sâmbătă, 20 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 1009

Licitația pentru finalizarea studiului de fezabilitate al Autostrăzii Brașov – Bacău a fost anulată!

de
Deșteptarea
-

Abandonată de proiectant, Autostrada Brașov – Bacău (A13) înregistrează un nou eșec. Licitația pentru finalizarea studiului de fezabilitate a fost anulată marți, în ciuda dublării valorii noului contract. Contactați de ECONOMICA.NET reprezentanții CNAIR au spus că firmele de proiectare nu au depus oferte, descurajate probabil de complexitatea proiectului.

„Încă nu avem o explicație. Pur și simplu nu au depus oferte. Probabil complexitatea proiectului i-a descurajat”, au transmis reprezentanții CNAIR.

„Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul din ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, se arată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

În iunie 2022, presa din Bacău anunța că proiectantul Search Corporation a cerut rezilierea contractului, pe motiv că nu poate acoperi costurile cu studiile geotehnice. Contractul de „Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic de Executie pentru Autostrada Brașov – Bacău” trebuia să fie finalizat anul acesta. În valoare de 20,09 milioane de lei fără TVA, vechiul contract fusese semnat pe 22 mai 2020 cu asocierea Search Corporation SRL & Primacons Group SRL.

Pe urmele „alimentației științifice”: Lidl propune produse pe bază de plante, cu un impact pozitiv asupra mediului

de
Deșteptarea
-
Burgeri pe bază de plante Next Level dezvoltați de Lidl.

Grupul Lidl a adoptat la nivel global un pachet de măsuri menite să susțină o „alimentație echilibrată” în rândul consumatorilor. Astfel, retailerul își propune să vină în sprijinul clienților care adoptă acest stil alimentar cu o serie de produse mai sănătoase și sustenabile în viitor.

Plecând de la întrebarea „Cum se vor putea hrăni într-un mod sustenabil aproximativ 10 miliarde de oameni din întreaga lume în anul 2050, în limitele ecologice ale Pământului?”, un grup de oameni de știință din Comisia EAT-Lancet au dezvoltat un model de nutriție sănătoasă la nivel global: o alimentație bazată predominant pe plante și produse care au o amprentă mică de carbon. Pe baza acestui model de alimentație, grupul Lidl își propune ca până în 2025 să vină în sprijinul clienților cu o gamă de produse care să susțină un stil de viață „sustenabil”.

Extinderea sortimentului de produse pe bază de plante

„Producția de produse de origine animală are un impact negativ semnificativ asupra mediului, la nivel global. Cu cât consumul de produse pe bază de plante este mai mare, cu atât impactul pozitiv asupra mediului, biodiversității și sănătății este mai mare”, se arată într-un comunicat de presă al companiei. De aceea, până în 2025, grupul Lidl își propune să optimizeze constant sortimentul de articole care au ca sursă de proteină plantele, inclusiv gama de produse vegane, cum ar fi marca proprie „Vemondo”. Începând cu luna martie a anului 2023, grupul Lidl va calcula proporția surselor de proteine animale, în comparație cu cele pe bază de plante din produsele sale și va publica aceste informații.

Mai multe cereale integrale în produsele marcă proprie Lidl

Conform unor studii recente, cum ar fi Raportul Global de Nutriție, cerealele integrale sunt cel mai important factor atunci când vine vorba de adoptarea și întreținerea unui stil de viață sănătos. Produsele din cereale integrale conțin mai multe fibre, care susțin o bună funcționare a intestinului și ajută astfel la prevenirea diabetului și a bolilor cardiovasculare. Prin urmare, până în 2025, grupul Lidl va crește treptat proporția de cereale integrale în articolele de marcă proprie.

