Câinii cu probleme de demodecie necesită un tratament ușor care va fi efectuat de către echipa medicală a adăpostului. „Problema majoră e timpul. Tratamentul necesită timp, câteva luni de zile.
Din păcate, câinii nu vor avea blană suficientă care să-i protejeze de frig. Iar iarna nu e departe”, spune Dinu Păncescu, șeful serviciului de gestionare al câinilor fără adăpost.
„Rog salvatorii profesioniști, cu experiență, să adopte prioritar acești câini cu dermatite înainte de venirea frigului și să le acorde tratament. Așa cum știți, rezultate foarte bune dau Simparica, Bravecto și chiar clasica Ivermectina pentru câini (sau orice alt produs pe bază de Ivermectina). Sunt șase luni de zile în care acești câini nu au primit niciun fel de tratament (lipsă buget = lipsa servicii medicale)”, mai spune Dinu Păncescu.
El spune că animalele nu vor muri de demodecie, dar, netratate, vor muri de frig.
Liviu Miroșeanu, viceprimar: ”Soarta a sute de câini fără stăpân depinde de ajutorul comunității”
„La numai câteva zile după ce am preluat activitatea Serviciului de Gestionare a Câinilor Comunitari, constat că ne confruntăm cu o situație îngrijorătoare: sute de câini ar putea să moară în următoarea perioadă.
Este vorba de animalele care suferă de demodecie, o boală care slăbește sistemul imunitar și se manifestă cu precădere prin căderea blanei. În lipsa administrării unui tratament adecvat, câinii care intră în sezonul rece în această stare nu au aproape nicio șansă de supraviețuire.
Primul pas este să găsim soluții pentru salvarea acestor animale, iar apoi voi identifica și cauzele pentru care s-a ajuns aici. Principalul impediment este timpul, care nu lucrează deloc în favoarea noastră. De aceea, apelul meu se îndreaptă către asociațiile profesionale, ONG-uri și voluntari să ne sprijine în special prin adopția câinilor bolnavi și administrarea tratamentului.
Fără ajutor, doar cu personalul existent, cu birocrația căreia trebuie să-i facem față, mi-e teamă că nu vom reuși în totalitate”, se arată într-un comunicat primit la redacție.
PNRR a primit, formal, undă verde. Urmează ca în termen de 4 săptămâni Consiliul European să valideze evaluarea PNRR făcută de Comisie. Abia mai apoi, prin noiembrie, putem vorbi de un acord de finanțare pentru partea de granturi alocată României prin Facilitatea europeană de redresare și reziliență.
În ceea ce privește capitolul „Transporturi”, România solicită 7,62 miliarde euro, cea mai mare sumă cerută prin Plan, dar PNRR nu prevede nicio soluție pentru traversarea Carpaților.
„Deși de 3 ani avem lege aprobată pentru A8 „Autostrada Unirii”, cei care în noiembrie 2018 au votat-o în Parlament, respectiv PNL & USR/PLUS, n-au fost în stare să facă nimic, odată ajunși la guvernare, pentru a împinge peste Carpați această autostrada. Să nu uităm: «dreapta» conduce de 2 ani, timp în care nu s-a întâmplat nimic relevant pe acest proiect”, spune europarlamentarul Dragoș Benea. Studiul de fezabilitate aferent tronsonului montan Tg. Mureș – Tg. Neamț (ce trece prin Parcul Național Ceahlău), intersectându-se în proporție de 55% cu arii protejate & rezervații naturale, a fost respins de CNAIR la sfârșitul lui august, cu zeci de pagini de obiecții și critici.
„Autostrada A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani, «coloana vertebrală» a Moldovei, are în licitație pentru executarea lucrărilor doar tronsonul Ploiești – Buzău (63 km), adică abia a cincea parte din lungimea totală a A7 (324 km). Celelalte tronsoane – respectiv, Buzău – Focșani (83 km); Focșani – Bacău (96 km); Bacău – Pașcani (82 km) – sunt împotmolite în diverse stadii birocratice, deși fostul ministru Drulă ne-a bombardat cu postări în care declara că toate tronsoanele din A7 vor fi scoase la licitație pentru execuție lucrări până în septembrie 2021. O minciună sfruntată”, a mai spus Dragoș Benea, care reamintește că A7 a fost pus pe hartă de guvernarea PSD (2017 – 2019), care a construit primii 16 km de autostradă din Moldova (prin centura Bacăului) și a demarat proiectarea pentru celelalte tronsoane din A7.
Europarlamentarul mai spune că se cer prin PNRR 2,59 miliarde euro pentru modernizarea a doar 311 km de cale ferată, din totalul de peste 10.000 km câți numără rețeaua feroviară din țară. Cu acești bani se intenționează modernizarea a două căi ferate în vestul țării: ARAD – TIMIȘOARA – CARANSEBEȘ și CLUJ – EPISCOPIA BIHOR. „În ceea ce privește achiziția de „Material rulant”, se solicită 250 milioane euro pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen, o tehnologie aflată abia la început în Europa (singurul tren cu hidrogen din UE a fost dat în traficul comercial de pasageri în aprilie 2021. Deși avem fabricanți consacrați de material rulant pe electricitate, prin PNRR se cer doar 110 milioane euro pentru modernizarea a 30 de locomotive electrice și 100 de vagoane (InterCity & Regio)”, a mai declarat europarlamentarul băcăuan. Să mai notăm că în România nu există nicio stație de încărcare cu hidrogen pentru. trenuri. În plus, licitația anuțată de ministrul Drulă vizând achiziția a 40 de trenuri (rame) electrice regionale a fost anulată, în august 2021, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.
Pentru Metroul din Cluj se cer 310 milioane euro pentru un proiect cu 96 luni (8 ani) termen de implementare, peste limita 2026 prevăzută în Facilitatea de redresare și reziliență. „S-a forțat prinderea în PNRR a 30% din proiect (un tunel de 7,5 km, magistrala Cluj are 21 km în total) – ca și organizarea Untold, cu dispensă politică de la guvern, metroul a fost înghesuit în Plan în schimbul voturilor pro-Cîțu la congresul PNL. O întrebare: ce fel de redresare și reziliență obține statul român finanțând săparea unui tunel de 7 km sub municipiul Cluj Napoca?”, mai spune Dragoș Benea
* peste jumătate din suma cerută pentru Transporturi merge în Transilvania, direcționată către proiecte de infrastructură din această parte de țară (căi ferate, metrou, capete de autostradă);
* PNRR riscă să devină o pârghie de accentuare a disparităților și decalajelor între regiuni, pe fondul marginalizării Moldovei și Olteniei;
* „coeziunea teritorială”, unul din cei 6 piloni ai Facilității europene de redresare & reziliență, e ca și inexistentă în PNRR.
