Salvatorii băcăuani au fost solicitați să intervină în satul Cerdac, orașul Slănic Moldova, în urma unui apel primit pe Numărul Unic pentru Apeluri de Urgență, care anunța faptul că o persoană a fost surprinsă sub un mal într-o carieră de piatră.

De urgență, la locul indicat s-a deplasat o autospecială de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD de la Detașamentul de Pompieri Onești, o descarcerare grea și containerul multirisc de la Detașamentul de Pompieri Bacău.

La fața locului acționează și SVSU Slănic Moldova și este prezent și un echipaj SAJ.

Persoana a fost găsită. Echipajele de la fața locului au acționat pentru extragerea acesteia.

Victima se afla în stop cardio-respirator, fiindu-i aplicate manevrele de resuscitate. Din nefericire, în ciuda eforturilor depuse de echipajele medicale, a fost declarat decesul.

Primăria Municipiului Bacău a anunțat implementarea, în calitate de beneficiar, a unui proiect cu o valoare de peste 2,9 milioane de lei prin care va fi eficientizată activitatea administrației locale în relația cu cetățenii. Anunțul lansării proiectului a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizată, joi, 4 august, în sala de consiliu din cadrul Centrului de Afaceri „Mircea Cancicov” Bacău.

Astfel, în cadrul conferinței, au fost prezentate activitățile care se vor derula în cadrul proiectului, metodologia de implementare, rezultatele așteptate și beneficiile grupului țintă, care derivă din implementarea proiectului. Proiectul, denumit „SIASCoP Bacău – Sistem informatic de automatizare a serviciilor cu competențe partajate”, are o valoare de peste 2,9 milioane de lei, și va fi derulat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 – „Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente”, Obiectiv Specific 2.1 – „Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP”.

„Practic, este o continuare au unui demers, inițiat încă din 2017 de primăria municipiului Bacău, de informatizare a instituției și conceretizat prin realizarea Centrului de Informare pentru Cetățeni prin care se derulează activitatea de registratură și relații cu populația municipiului, dar și a platformei informatice cu componente back-office și front-office unde pot fi accesate electronic mai multe servicii care țin de Direcția de urbanism, Direcția de Taxe și Impozite Locale, autorizații comerciale ori plata taxei de liberă trecere. De altfel, contextul pandemiei a demostrat că aceste servicii au fost un succes, întrucât cetățenii municipiului au putut să le acceseze din fața calculatorului, fără a mai fi nevoie să se deplaseze la sediile acestor instituții”, a declarat Dana Nastasă, manager de proiect.

În esență, va fi realizat un sistem informatic de automatizare a altor servicii publice pentru care municipalitatea deține competențe partajate, respectiv cele oferite de Direcția de Asistență Socială a municipiului Bacău, Direcția de Patrimoniu și Poliția Locală. Se dorește, astfel, digitalizarea fluxului de documente și reducerea timpului de furnizare a serviciilor publice derulate prin intermediul acestor entități din cadrul primăriei Bacău.

„Cetățenii municipiului Bacău care, până acum, se deplasau la aceste instituții, fie pentru a depune dosarul pentru alocație, pentru indeminzația de creștere a copilului ori dosarul necesar persoanelor cu handicap, vor putea face acest lucru de acasă, de pe un calculator. La fel și tinerii care au un contract pentru o locuință ANL vor putea actualiza dosarul tot din fața calculatorului. În plus, Poliția Locală nu va mai fi nevoie să se deplaseze la diferite entități pentru a face o verificare legată de autorizația de funcționare ori pentru a semna vreun proces verbal de constatare, ci va folosi un echipament prin care va putea accesa în timp real baza de date a primăriei în scopul finalizării acțiunii”, a mai spus managerul de proiect Dana Nastasă. Proiectul include și o componentă prin care circa 40 persoane din cadrul municipiului Bacău vor fi instruite pentru utilizarea și administrarea platformelor informatice implementate.

Durata de derulare a proiectului este de 16 luni, implementarea acestuia urmând a fi încheiată la sfârșitul lunii septembrie 2023.