Noi standarde de promovare a produselor în rândul copiilor

Pornind de la premisa că o alimentație echilibrată ar trebui adoptată de la o vârstă fragedă, începând cu luna martie a anului 2023, cu excepția articolelor promoționale de Crăciun, Paște și Halloween, grupul Lidl nu va mai face publicitate destinată copiilor pe canalele adresate direct copiilor la alimente care sunt bogate în acizi grași saturați, zahăr sau sare. Prin această acțiune, grupul Lidl se aliniază la recomandările făcute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în această direcție. În plus, retailerul va promova alimentația sănătoasă și sustenabilă în rândul copiilor.

 

„Să dăm o nouă viață deșeurilor!”

    de
    Comunicat de presa
    -

    Preșcolarii Eco-Grădiniței cu P.N. Nr. 26 Bacău și  ai Grădiniței cu P.P. Nr. 18 Bacău s-au bucurat de întâlnirea cu doamna Maria Ionos, consilier al Agenției pentru Protecția Mediului Bacău și au ascultat povestirea „Să dăm o nouă viață deșeurilor!”.

    La sfârșitul lecturii s-a purtat o discuție interactivă referitoare la modul în care împreună putem ”salva” unele deșeuri/ambalaje, transformandu-le in obiecte folositoare sau chiar jucării, cum selectem corect deșeurile pentru ca ele să fie reciclate și valorificate.

    Preșcolarii au înțeles că pot contribui la economisirea unor materii prime, la reducerea poluării și la protejarea naturii.

    Coordonator program: prof. Adriana Nica

    Recensământ 2021: Populație mai puțină și mai bătrână

    de
    Deșteptarea
    -

    Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii.

    INS menţionează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%).

    Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani (faţă de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi. Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani.

    În judeţul Ilfov trăieşte populaţie tânără, cu cea mai mică vârstă medie din ţară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).

     

    Potrivit INS, judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Doar alte două judeţe – Bistriţa-Năsăud şi Suceava – au câştigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

     

    Referitor la municipii, oraşe şi comune, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt: oraşul Popeşti Leordeni, din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

     

    Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011, ajungând la o populaţie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adică o populaţie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani cu 266,1% şi, respectiv 265,5 %, având la RPL2021 o populaţie de 20.014 locuitori şi, respectiv, 22.270 de locuitori.

     

    Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, -32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori – 31,8% şi 478 locuitori – 31,4% faţă de populaţia din 2011).

     

    Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori.

     

    Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj, care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.

     

    Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1.372 locuitori faţă de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş la RPL2021 este Popeşti Leordeni. Şi acum zece ani, dar şi în 2021, cel mai mic municipiu este Orşova, din judeţul Mehedinţi, cu o populaţie de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane faţă de RPL2011.

     

    Exceptând Capitala, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj, care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani, deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate, a avut o creştere uşoară (101,8%).

     

    „Datorită tendinţei de migraţie a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluţiei populaţiei rezidente pentru municipiile şi oraşele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare şi populaţia din localităţile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca”, subliniază INS.

     

    Conform INS, la RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

     

    Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).

     

    În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor depăşeşte 90%.

    Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

     

    Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).

     

    Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

     

    Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în municipiul Bucureşti (1.300 persoane).

     

    Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

     

    În Capital şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.

     

    Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

    Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

     

    Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

    În profil teritorial, distribuţia populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90,0% în Municipiul Bucureşti şi 22 dinte judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu, până la 99,2% în judeţul Olt, În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).

     

    Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%).

     

    În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16,0% şi judeţul Harghita – 12,1%.

     

    Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

     

    În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre judeţele ţării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în judeţul Olt şi 50,0% în judeţul Sălaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăseşte în judeţul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în judeţul Hunedoara (35,9%).

     

    În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mare pondere a persoanelor divorţate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii judeţelor Cluj şi Timiş sunt divorţaţi (10,0%, respectiv 10,4%).

     

    Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăseşte în judeţul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în judeţul Ilfov (2,9%).

    Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior.Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani unde ponderea populaţiei cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% şi, respectiv, 7,9%).