Un bărbat din municipiul Moinești a pierdut mai mulţi bani la jocurile de noroc şi apoi a distrus aparatul la care juca.
Incidentul s-a petrecut ieri după-amiază într-o sală de jocuri din Moinești, unde un bărbat începuse să lovească cu pumnul în ecranul aparatului la care juca.
La câteva minute după ce au fost anunțați prin apelul unic de urgență 112, jandarmii au ajuns la adresa indicată, unde au identificat persoana în cauză, care ulterior le-a declarat faptul că a pierdut o sumă mai mare de bani şi de supărare a vrut să îl distrugă.
Jandarmii i-au întocmit bărbatului actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, acestea fiind înaintate organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor şi aplicării măsurilor legale.
În jungla noastră urbană, să nu credeți că nu există, mai ales când vezi cum șoferii se „gratulează” reciproc când ajung la semafor. Alătur, pe terasa de lângă trecerea de pietoni, doi tineri serioși fac echipă. Muncesc! Și o fac cu dedicație și profesionalism, privind spre viitorul lor cu încredere. Important este că știu ce cale vor să urmeze și cred că obstacolele nu sunt bariere.
Dorința de a fi bine
Pe Alexandra Mădălina și prietenul ei, Salcademis, i-am văzut lucrând toată vara. Nu prea am avut eu timp de stat la o terasă, în timpul zilei, dar m-am mai oprit de căteva ori seara. Așa am intrat în vorbă. I-am cunoscut prin mai, când a venit o ploaie, și am profitatat de situație să ne adăpostim. Eram cu o bună prietenă (soția), care poftea la o pizza. Am fost serviți de doi tineri. El, discret, când a simțit că vrem să comandăm, a venit cu carnețelul și pixul, pregătit să noteze. Mă uitam la mâna lui și la pixul care oscila ca acul unui metronom.
Nu era o iluzie optică, dar vedeam că se transformă din drept și vertical, în semn de întrebare. Când am spus că vrem să și mâncăm, a preluat zâmbin comanda. A transmis rapid mesajul și a venit ea. Tot numai zâmbet. A pus tacâmurile, farfuriile… El cu halbele de bere. Bătea vântul, ploua cu găleata, nicio treabă. Eram singurii clienți afară. S-a creat o empatie. Parcă eram pe un vapor în mijlocul furtunii. Este interesantă povestea lor. Ea, din Podul Turcului, 19 ani , el, Salcademis, mai puțin vorbăreț și aparent timid, din Cleja, cu un an mai mare.
Ea! Alexandra Mădălina: „Am făcut practica la un restaurant. Pur și simplu mi-a plăcut. Să socializez. Suntem oameni. Comunicăm. Am absolvit la Mangeron, dar ce îmi doresc eu nu se poarte realiza aici. Nu prevăd niciun viitor bun pentru noi, dacă așa merg lucrurile. Vedeți! Muncim impreună și tot nu ne ajung banii. Ce câștigăm amândoi aici, acolo poate câștiga unul singur. Vrem să plecăm. În Anglia!” Mădălina este conștientă că „acolo” nu umblă câinii cu colaci în coadă. Planul ei este unul bine chibzuit, dus la o maturitate mai presus de gingășia pe care i-o arată vârsta:
„Avem prieteni stabiliți în Londra. Nu vrem să plecăm orbește cum se spune. Am absolvit liceul, specializare pe profil tehnician activități economice. Asta mi-a prins foarte bine. Să știi de una, de alta. Pe viitor tot asta vreau să fac. Să devină meseria mea. Cu siguranță o să fac și alte cursuri. Ca zodie sunt capricorn. Toată viața înveți!” Și eu de la ei. Cum să nu te bucuri dar să și regreți, când vezi că avem tineri capabili, care își caută viitorul departe de casă? „Deocamdată vreau să lucrez” spune încrezătoare Alexandra Mădălina:
„Poate am să deschid propria afacere în viitor, cine știe? Se poate! Dar e de muncă până atunci ca să iasă totul cum trebuie.” El o completează: „Nu suntem respectați aici. Am avut și clienți care au plecat fără să mai plătească.” Nu știu ce înseamnă „cum trebuie”, dar am apreciat cum își respectă ei profesia pe care și-au ales-o, și sigur am să le regret plecarea, când am să mă mai opresc la terasa de lângă smafor, la ieșirea din partea de sud a orașului. Le doresc să-și împlinească visele!
Nu mai e nicio noutate că incidența numărului infectărilor cu Covid 19 a depășit 3 la mia de locuitori ceea ce atrage după sine anumite restricții. Acestea au fost discutate și adoptate în ședința de duminică, 26 septembrie, și ar fi trebuit puse în aplicare de luni, 27 septembrie. Spun „ar trebui” pentru că în teren lucrurile nu stau chiar așa.
Cert este că noile restricții sădesc pentru unii suspiciuni, pe alții îi divide, dar sunt și unii cărora nu le pasă. Din cei din ultima categorie, mulți nici nu știu despre ce e vorba. Dar hai să îi „vedem” pe rând.
Încă de la primele ore ale dimineții am luat orașul la pas. Cum mall-ul se deschide, cred, la ora 10.00, am zis că să mergem după această ora. Așa că ne-am nimerit la 10.30. Încă de la intrare nu se vedea nimic diferit față de ziua de ieri. Doar numărul vizitatorilor era clar mai mic, că doar era luni dimineață. Prin toată această „normalitate” am ajuns în zona restaurantelor. Ei bine, aici e problema.
Restaurantele au fost bine delimitate, fără posibilitate de acces decât printr-un loc unde există oameni de la serviciul de pază și ordine. Aceștia cereau dovada cerificatului verde pe telefon, fără a avea însă un gadget de verificare. „Suntem la început. Probabil curând vom primi tablete cu programele instalate. Oamenii vin. Unii au certificatele în telefon iar alții spun că au uitat să le descarce. Noi trebuie să ne facem treaba”, a spus un angajat de la pază. Între timp, angajații de la restaurante priveau cu tristețe ceea ce se întâmplă. Un client, doi, ici colo. Probabil că deja își fac scenarii și se gândesc că în scurt timp își vor pierde job-urile.