După soluționarea contestațiilor, rata finală de promovare înregistrată la examenul național pentru definitivare în învățământ, sesiunea 2022, la nivelul județului Bacău este de 77,5%, în creștere cu 3%, comparativ cu rezultatele inițiale, când rata a fost de 74,6%, dar o rată cu mult peste cea națională, care este de 73,82%. Această rată de promovare situează Bacăul pe locul II în regiunea Moldovei, foarte aproape de primul loc, județul Vrancea, care a înregistrat o rată de promovare de 77,8%.

Astfel, după rezolvarea celor 42 de contestații depuse, 165 candidați au reușit să obțină medii mai mari sau egale cu 8 (opt), în condițiile în care, după afișarea primelor rezultate, au fost declarați promovați 159 de candidați.

Reamintim că, la nivelul județului Bacău, în această sesiune a examenului de Definitivat au fost înscriși 241 de candidați și admiși pentru a susține proba scrisă 232 dintre ei, după ce fiecare a efectuat și inspecțiile/probele practice la clasă, la trebuiau să obțină, pentru a fi declarați admiși la următoarea probă, cel puțin nota 7 (șapte). Dintre candidații admiși la proba scrisă, care a avut loc în data de 20 iulie la Colegiul „N.V. Karpen”, s-au prezentat 222 de candidați (95,7% rata de participare), iar 9 s-au retras în timpul susținerii lucrării, din motive personale, ceea ce înseamnă că numărul lucrărilor evaluate a fost de 213. Niciun candidat nu a fost eliminat pentru fraudă în centru de examen și nicio lucrare nu a fost anulată în centrul de evaluare.

După afișarea rezultatelor finale, numărul candidaților care au promovat examenul cu media maximă 10 (zece) a rămas același de 3, respectiv un candidat din învățământul preșcolar (educatoare), unul din învățământul primar (învățător) şi un candidat de la disciplina de examen asistent medical generalist, iar 20 de candidați au medii de promovare între 9,50 și 9.99 (număr nemodificat față de prima afișare). Cu medii sub limita de 8 (opt), deci declarați nepromovați la acest examen, sunt 48 de candidați.

Conform legislației în vigoare, pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obțină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele de examen, inclusiv cea scrisă. Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care trebuie să fie de cel puțin 8 (opt) pentru promovarea examenului. Astfel, dacă un candidat obţine nota 10 la ambele inspecţii şi la portofoliu, ca să promoveze examenul naţional pentru definitivare în învăţământ, respectiv pentru a obţine media 8 (opt), trebuie să obțină minimum nota 7.15 la proba scrisă. Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național. Prin obținerea definitivării în învățământ, un cadru didactic depășește stadiul de debutant și poate intra pe o rută ascendentă de profesionalizare. Acest examen poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu inclusiv pentru obținerea gradelor didactice.

Zeci de cereri prin care băcăuanii solicită să aibă grijă de spațiul verde din jurul blocurilor lor au fost adresate Primăriei Bacău în ultimele luni. Mai mult, cei care fac deja asta au fost amenințați cu amenzi doar pentru că îngrijeau gazonul de sub geam, afirmă viceprimarul Cristian Ghingheș.

„Astfel, pentru a veni în sprijinul băcăuanilor care vor să adopte un spațiu verde, în proiectul Regulamentului spațiilor verzi (REGISVER) am gândit un mecanism de colaborare între municipalitate și asociațiile de proprietari, proprietarii individuali din blocurile de locuințe colective, agenții economici, asociațiile, fundațiile și instituțiile publice pentru amenajarea și/sau întreținerea zonelor verzi din vecinătatea acestora”, a mai spus acesta. Protocolul de colaborare pentru gestionarea spațiului verde din vecinătate va putea fi încheiat pentru o perioadă de 2 ani, iar procedura include 3 pași:

– 1. depunerea solicitării împreună cu schița-model cu amenajarea propusă și o descriere detaliată a modificărilor propuse pentru respectivul spațiu verde + fotografii cu situația existentă.

– 2. cererea este analizată și aprobată de Comisia locală pentru spații verzi, după care un reprezentant al primăriei se va deplasa la fața locului pentru a identifica necesitățile reale și pentru a instrui petentul cu privirile la lucrările ce trebuie realizate;

– 3. se încheie un protocol de colaborare între solicitant și primărie, care va fi însoțit de un plan de amplasament care va cuprinde toate intervențiile aprobate (vegetație și mobilier urban), dar și de un ghid de întreținere.