     

    În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.

    Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 495.800 şomeri.

    Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).

     

    Cel mai mare grad de ocupare îl are populaţia din judeţul Ilfov şi din municipiul Bucureşti unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puţin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăseşte în judeţele Vrancea (31,6%) şi Mehedinţi (32,9%).

     

    Cea mai mică pondere a populaţiei şomere revine municipiului Bucureşti (1,1%), iar alte trei judeţe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiş şi Ilfov. În schimb, în judeţul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei şomere, de 5,1% din populaţia rezidentă a judeţului.

     

    Referitor la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puţin numeroşi în judeţul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în judeţul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%). AGERPRES

    Avarie la punctele termice. Se sistează căldura în unele zone din Bacău

      de
      Comunicat de presa
      -

      Ca urmare a unei avarii majore aparute pe reteaua de transport, compania Thermoenergy a fost nevoită să intrerupă alimentarea cu agent termic a urmatoarelor puncte termice: PT 69, 95, 96, 97.

      Reluarea alimentarii cu agent termic a tuturor obiectivelor oprite se va face in seara zilei de 31.01.2023.

      Compania își cere scuze pentru disconfortul creat.

      Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor se amână, din nou

      de
      Florentin Radu
      -

      La 1 februarie, firmele care ar fi dorit să-și digitalizeze activitățile cu bani de la stat, ar fi trebuit să se înscrie în programul de granturi cu fonduri europene. Termenul, însă, a fost amânat pentru a doua oară de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Încă, din 2020, când a apărut ideea acestei oportunități de finanțare, au intervenit mai multe sincope în derularea Programului, schimbându-se inclusiv sursa inițială de finanțare.

      De data aceasta, noua amânare a fost adoptată în scopul modificării, pentru a doua oară, a ghidului oficial de finanțare. Decizia a fost adoptată după ce unii consultanți și potențiali beneficiari au reclamat o serie de neclarități în documentele oficiale. Reținem că, pe la începutul anului, MIPE a mai fost nevoit să schimbe o dată ghidul specific. Prin urmare, sesiunea de înscrieri în cadrul Programului va debuta pe 15 februarie, ora 10.00, ultima cerere putând fi înregistrată pe 18 aprilie 2023, ora 24.00. Cererile de finanțare vor fi transmise on-line, prin utilizarea platformei https://proiecte.pnrr.gov.ro. Trebuie spus că mult-așteptatul program a mai suferit și în trecut amânări, încă de la apariția acestei oportunități de finanțare, în 2020, când, de altfel, a fost și schimbată sursa de finanțare.

      Actualizări esențiale

      Cert este că, în etapa următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene  urmează să publice cuvenitele modificări în conținutul ghidului specific. Se vor face actualizări esențiale atât în etapa de pregătire a proiectelor, cât și în cea de evaluare, contractare și implementare. Mai exact, se aduc clarificări în ceea ce privește fluxurile financiare din cadrul proiectelor (inclusiv numărul de cereri de transfer), precum și precizări suplimentare privind formulele de calcul – inclusiv actualizarea documentului excel cu formulele de calcul. În plus, va fi pusă la dispoziție metodologia privind încadrarea întreprinderilor în categoria IMM, precum și metodologia privind îndeplinirea criteriilor DESI – Indicele economiei și societății digitale – în urma implementării proiectului de digitalizare. Nu în ultimul rând, va fi prezentat și modelul orientativ al Contractului de finanțare.