Între liniști și neliniști
Următorul popas l-am făcut prin Piața Centrală. Aici lucrurile merg cu totul altfel. Totul parcă e încremenit într-o altă epocă. Precupeții au uitat de tot de măști. Pe ici pe colo, în rândul clienților mai distingi câte una. Cei mai mulți sunt preocupați de alte lucruri, se pare, mult mai importante. Doi vecini de tarabă se amuză copios că un alt vecin s-a îmbătat tare de tot la o nuntă sâmbătă noaptea și că îi e rău de la bătură atât de tare că n-a mai venit la vânzare. Când veni vorba de coronavirus și vaccin au zis că s-au săturat și nu mai vor să audă sau să vorbească de așa ceva. „Ce-o fi o fi!”, a spus unul cu voce tare și s-au întors la discuțiile cu „șprițul lui Ion”, colegul de tarabă. Într-o altă zonă a pieții, starea de spirit era la 180 de grade.
„Vor să ne vaccineze să bage cipuri în noi”, susține hotărât o tanti la vreo 65 de ani, că a auzit ea de la popa din satul ei. N-a vrut să spună din ce sat e deși le-am promis că nu o întreb cum o cheamă și nici poză nu-i fac. „E periculos să vorbești ce nu trebuie. O să fie mai rău ca în comunism. Ține-ți minte la vă spun eu acum”, a mai spus bătrâna, moment în care precupeața de la taraba de vizavi i-a răspuns că dacă nu se vaccinează n-o să mai poată vinde.
Un val de tristețe s-a abătut peste toată lumea și cel mai probabil mii de gânduri rele, pentru că o mare parte dintre ei, împreună cu familiile lor, din asta trăiesc. Un alt „episod strașnic” din zona pieții sunt…restaurantele, asta dacă termenul nu e prea pretențios. În cele mai multe domină atmosfera de birt, cu oameni ce sorb cu plăcere din licorile bahice, unele cam urât mirositoare dar cu siguranță bune la preț. Prin stânga, prin dreapta, se mai servește și câte un mic sau un cârnăcior, dar…vorba românului: „băutura-i temelie!”.
În aceste „lăcașuri de…cult” nici vorbă de măști și precauție. Clienții sunt, cred, cei de zi cu zi și practic oamenii sunt ca acasă. Și ce? Oamenii stau acasă cu mască? „Lasă tatăă, că trece și asta! Noi să fim sănătoși”, strigă un nene căruia îți este foarte greu să-i aprecizi vârsta, destul de prost îmbrăcat și cu o mustață neagră și ciufulită. „Sănătate!” le urez și îi las în lumea lor, acolo unde, în ciuda a ceea ce se întâmplă, oamenii ăștia cred că sunt fericiți. Puțin mai încolo, două „doamne”, vânzătaore la niște magazine, sunt ieșite la țigară și cafea. Vorbesc de situația în sine: „am auzit că pe la barurile astea sunt ceva probleme cu certificatele astea verzi. Mi-a spus mie cineva mai înainte că la … (și dă numele unui hypermaket –n.r.) au băgat la intrare cu certificate de astea și oamenii s-au revoltat. Și până la urmă i-a lăsat să intre fără.”
Liniștea de dinaintea furtunii??
Asta a fost senzația când am intrat în câteva super și hypermarket-uri. Oameni care își văd de treaba lor, unii care muncesc, alții care sunt atenți la ce marfă pun în coș, după ce au cântărit bine toate prețurile și ofertele. Totul pare a fi normal deși dacă te uiți cu atenție observi anumiți angajați, de pe la birouri sau conducere, un pic îngrijorați. E clar că nimeni nu știe ce urmează iar părerile sunt clar împărțite.
Unii spun că totul e rezolvabil prin vaccinare, alții nu vor să audă de asta nici în ruptul capului. Și ca drept dovadă, noile restricții vor fi îndreptate și spre sălile de fitness sau anumite școli unde se desfășoară activități culturale și nu numai cu copiii. În aceste cazuri, părinții spun clar că nu vor să-și vaccineze copiii, că aceștia vor sta acasă, vor învăța de acasă și…„asta e”. Numai că „asta e” cu siguranță va închide multe astfel de mici afaceri. Și probabil, la un moment dat, din nou HoReCa va avea cel mai mult de suferit.
Cu certificatul verde la restaurant
Numai că și aici lucrurile sunt împărțite. Dacă pentru unii totul pare simplu, pentru alții… Am trecut pragul mai multor restaurante. Mai peste tot te întreabă de certificatul verde. În unele locuri administratorii au adus tablete pe care au instalat instalat softul de verificare a acestor certificate. În alte părți softul a fost descărcat direct în telefonul personal al angajaților. În alt restaurant, dotat cu tabletă de citire, nu se cerea clienților faptul că sunt posesori de certificat verde pentru că nu s-a primit o astfel notificare. Personalul din acel loc spune că s-au interesat pe mai multe site-uri dar nu au găsit nimic clar. Au căutat pe site-ul Poliției, a Consiliului Județean, la Prefectură, dar…nimic. Doar la DSP nu au cătat, dar chiar și așa, o astfel de informație vitală cred că ar trebui publicată peste tot. Sau o fi fost și nu au știut unde să se uite.
Și fiind și o zi plăcută, pe la orele prânzului, multe restaurante s-au bucurat, încă, de clienți la terasă. Așa că, a mers destul de bine. Ce va fi mai departe? Asta vom mai vedea. Dincolo de tot ce se întâmplă, am să închei acest material cu o vorbă pe care o aruncam în vânt atunci când eram „la vapoare” în mijlocul furtunii. „Cine are zile, scapă!”.
După ce i s-au retras atribuțiunile, i s-a interzis accesul la documentele interne, și a fost exclus din Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU), unde, teoretic, ar fi trebuit să fie membru de drept, viceprimarului Cristian Ghingheș i s-a retras și calitatea de membru al comisiei pentru repartizarea locuințelor ANL.
„După zeci de repartizări de locuințe pentru tineri, eliberarea multor apartamente ocupate abuziv și gestionarea unor situații deloc ușoare din cauza toleranței fostei administrații, ca premiu (probabil) am mai fost scos dintr-o comisie pe care o gestionam”, a scris Cristian Ghingheș, pe Facebook.