Mecanismul este un voluntar, iar cei care îl vor accesa vor avea posibilitatea de a monta unul sau două panouri informative de mici dimensiuni (50x20cm) pe terenul ce face obiectul protocolului, conform regulamentului propus. Spațiile verzi care vor fi luate în gestiune pentru amenajare și întreținere vor rămâne de folosință generală, fără a fi alterate cu împrejmuiri sau construcții. Orice modificare și/sau completare va trebui adusă la cunoștința Comisiei locale pentru spații verzi, care va fi înființată odată cu aprobarea REGISVER.

Federația Română de Fotbal a semnat un parteneriat cu Pambac prin care compania românească cu o tradiție de peste 50 de ani devine sponsor oficial al competiției Cupa României.

Brandul Pambac, susținător al Echipei naționale U21 a României în ultimii ani, se alătură competiției-spectacol din fotbalul românesc prin noul parteneriat care se va întinde pe o perioadă de 4 ani.

Din sezonul 2022/23, Cupa României are un nou format, mai atractiv și cu mai multe dueluri tari, care propune și o fază a grupelor inedită în momentul în care vor rămâne în competiție 24 de echipe.
„Mă bucur că Pambac, o companie românească de tradiție, continuă în rolul de susținător important al fotbalului românesc prin acest nou parteneriat dedicat Cupei României. O competiție pe care începând cu acest sezon am reușit să o revitalizăm prin trecerea la un nou format mai spectaculos. Prin acest pas ne-am propus, printre altele, creșterea calității jocurilor, a numărului de spectatori la meciuri, a audiențelor TV și, implicit, a veniturilor din sponsorizări. Sunt sigur că noul partener va contribui și el la creșterea acestei competiții de tradiție în anii următori”, a declarat Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.

“A devenit o tradiție pentru Pambac promovarea, în special in rândul tinerilor, a unui stil de viață sănătos, atât prin alimentație, cat şi prin mişcare. Considerăm orientarea spre performanță un ingredient de bază în dezvoltarea unui psihic echilibrat, a unei vieți active și armonioase. Sportul de performanță oferă un exemplu de viață orientată spre valorile în care credem şi, din acest motiv, ne dorim să contribuim la susţinerea tinerilor talentați, selecționați în echipa U21. O facem deja de 2 ani şi, animați de spiritul sportiv al acestor tineri, ne-am decis să le fim alături şi în continuare pe drumul creşterii lor. Suntem încântați de noul format propus de organizatori pentru Cupa Romaniei şi sperăm ca astfel această competiție de tradiție să aibă un impact mai puternic în rândul tinerilor, pentru crearea şi promovarea unor modele de succes”, a spus Dănuț Degeratu, președintele Consiliului de Administrație al Pambac SA.

DESPRE PAMBAC

Înfiinţată în 1968, în Bacău, Pambac a devenit unul dintre cele mai cunoscute nume pe piaţa de morărit panificaţie și paste făinoase din România. Pambac este povestea unui business românesc de succes, probată de-a lungul a peste 50 de ani de existența, în care societatea a trecut prin diverse etape de creștere și transformare. Încă de la înființarea să, în anul 1968, Pambac a ales să ofere oamenilor, bucuria de a mânca produse sănătoase și gustoase, și de atunci și până în prezent, și-a respectat zilnic această promisiune. Țelul Pambac este de a deveni o firmă puternică, atât pe plan național cât și european. Cu ajutorul unei echipe dedicate și profesioniste, a oamenilor care pun pasiune în ceea ce fac, Pambac menține standardele ridicate ale companiei, iar prin investiții planificate și susținute se află într-o continuă dezvoltare și transformare.

–  Interviu cu Leo BUTNARU, scriitor, Republica Moldova –

– Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul pe care-l sculptați  în Operă?