      Cofinanțare de 10%

      Reamintim că prin această finanțare, microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii vor putea primi granturi de câte 20.000-100.000 de euro pentru a-și digitaliza activitatea. În total, IMM-urile au la dispoziție un fond de aproape 350 de milioane de euro. Sprijinul de stat va putea acoperi cel mult 90% din cheltuielile eligibile ale întreprinderilor, diferența de 10% urmând a fi asigurată de solicitant. Cu banii primiți de la stat, se vor putea cumpăra hardware TIC (tehnologia informației și a comunicațiilor), dar și echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale, pentru dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA (robotic process automation), precum și tehnologii blockchain, sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality. În plus, sunt eligibile și achiziționarea unui site de prezentare, achiziția de servicii de tip cloud și IoT (internet of things), instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC sau pentru consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

      Vânzările on-line, mai mult de 1% din cifra de afaceri totală

      Una dintre condițiile esențiale impuse celor care vor să beneficieze de acest ajutor nerambursabil este ca solicitanții să aibă calitatea de întreprinderi mici, mijlocii sau microîntreprinderi (IMM-uri), înființate până cel târziu la data de 31decembrie 2021. Totodată, solicitantul trebuie ca, la finalul implementării proiectului, să aibă mai mult de jumătate din angajați care să folosească, în scopuri de afaceri, calculatoare conectate la internet (câte un user diferit pentru fiecare angajat care utilizează computerul). În plus, trebuie și ca vânzările on-line să fi reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală, iar vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web (raportat la perioada de depunere a proiectului) etc.

       

      CUM SE FACTUREAZĂ CONSUMUL DE ENERGIE ÎNCEPÂND CU 1 IANUARIE 2023

      de
      Deșteptarea
      -

      De la 1 ianuarie 2023 și până la 31 martie 2025, conform prevederilor legii 357/2022, se schimbă modul de facturare pentru consumul de energie. Pe baza acesteia, toți clienții casnici Enel Energie si Enel Energie Muntenia beneficiază automat de plafonarea prețului final la energie electrică și gaze naturale, în funcție de consumul lor, astfel:

      Energie electrică:

      Clienții cu un consum lunar cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv – plătesc maximum 0,68 lei/kWh (cu taxe incluse)

      Clienții cu un consum lunar cuprins între 100,01 și 300 kWh inclusiv – plătesc maximum 0,80 lei/kWh pentru consumul lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh și maximum 1,3 lei/kWh pentru consumul cuprins între 255 kWh și 300 kWh (cu taxe incluse)

      Clienții cu un consum lunar care depășește 300 kWh – maximum 1,3 lei/kWh (cu taxe incluse)

       

      Dacă prețul din contractul în vigoare la energie electrică este mai mic decât prețul final rezultat prin legislația în vigoare (Legea 357/2022), se aplică prețul din contract. 

      Este foarte important de știut că, începând de la 1 ianuarie 2023, pentru calcularea plafonării prețului final facturat, se ia în calcul consumul de energie electrică realizat în luna pentru care se efectuează facturarea. 

      Gaze naturale:

      Toți clienții casnici beneficiază în continuare de un preț final facturat plafonat de 0,31 lei/kWh (cu taxele incluse). 

      Cine trebuie să depună documente pentru a se încadra în prima categorie de plafonare?

      Sunt în continuare trei categorii de consumatori care este nevoie să depună diverse documente pentru a beneficia de plafonarea prețului la energie electrică de 0,68 lei/kWh, indiferent de consum:

      a. Familiile monoparentale

      Familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta, copil cu vârsta de până la 18 ani; limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învățământ.

      Este necesar să depună:

      Cerere

      Declarație pe propria răspundere

      b. Clienții casnici care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani; limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învățământ.

      Este necesar să depună:

      Cerere

      Declarație pe propria răspundere

      c. Clienții casnici care au nevoie de aparate medicale

      Aceștia sunt clienții casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la rețeaua electrică.

      Este necesar să depună:

      Cerere

      Confirmare din partea medicului specialist

      În cazul acestei categorii de clienți, depunerea documentelor de mai sus nu înlocuiește procedura prevăzută de Legea 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. 