Acesta spune a fost scos din acea comisie printr-o dispoziție de primar care nu ar avea nici un fel de justificare, fiind doar o pedeapsă politică. „Chiar dacă primarul m-a scos din comisie, îl anunț și știe prea bine că voi fi cu ochii și pe viitoarele repartizări, dar și pe diversele combinații ale celor care ar face bine să se simtă cu musca pe căciulă (că au de ce)”, a mai scris Ghingheș.
„La un an de alegerile locale, m-am trezit cu următorul gând: cine câștigă prin trădare va fi, la rândul său, trădat”, a mai afirmat viceprimarul. „Cel căruia i-am dat votul și pe care l-am susținut pentru scaunul de primar în septembrie 2020 are obligația să iasă cu un bilanț și să ne spună care este stadiul îndeplinirii angajamentelor”, considera acesta.
Doamne, ce coșmar! Am visat că în România era președinte unul Klauss, care se dădea rudă de sânge albastru cu Santa Klaus, cel responsabil de cadouri. Omul stătea neclintit în poartă la Cotroceni, ca ăia care-l tot așteptau pe Godot, sperând ca Angel radios-von Merkel, sufletul vieții sale, să vină cu poala de euro, ca dar pentru români; visa machiavelic la un Crăciun cotidian pentru noi.
În rest, nu făcea nimic. Dar radioasa cu poalele promițătoare întru fericirea noastră nu mai venea… Mai erau prin preajmă niște stresați evadați dintr-o cutie cu maimuțici. Către unul, Klauss striga când câț, când pis, iar pe celălalt îl tot ademenea, ca pe un Dionysos ratat, cu o mandolină dezacordată. Veselă, o țurcană ralukă bâiguia dement, ca un analfabet suspect de vesel, pe teme ale trudei noastre sisifice. Ceilalți din ciurda victoriană exersau temenele klaussiene, de roboței ruginiți, în așteptarea casării.
Am distins, tot prin preajmă klaussiană, și niște jalnice voci cârtitoare. O voce care-și zicea Cio La Ku, scâncea, în numele unei Opoziții de trei parale, pe-o arie de sudalme prăfuite. Un apărător al plagiatorilor, Pon Ta, un fan de Golden Blitz și-un teledrumist reșapat cu zăbrele, încropitori de partide-fantomă, hăhăiau democratic, sprijinindu-se de un tomberon politic poleit cu aur din care o zbughiseră caratele.
Vopsiți într-un galben strident, niște sindicaliști moțăiau cu pancarte (,,Viață, acum!”) scrise pe vremea când Ion Iliescu se ospăta cu trufanda ecologică de pui de dinozaur. Bocitoarele de serviciu – Educația, Sănătatea, Cultura, Calitatea Vieții, Cinstea, Demnitatea și Democrația – rămase și fără lacrimi, mimau jalea cu batistuța la cearcăne programate la chirurgul estetician. Cu naturelul său simțitor, Klauss promitea viață de viață, implorând caragialesc: ,,Angel radios, sufletul vieții mele, când mă fericești cu abundența poalei tale!? Sunt nebun de amor; da, fruntea mea îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate, parcă sunt turbat”… Dar, ca și Godot, Angel radios nu va veni niciodată.
Cei mai buni electricieni ai Delgaz Grid din județele Suceava, Botoșani, Bacău, Iași, Neamț și Vaslui se vor întrece începând de astăzi în cadrul Trofeului Electricianului la specializările: exploatare staţii de transformare, exploatare reţele de medie şi joasă tensiune, PRAM (protecţii şi automatizări), măsură energie electrică, montare şi reparaţii echipament primar 110 kV şi medie tensiune din staţii de transformare, montare şi reparaţii instalaţii de medie tensiune şi joasă tensiune (posturi de transformare, linii electrice aeriene şi subterane) şi defectoscopie linii electrice subterane de medie şi joasă tensiune.
La aceste meserii se adaugă, în premieră la nivel de companie, dar și la nivel național, o nouă specializare: Dispecer rețea medie tensiune, la care vor participa șase ingineri din cadrul Centrelor de Dispecer Iași, Bacău și Suceava din cadrul Delgaz Grid.
Toți concurenții calificați la faza pe companie au trebuit să treacă, în baza unor teste profesionale și de securitatea muncii, de faza de masă a competiției, la care au participat aproape 1.000 de competitori.
Evenimentul include, pentru al cincilea an, şi secţiunea Trofeul Electricianului Junior, secţiune la care vor participa elevi de la patru unități de învățământ cu clase cu profil energetic: Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Iaşi, Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu-Karpen” din Bacău, Colegiul Tehnic „Samoil Isopescu” din Suceava şi Liceul „Ștefan Procopiu” din Vaslui.
Și în acest an, în cadrul evenimentului vor fi prezenți cu standuri expoziționale producători de echipamente, materiale, dispozitive și unelte, aparate de măsură specifice domeniului.
În prima zi se vor desfășura probele teoretice, ce constau în teste grilă adaptate fiecărei secțiuni în parte.
A doua zi, în funcție de specificul fiecărei meserii, vor avea loc probele practice ce presupun îndeplinirea în teren sau la standuri special amenajate a unor sarcini cu grad mare de dificultate sau găsirea celor mai bune soluții pentru gestionarea unor situații simulate de avarii, dar care pot apărea teoretic în activitatea curentă. Și toate acestea, în condițiile respectării cu strictețe a regulilor de protecție a muncii.
Iar în ultima zi, vom premia, felicita și aplauda câștigătorii, desemnați în urma punctajului cumulat la cele doua probe de concurs.
Ediția din acest an este una cu totul specială: concurenții, dar și membrii comisiilor de evaluare vor trebui să facă față nu doar provocărilor tehnice și de protecția muncii, ci și celor impuse de contextul epidemiologic.
Toți participanții la eveniment vor fi testați COVID-19 atât la sosire, cât și în fiecare din zilele ședere, astfel încât să fie limitate la maxim posibil riscurile de infectare.
Trofeul Electricianului este un eveniment de tradiţie, probabil cel mai longeviv şi de anvergură concurs profesional din România. Istoria competiţiei începe 1977 și este strâns legată de Moldova, prima ediţie având loc la Iaşi.
În decembrie 1989 nu multă lume mai credea ceea ce spuneau autoritățile. Totul se desfășura în virtutea inerției; autoritățile dădeau din gură și trasau sarcini, oamenii dădeau din cap și aprobau, dar, la final, totul se făcea cum se nimerea, fără nici o legătură cu ceea ce venea de sus. Populația se deconectase de la sursele oficiale de informații; multă lume se deconectase și de la sursele oficiale de alimente, îmbrăcăminte și așa mai departe; între conducători și conduși se crease o prăpastie imposibil de trecut. Dar nimeni nu vorbea cu voce tare despre așa ceva. Oficial, totul era perfect. România era un imens sat al lui Potemkin.