– Cuvântul e dintre valorile supreme ale vieții și devenirii mele, esență întrupată în destin pământesc și, care, posibil, pe o anume durată, să prelungească ecoul acestui destin, care, presupun, va peripatetiza în Câmpiile Elizee. Nu este exclus, chiar de-a dreapta domnului Aristotel-eternul, sub îndrumarea lui. Pe pământ, am avut norocul să trec prin locurile, prin care filosofau peripateticii, să pășesc pe același paviment dintre colonatele ateniene. Era prin 1994, iar sentimentul de atunci îl retrăiesc, periodic și… peripatetic, uneori el soldându-se cu câte un poem de azi inspirat de vremurile aezilor și faptele filosofilor, precum și acesta: „Locuind departe de grădinile prin care/ se plimba peripatetic Aristotel/ mă plimb maieutic prin propria grădină din/ comuna Negureni (Basarabia) și/ zornăitoarele scăfârlii de homunculi ale/ măciuliilor de maci/ căpățânile de marțieni ale verzelor/ (și verzilor de la ecologie)/ îmi stimulează imaginația ce/ mă izbește să presupun cum că astăzi/ în timpurile neștiutorilor de carte dar/ știutorilor de computer/ ceva – deocamdată neclar ce anume –/ este foarte absurd; neclar precum/ nu-mi este limpede prin ce anume se/ manifestă în mod obligatoriu/ influența lui Alexandru Macedon asupra/ destinelor noastre alfabetizate”. O, întreaga Grecia pare a fi izvorul Castalia, al inspirației, de la Delfi, la poale de Parnas, din care am văzut cum confrații mei, scriitori români de pretutindeni, luau apă în căușul palmelor și beau, cu oarece speranță, probabil…

– Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?

– Mi s-a întâmplat să scriu și poemul Întoarcerea fiicei risipitoare. Se întâmplă exact ca în Scriptură, numai că în locul fiului risipitor e o fiică nenorocoasă și nenorocită, care se reîntoarce în casa părintească. Reproduc finalul: „Iar fiica mai mare venită de la arie s-a mâniat/ și nu voia sa intre; dar mama sa o ruga./ Iar ea, răspunzând, a zis:/ Iată, de atâția ani vă slujesc și niciodată nu v-am călcat porunca,/ mamă și tată. Și mie niciodată nu mi-ați dat o iadă,/ ca să mă veselesc cu prietenele;/ dar când a venit această fiică a ta, mamă,/ care ți-a mâncat averea cu desfrânații,/ pentru ea ai înjunghiat vițelul cel îngrășat…// Iar mama i-a zis: Fiica mea, tu totdeauna ești cu mine/ și toate ale mele ale tale sunt./ Trebuie însă să ne veselim și să ne bucurăm,/ căci această soră a ta moartă era/ și a înviat,/ pierdută era/ și s-a aflat./ Amin”. Prin urmare, aș putea spune că mi se lipesc de suflet toate ființele nenorocoase, păguboase, risipitoare până la un moment, dar care găsesc calea reîntoarcerii și a refacerii de sine, sub zări ceva mai senine…

– Stați uneori la taclale, la o șuetă cu Dumnezeu?

– Nu doar eu, ci îmi imaginez pe mai mulți oameni, intrând în vorbă cu Supremul. Ce frumos și cald sufletește, și omenește, se spune în Faptele (17/27-28)! – „…ca ei să caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipăi și L-ar găsi, deși nu e departe de fiecare dintre noi, căci în El trăim și ne mișcăm și suntem, precum au zis și unii dintre poeții voștri: căci ai Lui neam suntem și noi”.

