscute la Protopopiatul Onești. Una dintre acestea este numită „Prânzul Ștefanian. Masa Bucuriei”, un prânz pentru peste 60 de copii oferit săptămânal. Sunt oferite, însă, și alimente și îmbrăcăminte pentru oamenii străzii, alimente de bază și mâncare gătită pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate ale comunității. Iar acum, la vreme de pandemie, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială a Municipiului Onești se oferă zilnic, îndeosebi bătrânilor aflați în izolare la domiciliu și celor fără posibilități, fie alimente de bază neperisabile, fie mâncare gătită, precum și asistență telefonică prin preoții protopopiatului.

                      „O ciorbă caldă de post si un colț de pâine pentru oricine este înfrigurat de necaz, necăjit pe stradă sau orfan! Vino! E gratis ! Fă o cruce și mergi înainte! Dumnezeu ne ajută! Anunțați pe toți cei sărmani să vină! Pe frații de pe stradă sau copii care cerșesc la marile magazine! Să vină să servească o ciorbă de post caldă! Atât putem acum! E frig și nimeni nu trebuie să adoarmă flămând” – sunt câteva din îndemnurile părintelui Ioan Bârgăoanu.

                      Dacă cele 20 de tone de cartofi care au ajuns la Conți par o cantitate impresionantă, să mai spunem că și Primăria Onești oferă, în aceste zile, zeci de tone de legume celor care au nevoie de ele. Până vineri, 11 decembrie, de exemplu, s-au distribuit 20 de tone de legume la aproximativ 400 de persoane. Iar primăria face apel la cei care cunosc persoane care se află în nevoi să le informeze de această oportunitate sau chiar să vină să preia produsele pentru și în numele lor.

                      Cu mașina electrică, de la Marea Adriatică la Marea Neagră, prin Bacău

                      E.ON Energie România a anunțat finalizarea instalării celor 19 stații de încărcare rapidă a mașinilor electrice din cadrul proiectului european NEXT-E. Astfel, după ce a fost pusă în funcțiune și ultima stație din acest proiect, în Lugoj, jud. Timiș, proprietarii de mașini electrice sau hibride vor putea străbate țara, oprindu-se să-și încarce bateriile la cele 40 de stații de încărcare rapidă, dintre care 19 de către E.ON, iar 21 de către MOL România.

                      Până la sfârșitul anului, toate stațiile vor fi integrate pe platforma interoperabilă Hubject, facilitând astfel călătoriile internaționale pe distanţe lungi. Între timp, însă, utilizatorii de vehicule electrice pot accesa şi rezerva staţiile direct pe https://harta-statii.eondrive.ro/ sau prin aplicaţia mobilă E.ON Drive, disponibilă atât pentru Android, cât şi pentru iOS.

                      În plus, acestea pot fi vizualizate pe principalele aplicații de transport rutier, dar și pe platforma online Plugshare. Cele 19 stații de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice sunt în Bacău, la Suceava, Iași, Tg. Frumos (jud. Iași), Cristești (jud. Iasi), Roman (jud. Neamț), Piatra Neamț, Tașca (jud. Neamț), Gheorgheni (jud. Harghita), Sovata (jud. Mureș), Târgu Mureș, Adjud (jud. Vrancea), București (3 stații), Râmnicu Vâlcea, Constanța, Fundulea (jud. Călărași) și Lugoj (jud. Timiș). Timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute, pentru 80% din baterie. „Până în prezent, prin intermediul stațiilor NEXT-E instalate de E.ON Energie Romania, posesorii de autovehicule electrice sau hibrid au utilizat peste 46.000 de kWh de energie electrică și au parcurs peste 310.000 de km, impactul asupra mediului fiind o reducere cu 37,2 t de CO2.

                      Cele mai multe încărcări s-au făcut la stațiile din Iași, Suceava și Roman”, au transmis reprezentanții E.ON Energie România. Interesant este că reţeaua NEXT-E care străbate Europa va include 6 ţări diferite, 40 din cele 252 de staţii de încărcare electrică din proiect fiind în România. Acestea sunt amplasate pe rutele Suceava – Bacău – Călărași, Constanţa – Bucureşti – Timişoara şi Iaşi – Târgu Mureş – Alba Iulia. Astfel, orice vehicul electric va putea fi condus, fără griji, de la graniţa cehă la Marea Adriatică sau la Marea Neagră, utilizând o singură aplicaţie.