Au trecut trei decenii de atunci. Și am ajuns de unde am plecat. Între autorități și populație se cască o prăpastie imensă. Autoritățile fac declarații, iau măsuri, decizii, amenință în vreme ce populația se face că le acceptă. Cu mici excepții, ale unora mai curajoși care strigă în gura mare că Împăratul e gol. Per ansamblu, însă, populația s-a dumirit de dubla măsură a autorităților. Și acționează după alte coordonate, nu după cele stabilite prin HG, OUG sau ce act mai inventează cei de la Putere. Vor să purtăm masca? O purtăm când e absolut necesar, Vor termoscanare? Nici măcar agenții de pază care o făceau pe durii nu se mai uită la ce indică termometrele. Ba, am auzit unii care țineau monologuri despre „prostiile” pe care ni le îndrugă Guvernul și bătaia de joc la care suntem supuși.
Bătaie de joc? Cum altfel se numește schimbarea „din condei” a pragurilor doar pentru ca Partidul-Stat să-și țină Congresul? Cum se numește mânăreala testelor? Cum se numește faptul că 5.000 de oameni s-au înghesuit fără nici o problema într-o incintă dar la un miting nu au voie mai mult de 100 și ăia doar cu certificat? Cum se numește faptul că elevii sunt obligați să poarte masca în clasa dar președintele stă fără mască, în încăpere?
Regulile nu sunt pentru toată lumea, doar pentru proști. Asta văd românii în fiecare zi. Și, atunci, cum să li se ceară să respecte niște reguli pe care cei care ar trebui să dea un exemplu nu le respectă?
România a ajuns o țară în care guvernarea se mai ține într-un fir de ață. Populația e sătulă de restricții, de bătăi de joc, de îmbogățirea șmecherilor pe seama fraierilor. Poate că românii nu se vor revolta, ci se vor replia, ca de atâtea ori în istorie. Dar, la ce iarnă ne așteaptă, la ce prețuri vor fi la gaze, la căldură, la mâncare, la benzină și la toate celelalte, va fi suficient unul să dea cu o piatră într-un geam, ca să se dezlănțuie jihadul!
Exploatația îi aparține unui tânăr din Stănișești, constructor de meserie, stabilit de câțiva ani, la Mărgineni. După aproape deceniu de pribegie în străinătate, fermierul s-a întors acasă, grav bolnav. S-a însănătoșit miraculos, consumând binefăcătorul lapte de măgăriță. De atunci, tânărul s-a apucat de creșterea măgarilor. La poarta sa, din când în când, îi bat oameni împinși de disperare
Cine ar fi crezut că, în imediata apropiere a Bacăului, s-ar putea afla o fermă de măgărițe? Și asta în condițiile în care știm cu toții că îndărătnicul, dar extrem de simpaticul animal îl găsim mai mult în preajma stânilor, undeva pe dealuri sau în vârf de munte, conviețuind cu suratele lânoase din rasa rumegătoarelor mici. Ei bine, am avut norocul să descopăr o adevărată crescătorie de măgari la Mărgineni, satul Barați. Nici n-ai spune că, dincolo de zona locuită, cu case și vile care mai de care, ai șansa să te întâlnești cu blândele animale păscând liniștite în așteptarea tainului oferit de grijuliul stăpân. Un noroc de-a binelea pentru orice iubitor de animale! Dar și pentru cei care caută alternative la clasicul lapte de vacă sau soluții la diverse boli, unele fără leac.
Fiul „adoptat”, pribeag, printre străini
Ferma de măgărițe îi aparține lui Ionuț Radu, un tânăr, de 37 de ani, din Stănișești. Norocul său a fost să dea de niște oameni cumsecade, din zona Bacăului, care l-au „adoptat”, primindu-l în locuința lor de la Mărgineni. Orășeni de-a dreptul, proprietarii i-au încredințat băiatului modest și liniștit de la țară întreaga lor gospodărie, întinsă pe vreo câteva hectare. În scurt timp, între ei s-a stabilit o strânsălegătură, bazată pe respect reciproc și prețuire, făcându-l pe Ionuț să-i considere … părinții lui. Învățat de mic cu viața aspră de la țară, tânărului nu i-a fost greu să aibă gijă de vasta gospodărie de la Mărgineni, din care nu lipsesc zecile de păsări de curte, godacii din coteț sau hectarele de fânețe de pe dealurile dimprejur. Ionuț poartă pe umeri o poveste de viață cu multe suișuri și coborâșuri. Ca orice copil de la țară, și-a căutat norocul pe-afară, printre străini, cu speranța că, odată și odată, va reuși să-și depășească statutul de om simplu. N-avea vârsta majoratului, când a ales să plece,pentru vreo nouă ani, în Italia, unde a muncit în domeniul construcțiilor. Din păcate, ca mulți dintre românii plecați în pribegie, Ionuț s-a îmbolnăvit, departe de casă, printre străini. Într-o astfel de situație, cea mai bună soluție ar fi fost repatrierea de urgență, date fiind costurile uriașe din Occident presupuse de o intervenție chirurgicală, inclusiv ale spitalizării. Întors acasă, a fost nevoit să se opereze de urgență. Numai că, după intervenția chirurgicală, problemele nu au dispărut, cu toate că operația a fost o reușită. Mai exact, în urma tratamentului medicamentos, medicii i-au depistat probleme serioase la ficat, la care nimeni nu-i dădeau de cap.
În căutarea elixirului
Disperarea l-a făcut să caute soluții în tot ce îi putea oferi o rază de speranță. Așa și-a amintit că, în Italia, cunoscuse un localnic pasionat de creșterea…măgarilor, dar și că un coleg român îi povestise, cu insistență, despre ferma de măgărițe din țară. „Toată ziua îmi vorbea despre cât de bune laptele de măgăriță care, apropo, este similar cu cel matern. Vă dați seama că nu am crezut nimic din ce-mi zicea. Mă gândeam că mai mult se laudă. Aabia după ce m-am îmbolnăvit la ficat, am zis să-l sun, poate voi găsi rezolvare la problema mea. Mi-a zis să nu mai stau o secundă și să m-apuc să beau urgent lapte de măgăriță”, povestește tânărul fermier. A pornit, astfel, în căutarea elixirului care l-ar fi putut scăpa de grava problemă de sănătate. La început, nu prea găsea în județ de unde să procure miraculosul lapte, nefiind măgărițe cu pui de la care să procure licoarea binefăcătoare. Cu greu a reușit să facă rost de laptele de măgăriță, pe care l-a consumat metodic. În mod de-a dreptul miraculos, Ionuț a început să primească primele semnale bune privind vindecarea. Era deja un alt om, plin de viață, cu energie care dădea pe-afară, devenind, în prezent, același băiat de la țară sănătos tun care, în urmă cu aproape două decenii, pleca printre străini pentru a-și căuta împlinirea.