Pe când eram copil, alergam, alergam din răsputeri întru întâmpinarea Lui, și nimeni nu ar fi cutezat să-mi spună că nu aș alerga în direcția cea bună, pentru că Dumnezeu e pretutindeni. Mă gândeam eu, copilul, ce să-I spun, când o fi să-L întâlnesc pe Domnul Dumnezeul Nostru! Iar înaintând în vârstă și în lumea cuvintelor, îmi imaginam aievea, ca întâmplate, cele ce zicea-încondeia apostolul Ioan: „…Iar Isus, plecându-Se în jos, scria cu degetul pe pământ”… Pentru că aceasta îți vine în gând, omule, poetule, în timp ce contempli urmele tale din praful drumului… Parcă tu nu ai putea fi ca și cum un simplu vreasc, cu care mai scrie ceva Dumnezeu?… Omule-poetule care spre limba maternă ai venit din limba paternă – Tăcerea Dumnezeiască… Omule-poetule care, în inspirația ca ardoare sau în plină zi de vară dogoritoare, simți că, precum sub o lupă, creștetul prinde a te frige, și atunci presupui că privirea Lui Dumnezeu e strict perpendiculară, iar respirația Lui, a Domnului, sporește presiunea atmosferică și sensul cuvântului care a fost la început… Și că pentru tine, omule-poetule, nu există doar cele nouă ceruri, ci și al zecelea cer, unde se află poezia, –cerul gurii lui Dumnezeu…

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?

– Sunt poveștile care vor rămânea în urma noastră. În complicata, totuși, existență pământească, în alternanțele imprevizibile bucurie-tristețe, speranță-disperare și altele din categoriile dihotomiei inevitabile. În bucuria sau suferința sa, în imaginație și… aspirație, omului i se întâmplă, parcă involuntar, să-și traducă discursul și cursul vieții din limba raiului în limba iadului și viceversa în chip de (sau nu) glosă la Cartea traiului (să reținem, noțiunea trai o include pe o alta, rai; de altfel ca și grai), dar și la Cartea morților din străvechile mitologii de la „Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde”.

Dar cine nu visează să ajungă în rai?!… Nu face excepție nici cel care vă mărturisește, aici, acum și astfel, și care în poemul „Toamnă în Biblie” se vede prezent și trebăluind în grădinile fericirii eterne: „Perechi, Adami și Eve au ospătat sub meri/ Și Ele au purces gravide, ca-n legendă./ E toamnă. Cade frunza, cum a căzut și ieri –/ Un fapt banal trecut de Domnu’ în agendă.//Azi, de-auziți un aspru, nervos și repetat/ «Hârști! Hârști!» de târn spinos la ceas cam nepermis –/ Iertați! Vă deranjez chiar eu, bard onorat/ De-a fi măturător de străzi în Paradis”. De ce nu ar fi un titlu: Poetul, măturător în Paradis? Numai acolo, pentru că nu e de crezut că în iad există măturători…

– Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

– Mai aproape de nefasta întâmplare, sau peste ani, am încercat adânci remușcări. Dar asta este existența: se întâmplă trădări chiar și atunci, când omul luptă cu propriile sale gânduri, principii. Uneori renunță, fuge de pe câmpul de confruntare. Alteori, inamicul care nu se predă poate fi chiar propriul tău alter ego. De altfel, tot el poate fi și prietenul/fratele care nu trădează.

– Dac-ați putea cârpi  esențial ceva din zămislirea Facerii, ce ar viza acest petic?

– Am multe metafore pe această Temă a Temelor (și Teamă a Temerilor), Facerea. Inclusiv poemul, „Drept de autor”, parcă relativ lămuritor în prezentul context: „Doamne Dumnezeule Atoatecreator/ dacă din întâmplare/ îți place cumva vreun oarecare poem/ de-al oricărui pământean (sau/ subpământean…)/ Te implorăm – ia și versurile lui drept/ infim/ nevrednic/ umil/ dar prea sincer drept de autor în contul/ de-a pururi neprețuitei/ Faceri a Lumii”.

De multe ori mi se duce gândul spre El, iar uneori chiar mă întreb: Curios lucru – când Dumnezeu trebăluiește te miri ce, fredonează și El ceva, așa, ca noi? Într-un alt caz, la orizont apare o stare-așezare de nori, care-ți creează impresia că Dumnezeu și-ar sufleca mânecile; mai are, mai are de muncă la ducerea la capăt a facerii lumii…

– Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?…

– Cine știe care anume, la diferite vârste au fost altele, pe potriva experienței, înțelegerii sau, poate, a ceva înțelepciune ce s-a(u) adunat, ca sinteză sau alchimie, în firea mea de om și truditor la cuvânt, cu cuvântul, cu multul sau puținul pe care îl poate el spune. Am editat trei volume de leologisme, fraze, posibil, unele adagii. Le-am definit drept literatură… la minut. Ei bine, cuvântul, rostit aparte, e literatură-blitz, literatură la… clipită… Sau chiar secvență de clipită…