                      Radu mamii și aurul austriecilor

                      Ani de zile, Dimitrie Cantemir, aflat în exil în Rusia, se străduiește să închege o alianță anti-otomană și, când se părea că totul e gata, austriecii renunță și fac pace cu Turcia. O pace în urmă căreia vor primi Oltenia, la 1718. Ce a urmat: austriecii vor impozite, românii nu vor să plătească și găsesc 1001 modalități de a fenta sistemul.

                      Apar și numeroși haiduci care fac pagube soldaților imperiali, totul culminând la 1826 când cetele lui Radu Ursan, Neagu Papură și Pavel Lotru se unesc și dau cea mai mare lovitură. Ei jefuiesc, se spune, un convoi de 20 de căruțe trase fiecare de câte opt perechi de cai, în care erau taxele încasate în Ardeal, Croația și Ungaria. Iar după ce jefuiesc convoiul, soldații austrieci sunt puși să joace în pielea goală într-o piesă de teatru regizată de Radu Ursan.

                      Acesta avea, cică, o pasiune pentru teatru și îi punea mereu pe soldații austrieci căzuți prizonieri să joace în piesele regizate de el. Nici un conte venit să-l prindă nu ar fi scăpat de rolul de miel pe care a trebuit să-l joace. Se spune că piesa „Radu mamii” îi este dedicată haiducului Radu Ursan, care nu avea să fie prins niciodată, însă a murit, la 40 de ani, într-o bătălie cu turcii, la Caransebeș.

                      Cert este că furtul căruțelor cu aur a fost o lovitură grea pentru austrieci, care îl destituie pe banul Craiovei, Gheorghe Cantacuzino și înființează trupele de panduri, în ideea că, angajând foști haiduci, aceștia îi vor prinde pe haiducii activi. Se spune că haiducia devenise un fel de obligație socială, cine nu lua calea codrului și nu omora măcar un soldat imperial, nefiind considerat demn de căsătorie. Evident, nu a fost prins nici un haiduc.

                      În schimb, o dată cu destituirea banului, boierii olteni încep acțiunile de împotrivire față de ocupația austriacă. Revenind la foștii haiduci angajați să vâneze lotrii, aceștia sunt puși sub comanda lui Neagu Papură care, cum spuneam, nu se spetește cu munca pentru care fusese angajat. Este momentul în care austriecii, confruntați cu revolte, ajung la concluzia că oltenii sunt neguvernabili.

                      Poliție nu mai e decât cu numele, Justiție nu se mai face, disputele se rezolva parte în parte. De aici ar veni expresia „Țara lui Papură Vodă”, o țară în care nu mai există nici un fel de ordine și autoritate, deși sunt unii care consideră că expresia vine de la o mare foamete din Moldova, când țăranii erau nevoiți să mănânce papură. După doi ani în care nu au prins nici un haiduc, pandurilor le este tăiată leafa, drept pentru care aceștia jefuiesc Craiova și torturează imperialii prinși în oraș.

                      Austriecii se retrag și, apoi, la 1739, după un alt război cu turcii, le oferă acestora Oltenia. Turcii o iau și, de teamă să nu le facă gaură în buget, o dau înapoi Valahiei. Cât despre panduri, ei vor rămâne în zonă că trupe paramilitare, un fel de miliții personale ale boierilor. Mai târziu, vor lupta contra turcilor de partea rușilor iar după război, pandurii devin o adevărată castă militară, care dispunea de tabere, arme, muniție. Tudor Vladimirescu, fost și el pandur, se va pune în fruntea acestora la 1821.

                      Ciolaniada, pe scheletul românului

                      E cel puțin ciudat, anormal și, total, incorect ce se întâmplă la vârful țării, acolo unde niște caraghioși se luptă ca să apuce cât mai mult din ciolanul pe care ni l-au cerșit pe 7 decembrie. Niște indivizi care, prin portițele lăsate de legislația strâmbă de la noi, își revendică puterea, ținând morțiș să fie în fotoliile din piele ale ministerelor cu mulți bani. Nu m-ar deranja dacă aș ști că își vor face treaba, astfel încât românii să o ducă mai bine.