Măgarul Jan, stăpân peste șeptel
Lungile căutări l-au determinat pe tânărul din Stănișești să ia o decizie care avea să fie de bun augur atât pentru sine, cât mai ales pentru zecile de semeni loviți crunt de soartă. Atunci a fost momentul când s-a decis să-și facă propria fermă de măgărițe. Misiune la fel de grea, în contextul în care nu găseau măgărițe cu pui. A căutat, fără succes, prin tot Ardealul, unde aflase că se mai cresc măgari. Apoi, s-a concentrat pe căutarea mai în detaliu în zona județului, reușind, într-un sfârșit, să dea de niște crescători din Glăvănești și de pe la Ardeoani. În câțiva ani, a reușit să crească șeptelul la câteva zeci de animale. Și nu neapărat pentru că oamenii s-ar repezi să cumpere lapte de măgăriță. Dimpotrivă. De când s-a făcut bine, Ionuț a decis să-i ajutepe zecile de români care-i bat la poartă, zi și noapte, în căutarea leacului miraculos. Admite că nu a făcut din asta o afacere, deși cheltuie fantastic de mult cu îngrijirea animalelor. Iar, statul nici nu se grăbește să-i sprijine pe întreprinzătorii din acest segment. Aici, s-ar cuveni să precizăm că, de profesie, fermierul de la Mărgineni este constructor și o mare parte din zi și-o petrece pe șantierele unde lucrează cu o echipă de meseriași. Prin urmare, marea familie de măgăruși se încadrează în zona hobby-urilor, a pasiunii față de animale, dobândită încă de pe vremea când era copil. Cert este că, în prezent, numărul de animale a crescut atât de mult încât fermierul a fost nevoit să mute o parte dintre patrupede la câțiva kilometri spre Moinești. Deși stă mai toată ziua departe de draguțele animale, sarcinile revenindu-i soției și câtorva ajutoare, Ionuț, devenit tată între timp, nu și-a propus nicio clipă să renunțe la urecheatele sale preferate, continuând să le crească. Și asta în speranța că pasiunea va deveni o afacere în toată regula. Interesant este că și-a „botezat” toate simpaticele animale. Și mai fascinant este că le știe pe fiecare, după nume: Margareta, Gina, Coca, Pușa, Nicoleta, Doina, Găbița, Marcela, Roza, Veverița, Rândunica ș.a.m.d. Peste tot „haremul”, guvernau doi masculi, Costică, „măritat”, între timp, și mai junele Jan,urmaș de cinste.
Minunile
Din păcate, puțini au aflat că, taman lângă Bacău, s-ar afla un femier pasionat de creșterea măgarilor. Ar fi fost un prilej perfect pentru părinți să le arate copiilor că este o ființă reală personajul biblic pe care Iisus a intrat, călare, în Ierusalim, sau animalul îndărătnic din poveste ori imaginea animată din desene. De altfel, Ionuț nici nu prea cunoaște lume și nici nu și-a promovat pasiunea, cu toate că mijloacele media s-au diversificat, în ultimele decenii, fiind aproape la îndemâna oricui care posedă un telefon mai deștept. Cu toate acestea, la poarta sa, bate lume venită de peste tot, din țară. Milos din fire, Ionuț i-a ajuta pe toți, mai ales dacă, în trista poveste, erau implicați copiii. Bunăoară, își amintește cum a fost trezit, în toiul nopții, de un domn, în vocea căruia i se citea disperarea. „Om așezat la casa lui, cu trei copii, dintre care unul avea un handicap, iar ceilalți doi sufereau de ceva foarte grav. Era atât de stresat omul acela încât, în trei ore, era deja la ușa mea. Venise într-un suflet, cu mașina proprie, deși avea permisul suspendat. Imaginați-vă ce disperat era acel părinte, dacă a riscat totul pentru copiii săi”, povestește tânărul Ionuț. Mai aflu și despre un alt copilaș care, ani la rând, a fost nevoit să umble cu tubul de oxigen, inclusiv la școală. După o cură de câteva săptămâni, a renunțat la „plămânul artificial”, ulterior apucându-se de … fotbal. „Domnule, eu nu sunt medic, dar de ceva sunt sigur: m-am făcut sănătos, dar și alții care, dacă vor, o pot confirma. Din păcate, lumea tot nu pune preț pe asta, deși se știe că ajută foarte mult la imunitate, atât la copii, cât și la adulți. Nici măcar acum, în pandermie, oamenii nu caută alternative la medicină. Recunosc că, înainte de începerea școlii, au venit părinți ca să le dea copiilor lapte de măgăriță pentru a-i întări, mai ales că unii micuți încă nu pot face vaccin. Cred că și adulții care refuză să se vaccineze ar putea apela la asta”, este de părere crescătorul de la Mărgineni.
În Occident, vedetă, la noi, subiect de pițipoance
Să mai reținem că, în Occident, de pildă, virtuțile banalului, în esență, lapte de măgăriță, sunt pe deplin recunoscute, produsul fiind extrem de apreciat. Pe rafturile vesticilor se găsește inclusiv ciocolată cu lapte de măgăriță. La noi, în schimb, lumea este mai atrasă de produsele bine „marketate” care doar amintesc de prezența miraculosului lapte. Am regăsit laptele de măgăriță în comerț, sub diferite forme și, evident, la prețuri pe măsură. Astfel, din supermarket, poți cumpăra clasica sticluță, de 250 de mililitri, cu lapte de măgăriță, iar, din farmacii, capsule cu lapte de măgăriță, gel de duș cu lapte de măgăriță, șampon pentru părul deteriorat, evident, tot pe bază de lapte de măgăriță, masticabile cu lapte de măgăriță, cu albastru de metilen, sau ser cu acțiune antibacteriană și antiinflamatorie, procesat în laborator, din lapte de măgăriță etc. Doar mămicile mai responsabile, cu pruncibicisnici, mai caută un tratament 100 la 100 naturist, și câte un bolnav fără leac, un sportiv sau vreo clientă excentrică, în căutarea unui…ten perfect. Și cam atât.