Iar coincidența face că întrebarea dvs. vine chiar în ziua, în care duc spre sfârșit de relectură și studiu, pentru un eseu, „Scrisorile către Luciliu” ale lui Seneca, în care apare frecvent și problema importanței citatelor, preluărilor, utilizării lor, în fiecare caz autorul căutând o formulă, o figură de stil, o frază alegorică, prin care se referă la ele. Filosoful și strălucitul eseist Seneca a prins firul, cum se mai spune, că poate crea și formule în jocul sau ecuația dar, împrumut, (pe) datorie, achitare, răsplată, taxă, vamă, rată a datoriei etc. (precum numește citatele preluate și aplicate în propriile texte). La un moment dat, Seneca îi scrie lui Luciliu: „Poeziile și povestirile istorice sunt pline de asemenea maxime. De aceea, să nu crezi că sunt ale lui Epicur: sunt ale tuturor și mai ales ale noastre”. Așadar, considerându-le ale tuturor, adică în lipsa… dreptului de autor (pe atunci), Seneca folosește în deplină libertatea, creator, ideile altora, ajungând a-și elabora o adevărată tehnică în preluare, abilitate, măiestrie în a comenta maximele, pentru a le descoperi nuanțele sensurilor și a le dezvolta conform propriei viziuni filosofice. Într-o retro-proiecție, din avangarda începutului de secol XX spre anticul început de secol I e.n., am putea spune că, pe atunci, maximele, cuvintele înaripate țineau avant la lettre de ce avea să proclame manifestul futurist al lui Marinetti: cuvinte în libertate.

Astfel că, iată, la rândul meu, aici, uneori m-am achitat cu ce am împrumutat de la iluștrii elini. Toți împrumutăm de la ei și le rămânem îndatorați.

​Turneul național „Orgile României”, susținut de tânărul organist Eduard Antal, ajunge pe 7 august în Bacău, la Biserica Romano-Catolică „Fericitul Ieremia”, unde va avea loc cu acest prilej inaugurarea orgii acestei biserici. Concertul va începe de la ora 19,00. Turneul „Orgile României”, aflat la a patra ediție, se află la a doua sa etapă și va fi organizat în luna august în Moldova și în Transilvania. În total, turneul are zece concerte.

​​ Programul muzical al concertelor cuprinde lucrări de Louis-Nicolas Clérambault (1676-1749) – Suite du Deuxiéme Ton, Johann Pachelbel (1653-1706) – Chaconne în re minor P. 41, Juan Cabanilles (1644-1712) – Corrente italiana, Girolamo Frescobaldi (1583-1643) – Aria detta la Frescobalda, F 3.32, Padre Davide da Bergamo (1791-1863) – Elevazione in Re minore

Johann Sebastian Bach (1685-1750) – Fantezia în sol major, BWV 572, Theodor Grünberger (1756-1820) – Nach der Epistel și Béla Bartók (1881-1945) – Șase dansuri românești.

„Consider – spune Eduard Antal – că este o mare șansă pentru orice artist să se simtă apreciat în patria sa, iar eu mă simt unul dintre cei privilegiați. Abia aștept să revin în Moldova, zona mea natală, și să susțin cele trei concerte programate la Bacău, Cacica și Iași. La Bacău va fi un concert premieră pentru turneu, deoarece voi avea bucuria de a susține concertul de inaugurare a noii orgi de la Biserica Fericitul Ieremia. Un astfel de eveniment implică un anume tip de repertoriu, motiv pentru care am ales să prezint publicului și alte lucrări decât cele anunțate anterior.”

​În bisericile din România există peste 1.500 de orgi clasice cu tuburi. Acestea reprezintă un tezaur de tradiție culturală pe cât de bogat, pe atât de neștiut de public. Repertoriul ales de Eduard Antal propune o panoramare plină de culoare a modului în care s-a scris pentru „Regina Instrumentelor” în secole de istorie a muzicii, cu lucrări adaptate sau scrise în original pentru orgă din repertoriul universal și românesc.