                      Cred, însă, că este cumplit de frustrant pentru milioanele de alegători care văd că una au decis în cabinele de votare, și alta se întâmplă, acum, la vârful țării. Curat ciolaniadă. Din păcate, Moș Crăciun va veni cu masca pusă pe față, la fel și colindătorii, cel mai probabil și Sfântul Vasile, urmat de Sfântul Ioan, astfel încât, la primăvară, Învierea Domnului să ne prindă la fel ca și anul de cotitură al umanității – 2020: sufocați de restricții, îngreunați de datorii și supți la față de dieta prelungită impusă de guvernanți.

                      Cred că nu doar masca ne va fi menținută pe față, ci și pumnul ni-l vor îndesa cât mai adânc în gură cei care, acum, se înghesuie la putere, lovind din coate, ca la hypermarket, când se introduc promoții la oale și tigăi. Pentru că, din păcate, pe lângă criza economică în care ne-au târât, în mod voit, malagambiștii din politică sunt ei înșiși în criză de idei.

                      Cel mai mult mi-e groază de concentrarea de putere (fără precedent de la căderea lui Ceaușescu încoace) pe care fostul președinte de țară, care n-a mai apucat Parlamentul, i-a lăsat-o moștenire grofului de la Cotroceni. Prin urmare, nu mă aștept la minuni de la Guvernul născut în ieslea de la Cotroceni, convins fiind că binele public va fi înlocuit cu rațiunea rămânerii la putere. Prevăd că marionetele de la ministere vor juca pe notele fanfarei lui Iohannis care nu va permite nicio mișcare în front. La butoane, evident, va fi tot Securitatea. Cu mască sau fără mască.

                      Un vis de copil devenit realitate

                      Cred că toți am avut acel vis când eram mici, ca atunci când ajungem mari să întâlnim o celebritate sau măcar o persoană cunoscută în lume. În rândurile de mai jos o să aflați cum acest vis, la mine, s-a întâmplat mai repede.

                      Pe data de 26 noiembrie m-am întâlnit pe Zoom cu un jurnalist de investigatie, mai exact cu Ovidiu Vanghele, un jurnalist cu o experiență în presă de mai mult de 18 ani, timp în care a lucrat pentru instituții importante precum agenția de presă Mediafax sau postul de televiziune ProTV, la emisiunea „Romania, te iubesc!”. Toată întâlnirea a fost organizată de doamna Alina Mirt, în cadrul proiectului „Ziua Ștafetei” a  Fundației „Terre des Hommes”, o campanie care încurajează copiii să-și aleagă viitorul profesional, inspirați de profesioniști din diferite domenii. În cadrul întâlnirii, la care am participat alături de colegi de la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău, dar și de copii din alte județe ale țării, invitatul special a vorbit despre meseria sa, despre subiectele pe care le-a investigat și despre felul în care l-a format munca de jurnalist. La final, am avut ocazia să punem întrebări legate de el sau de meseria lui, așa că dezbaterea s-a transformat într-un interviu video care aș fi dorit să nu se mai termine.

                      Ziua Ștafetei cu Ovidiu Vanghele trebuia să dureze între o oră și o oră jumătate, dar am pierdut noțiunea timpului și a durat mai bine de două ore. Cel mai mult mi-a plăcut la această întâlnire că am putut vorbi liber cu dumnealui și că ne-a răspuns cu onestitate la întrebări. Se vedea că și dumnealui i-a plăcut să stea de vorbă cu noi, și că îi plac copiii, deoarece la orice întrebare adresată de către un elev de la întâlnire, acesta răspundea cu drag și cu toată sinceritatea pe care o putea avea. Feedback-ul din final, din partea tuturor participanților, a dovedit de asemenea că a fost o întâlnire de succes care ne-a inspirat pe toți, și care i-a determinat pe elevi să ia în considerare meseria de jurnalist ca profesie de viitor.