Un dar de la Dumnezeu, ignorat de oameni
Inutil să mai amintesc despe virtuțile laptelui de măgăriță (apropiat la gust și compoziție cu cel matern). Oricine poate lesne afla detalii, la o simplă căutare pe internet, evident, răsfoind cu atenție sursele acreditate. Subliniez doar vechimea milenară a utilizării laptelui de măgăriță, grație calităților sale incontestabile. Dar și un detaliu peste care nu trebuie să treceți: laptele nu trebuie fiert, pentru a nu-și pierde din virtuțile formidabile. Asta pentru că laptele de măgăriță nu conţine bacterii, deci nu trebuie pasteurizat. Dacă, totuși, apucă și fermentează, poate fi folosit cu succes sub formă de iaurt, de cei care nu tolerează … lactoza. În rest, s-a dovedit a fi un teribil dușman al „colesterolului cel rău”, fiind foarte bogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, D, E), în Omega 3 şi Omega 6. Prin urmare, susține organismul afectat, în special, în zona hepatică, dar cu rezultate uluitoare și în tratarea astmului, a eczemei sau a psoriazisului, a bolilor gastrointestinale, la copiii foarte mici etc. Specialiștii mai spun că și în cazul bolilor canceroase (mai ales, la colon și tegument), au fost rezultate neașteptat de bune. Sănătate peste poate!
Echipa băcăuană a pierdut cu 33-31 (17-17) duminică, la Suceava, ajungând la a patra înfrângere consecutivă în primele patru etape de campionat
Trebuia să fie meciul primelor puncte în campionatul. Meciul schimbării de macaz. Și al relansării. Din păcate, CSM Bacău continuă să rămână la cota zero și după confruntarea de duminică, de la Sueava, din etapa a patra. O confruntare pierdută de „CSMei” în fața gazdelor sucevene cu 33-31 (17-17) în ciuda faptului că în lotul băcăuan s-au regăsit și Sretenovic, și Dospinescu, și Costea. Primul, dorit de participanta în Liga Campionilor, Meshkov Brest, nu a mai fost „tunarul” din primele etape, poate și pentru a nu risca o accidentare care i-ar putea bloca transferul în Belarus. În ceea ce-i privește pe Dospinescu și Costea, aceștia au fost integrați, în sfârșit, cu acte în regulă în lotul băcăuan, iar debutul lui Dospi a confirmat așteptările. Din păcate, randamentul pe ansamblu al echipei antrenate de Sandu Iacob nu a fost cel sperat. Cu atât mai mult cu cât adversara, în rândul în căreia s-au regăsit numeroși ex (Târzioru, principalul realizator al gazdelor, cu zece goluri, Grigoraș, Juverdianu, Bologa, Anton sau Dascălu) era de o caratură inferioară celor întâlnite în precedentele etape, Steaua, Dinamo și Minaur. Startul de meci a fost cel dorit de oaspeți, care au condus cu 5-1 și 6-2, dar finalul primei părți s-a lăsat cu dureri de cap, Suceava egalând la 17 după ce a remontat un handicap de patru goluri în doar două minute. În mitanul secund, CSU din Suceava s-a desprins până la șase goluri și, chiar dacă băcăuanii au revenit spectaculos, gazdele și-au securizat victoria la două goluri diferență grație reușitelor semnate pe final de Balasz și Kbliashvili. O înfrângere greu de digerat pentru CSM Bacău care se pregătește sâmbătă, de la ora 18.15 să primească vizita Vasuiului (tot cu zero puncte), într-un alt derby moldovenesc. Și, peste orice altceva, într-un derby al suferinței. La Suceava, CSM Bacău a mizat pe: Saldatsenka 1 gol, Rusu, Tamaș- G. Bujor 10, Coric 6, Rotaru 5, Dospinescu 4, Sretenovic 3, M. Bujor 1, Iordachi 1.
Rezultatele etapei a patra: CSM Alexandria- Dinamo București 26-34, Politehnica Timișoara- CSM București 28-29, Universitatea Cluj- HC Buzău 2012 24-29, CSU din Suceava- CSM Bacău 33-31, CSM Vaslui- Minaur Baia Mare 26-31. Partida CSM Focșani 2007- Potaissa Turda se joacă mâine, de la ora 18.25 (TVR1), iar Dobrogea Sud- Steaua a fost amânată pentru luna octombroie.
Două medalii de bronz și un loc 5: acesta este bilanțul SCM Bacău la ediția din 2021 a competiției internaționale de judo Cupa Temerarul derulată weekendul trecut, la Sibiu.
Aliniind la start 720 de sportivi de la 77 de cluburi provenind din România, Bosnia, Grecia, Moldova, Ucraina, Bulgaria și Ungaria. Cupa Temerarul s-a dovedit și în acest an o competiție foarte puternică. Antrenorul SCM, Dorin Cruceanu a deplasat la Sibiu șapte sportivi.
Medaliați cu bronz au fost Darius Duță Nițescu și Giulia Mihai, în timp ce Ariana Nichituș a fost învinsă de colega sa de club și s-a poziționat în final a cincea.
„Deși obiectivul nostru era verificarea sportivilor înainte de finala Campionatului Național Under 14 mă pot declara mulțumit de prestația avută, mai ales în condițiile unei adversități ridicate.
Doi dintre sportivii cu pretenții la Naționale, Răzvan Moisei și Christina Gherasimescu au suferit accidentări destul de grave, dar sper ca recuperarea lor să fie rapidă.
Încă resimițim anul și jumătate de întrerupere competițională din cauza pandemiei. Este foarte greu să recuperezi un timp așa lung într-o perioadă într-atât de scurtă de timp și să mai și participi la turnee de top.
Sper ca la începutul campionatului să fim pregătiți și să ne întoarcem cu medalii”, a declarat antrenorul SCM Bacău, Dorin Cruceanu.
Un bărbat din Moinești va avea de dat socoteală în fața legii, după ce l-a agresat fizic pe un vecin.
Fapta s-a petrecut la șfârșitul săptămânii, agresorul năpustindu-se asupra vecinului cu pumnii și picioarele, după ce inițial a pătruns în casă fără încuviințarea acestuia.
Motivele scandalului au fost niște neînțelegeri mai vechi, iar scenele de violență au durat câteva minute, soția solicitând telefonic intervenția unui echipaj de jandarmi, care a ajuns în scurt timp la adresa indicată de apelant.
Bărbatul lovit a fost preluat de o ambulanță și transportat la Unitatea de Primire a Urgențelor în vederea acordării îngrijirilor medicale de specialitate.
Jandarmii i-au întocmit agresorului actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și violare de domiciliu, acestea fiind înaintate organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor şi aplicării măsurilor legale.
Duminică dimineață, un echipaj de jandarmerie a fost direcționat pentru a interveni într-un caz de agresiune fizică în municipiul Moinești.
Totul s-a întâmplat în jurul orei 4.00 într-un club, unde, pe fondul consumului de alcool, un client a intrat în conflict cu personalul de serviciu, care ulterior l-a scos afară.
Persoana a continuat scandalul și în afara clubului, moment în care o altă persoană l-a lovit cu un obiect contondent în cap, provocându-i leziuni.
La câteva minute după ce au fost anunțați prin apelul unic de urgență 112, jandarmii au ajuns la adresa indicată, unde l-au identificat pe agresor, care nu era altcineva
decât administratorul clubului.
Bărbatul agresat a primit primele îngrijiri de specialitate de la personalul medical de pe ambulanța solicitată în acest scop, iar apoi a fost transportat la Spitalul Municipal Moinești.
Jandarmii au întocmit actele de constatare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe, dosarul fiind înaintat organelor de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor.
Totodată, jandarmii i-au aplicat administratorului și o sancțiune contravențională în valoare de 10000 de lei, pentru nerespectarea orarului de funcționare a clubului, respectiv între orele 05.00-02.00, conform prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Toamna aduce pe cărările montane mulți iubitori ai naturii, unii cu experiență în ceea ce privește parcurgerea traseelor turistice, dar și mulți novici ,,în ale muntelui”.
Cea de-a doua categorie, fiind și cea mai predispusă unor evenimente neplăcute, este permanent în atenția jandarmilor din cadrul Postului de Jandarmi Montan Slănic Moldova, care desfășoară regulat activități de informare, constând în distribuirea de pliante, discuții cu turiștii pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, dar și în ceea ce privește modul de deplasare pe traseele montane, respectarea indicaţiilor pe aceste trasee, precum și modalitatea de acțiune în cazul în care observă prezența unui animal sălbatic sau solicitarea sprijinului în situaţii de urgenţă.
Ultima activitate de acest gen a avut loc în această dupa-amiază, prezența jandarmilor montani în mijlocul turiștilor reprezentând o constantă a activității acestora.
Pentru evitarea producerii unor situații nedorite, Jandarmeria Montană face următoarele recomandări:
-în cazul în care întâlniți animale sălbatice, nu vă apropiați de ele pentru a le fotografia sau pentru a le hrăni;
– echipați-vă corespunzător zonei montane;
– folosiți doar traseele marcate şi urmăriți marcajele de pe traseu;
– nu distrugeți semnele de orientare turistică de pe trasee;
– nu lăsați în urmă resturi menajere depozitate în spaţii neamenajate;
– evitați zonele aglomerate, protejați-vă sănătatea respectând regulile de protecţie şi distanţare socială impuse în această perioadă.
În cazul în care vă aflați într-o situație dificilă, solicitați cu încredere sprijinul jandarmilor în mod direct sau apelați în cel mai scurt timp numărul unic de urgență 112.
În urma acţiunii desfăşurate pe lacul Galbeni, jandarmii au depistat un bărbat care pescuia cu plasă de pescuit tip monofilament, interzisă de legislația în vigoare.
Până la momentul depistării, bărbatul respectiv a reușit să prindă de plăcile canalului de fugă a Centralei Hidroelectrice Galbeni, o plasă de pescuit tip monofilament de aproximativ 50 de metri lungime și doi metri înalțime.
Jandarmii i-au întocmit bărbatului actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ,,deţinere sau folosire a uneltelor de plasă de tip monofilament”, faptă prevăzută și pedepsită de O.U.G 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
Actele procedurale întocmite au fost înaintate organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor şi aplicării măsurilor legale.
La data de 25 septembrie a.c., în jurul orei 11:30, polițiștii din Comănești au fost sesizați verbal de către un elev de 16 ani, despre faptul că în ziua precedentă, în jurul orei 21:00, în timp ce se afla în cartierul Dimitrie Ghika, doi tineri necunoscuţi i-au sustras un telefon mobil.
În urma cercetărilor efectuate de către lucrătorii compartimentului de investigații criminale, au fost identificaţi cei doi tineri, de 16 și respectiv 17 ani, ambii din Comănești. Aceștia, la data de 24 septembrie a.c, s-au deplasat în parcul Dimitrie Ghika și sub pretextul că doresc să contacteze telefonic un prieten, i-au solicitat părții vătămate să le împrumute telefonul mobil. Dupa efectuarea convorbirii telefonice, aceștia s-au îndepărtat și au refuzat să-i înapoieze telefonul.
Prejudiciul, în valoare de aproximativ 500 de lei, a fost recuperat şi predat părţii vătămate, iar în cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Bacău au depistat în flagrant la data de 25 septembrie a.c., în jurul orei 12.30, un bărbat de 34 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe DJ252A, pe raza comunei Horgeşti, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,46mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe.
La data 26 septembrie a.c., în jurul orei 01:15, lucrătorii din cadrul Secţiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa au depistat în flagrant un tânăr de 24 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe DC 138 Popoiu, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Acesta a fost condus la Spitalul din Comăneşti, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
De aasemenea, în urma verificărilor efectuate în bazele de date s-a stabilit faptul că tânărul nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului.
La data 26 septembrie a.c., în jurul orei 04:00, o patrulă din cadrul Poliției Moineşti s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în sensul giratoriu de la intersecţia străzii Tudor Vladimirescu cu strada Libertăţii, a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale.
La faţa locului a fost depistat un bărbat de 30 ani care, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce conducea un autoturism, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat în coliziune cu sensul giratoriu mai sus menționat.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o concentraţie de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Acesta a fost condus la Spitalul municipal de Urgenţă Moineşti unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La data de 26.09.2021, în jurul orei 20.30,o patrulă de poliție din cadrul Secţiei 4 Poliție Rurală Podu Turcului, a oprit în trafic pe DJ 241 un autoturism condus de un bărbat de 43 de ani, aflat sub influența alcoolului.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0.61 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost transportat la Spitalul de Urgenţe Adjud, unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.