                      Chiriac Andra Vasilica, clasa a VI-a, elevă la Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

                      Regula orbitei masculine

                      Am scris acum ceva timp o tabletă în care spuneam că unii citesc degeaba sute și sute de cărți, studiază temeinic, au o mulțime de diplome, dar în viața concretă se comportă ca niște bădărani. Mi s-a întâmplat astfel să cunosc bărbați pe care-i prețuiam pentru inteligența, talentul, creativitatea lor, dar, cunoscându-i mai bine, să-mi dau seama de cât sunt de mojici și profund misogini. Un astfel de personaj pare a fi și Sorin Lavric, despre care se vorbește mult acum pe internet, după ce a ajuns în Parlament din partea AUR și după ce Uniunea Scriitorilor s-a dezis de el.

                      I-am citit cartea, cu un titlu facil (și ridicol), de literatură de consum, „Decoct de femeie”, și îi urmăresc articolele din „România literară”. Pe unele le-am parcurs chiar cu interes, printre ultimele fiind o evocare a lui C. D. Zeletin, minunatul Dada, cum îi spuneam, distinsul și tandrul domn erudit (medic, om de știință, istoriograf, poet, eseist, traducător) originar de pe Valea Zeletinului. Sorin Lavric îl portretizează exact pe acest mare delicat, un tip uman cum astăzi nu mai găsești decât prin nu știu ce minune.

                      Dar să mă întorc la felul în care Sorin Lavric le vede pe femei. Ei bine, ele îi apar ca niște făpturi exclusiv sexuale, fără acces la spiritualitate. Pentru că, vezi Doamne, gândirea abstractă este exclusiv apanajul bărbaților. Domnului care face decocturi din ființe, din cele sexuale, femeile erudite (care, deci, există) îi sunt profund antipatice, ele oricum neatrăgând în niciun fel pe bărbați. Pentru că aceștia, mișcați numai de dorință (dar ce ziceți de expresia „galantarul de pofte al capriciului de prohab”?), vor să se bucure doar de nurii unei femei. Femeie care, după ce nu mai este amantă (iar pentru autor, valabile sunt doar cele până în 25 de ani, preferința pentru adolescente fiind categorică) poate doar să aspire la rolul de muză. „Niciun bărbat nu caută în femeie deșteptăciunea, profunzimea sau luciditatea. Cine vrea filosofie, nu o va găsi în capul femeii, dar în schimb va găsi cufundarea în athanorul labios”. Foarte tare expresia asta cu „athanorul labios”! Ce neașteptată alchimie, de cât rafinament e în stare gândirea autorului, preocupat de esențe, de mistică, și care înșiră glorios pe fiecare pagină o mulțime de expresii în greacă, latină, în germană, în fine, în limbile filosofiei, făcând paradă de erudiție. Rezultatul este însă mult zgomot pentru nimic, o mixtură indigestă de metafore trase de păr, exprimări căutate, contorsionate. Speculații căznite și vulgaritate îmbrăcată în prețiozități de limbaj, în fine, un decoct nereușit, care îți lasă un gust neplăcut. Păcat de atâta erudiție folosită fără rost, aruncată în derizoriu.

                      Într-o altă „cronică a ideilor”, pe care o semnează în revista literară amintită, Sorin Lavric, referindu-se la cartea lui Basarab Nicolescu „Harul feminin”, nu scapă ocazia de a ne spune, din nou, foarte apăsat, următoarele: „Ce definește o femeie este ambiția de a sfida orizontala, ieșind din forfota statistică a ființelor de pripas”. Femeile, toate ascultând de „regula orbitei masculine” nu pot ieși din „balta anonimă a făpturilor sleite” decât prin frumusețe (și atunci sunt nimfe trezind dorințe carnale), duh (genul vestală stearpă, călugăriță) sau demonul intrigii. „Amantul, stăpânul sau dușmanul sunt cele trei ipostaze prin care poate (ea, femeia, n.m.) digera prezența ostilă a pintenului masculin”. La urma urmei, Sorin Lavric, cu toate categorisirile sale frizând grotescul, cu excesul acesta de figuri de stil bolovănoase și veninoase, mi se pare chiar un personaj comic, desigur, împotriva voinței sale. Dar de un comic trist.