      Pentru toate cele trei categorii de mai sus, confirmarea din partea medicului, cererea și declarația pe propria răspundere se depun o singură dată, nu este nevoie să fie depuse în fiecare lună. Documentele pot fi transmise furnizorului de energie electrică oricând, însă prețul final facturat plafonat se va aplica de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menționate. 

      Clienții casnici Enel Energie și Enel Energie Muntenia care se înscriu în categoriile enumerate pot trimite documentele pe adresa plafonarecasnic@enel.com sau le pot depune în magazinele Enel. 

      Consumatorii pot fi încadrați într-o categorie de plafonare într-o lună și în altă categorie, în altă lună? 

      Încadrarea în categoriile de plafonare poate varia de la lună la lună. De exemplu, dacă într-o lună consumul se încadrează între 0 și 100 kWh (inclusiv), atunci clientul va beneficia pentru luna respectivă de un preț final facturat plafonat de 0,68 lei/kWh (cu taxele incluse). Dacă, în luna următoare, consumul de energie electrică se încadrează între 100,01 și 255 kWh, consumatorul va beneficia pentru luna respectivă de un preț final facturat plafonat de 0,80 lei/kWh (cu taxele incluse). 

      Mai multe informații actualizate despre noile măsuri în energie pot fi accesate pe site-ul enel.ro, secțiunea Plafonare. 

      Consumul de energie electrică din decembrie, facturat pe baza unor măsuri legislative diferite 

      Deoarece, începând cu data de 16 decembrie 2022, au intrat în vigoare noi prevederi legislative legate de modul de calcul al plafonării prețurilor la energie electrică, consumul din perioada 1-15 decembrie 2022 este facturat de către Enel Energie și Enel Energie Muntenia pe baza OUG 27/2022, în vigoare pentru acel interval. Astfel, pentru prima parte a lunii decembrie, facturile emise au luat în calcul consumul estimat prin convenția de consum agreată de client.

      Pentru a aplica in mod corect plafonarea, conform legii, furnizorii Enel implementează în prezent cele mai noi prevederi în sistemul informatic. Ca urmare, consumul din cea de-a doua jumătate a lunii decembrie 2022 se va regăsi pe factura pe care clienții o vor primi în luna februarie, odată cu consumul de energie electrică pentru luna ianuarie 2023, în acord cu Legea 357/2022 și OUG 192/2022. 

      Foarte important! Plafonarea se va aplica pentru fiecare lună în parte, nu se vor cumula consumurile! Asadar, pentru luna decembrie se va efectua regularizarea și se va aplica plafonarea corespunzătoare, ținând cont de măsurile legislative care au fost în vigoare pe parcursul acelei luni. În mod asemănător, pe factura pe care clienții o vor primi în luna februarie se va regăsi, pe o linie separată, și consumul corespunzător lunii ianuarie, împreună cu plafonarea lunii ianuarie.

      Ședința Consiliului Județean – LIVE

        de
        Deșteptarea
        -

        Ordinea de zi:

        1. Aprobarea procesului – verbal al şedinţei extraordinare convocată de îndată din data de 20.01.2023;
        2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu al Judeţului Bacău, pe anul 2023;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        3. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Bacău nr 78/2019 privind stabilirea
        salariilor de bază pentru personalul din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Bacău şi din instituţiile
        şi serviciile publice aflate în subordinea acestuia, cu modificările ulterioare;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        4. Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor prevăzute la art.4,
        lit c) din Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023 precum și estimări pe anii 2024-2026;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        5. Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor prevăzute la art.6,
        alin (6) din Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023 precum și estimări pe anii 2024-
        2026;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        6. Proiect de hotărâre privind asocierea Județului Bacău cu Orașul Buhuși și Spitalul orășenesc Buhuși “Prof.
        dr. Eduard Apetrei” în vederea finanțării proiectului “Reabilitarea, modernizarea și extinderea ambulatoriului
        Spitalului Orășenesc Buhuși”;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        7. Proiect de hotărâre privind stabilirea numărului și cuantumului burselor aferente anului școlar 2022-2023
        pentru elevii din învățământul special de stat din județul Bacău, începând cu data de 1 ianuarie 2023;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        8. Proiect de hotărâre privind constituirea unui drept de uz și a unui drept de servitute asupra terenului în suprafață
        de 14 mp. din zona drumului județean DJ 119B, situat în sat Hemeiuș, str. Ion Simionescu, comuna Hemeiuș din
        județul Bacău, aflat în domeniul public al Județului Bacău și în administrarea Consiliului Local al Comunei
        Hemeiuș, în favoarea SC Delgaz Grid S.A.;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        9. Proiect de hotărâre privind constituirea unui drept de uz și a unui drept de servitute asupra terenului în suprafață
        de 350 mp. din zona drumului județean DJ 252B, situat în sat Gioseni, comuna Gioseni din județul Bacău, aflat în
        domeniul public al Județului Bacău și în administrarea Serviciului Public Județean de Drumuri Bacău, în
        favoarea SC Delgaz Grid S.A.;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        10. Proiect de hotărâre privind constituirea unui drept de uz și a unui drept de servitute asupra terenului în
        suprafață de 2 m.p. din zona drumului județean DJ 119D, situat în sat Sascut, comuna Sascut din județul
        Bacău, aflat în domeniul public a1 Județului Bacău și în administrarea Serviciului Public Județean de
        Drumuri Bacău, în favoarea SC Delgaz Grid S.A.;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        11. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei Judeţene de
        Evidenţă a Persoanelor Bacău;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău

        12. Proiect de hotărâre privind organizarea reţelei şcolare de învăţământ special din judeţul Bacău pentru anul
        şcolar 2023-2024;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        13. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizaţi, faza P.Th.,pentru obiectivul
        de investiţii: ,,LUCRĂRI DE EXTINDERE ŞI DOTARE SERVICIUL DE ANATOMIE
        PATOLOGICĂ” la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        14. Proiect de hotărâre privind dezlipire imobil cu numărul cadastral: 62155, în suprafaţă de 10000 mp, în două
        loturi S1 în suprafaţă de 4800 mp şi S2 în suprafaţă de 5200 mp în Comuna Corbasca;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        15. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Bacău nr. 186 din 31.08.2022 privind
        aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici şi a cofinanţării proiectului ,,Extinderea
        sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Bacău, în perioada 2020-2023”;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        16. Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei nr.2 din Hotărârea Consiliului Judeţean Bacău nr. 257/2022
        privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de
        expropriere al lucrării de utilitate publică de interes judeţean ,,Modernizare DJ 206B Parava-Rădoaia, km
        4+650 – 10+516”;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        17. Proiect de hotărâre privind aprobarea preţurilor medii la principalele produse agricole şi al masei verzi de
        păşune pentru anul 2023 în judeţul Bacău;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        18. Proiect de hotărâre privind constituirea unui drept de uz și a unui drept de servitute asupra terenului în
        suprafață de 350 mp din zona drumului județean DJ 252F, situat în sat Gârla Anei, str. Dumbravei, comuna
        Ungureni din județul Bacău, aflat în domeniul public al Județului Bacău și în administrarea Serviciului
        Public Județean de Drumuri Bacău, în favoarea S.C. DELGAZ GRID S.A;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        19. Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei nr.1 la Hotărârea Consiliului Județean Bacău nr. 242 din
        31.10.2022 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizați și a devizului general actualizat,
        pentru obiectivul de investiții ”Reabilitare și modernizare drum județean DJ 119, Bacău – Faraoani, km.
        1+680-km. 12+300 (tronson Sărata-Nicolae Bălcescu, km.4+400-km.10+466), județul Bacău”, aprobat
        pentru finanțare prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, precum și a sumei reprezentând
        categoriile de cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului ;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        20. Proiect de hotărâre pentru completarea Hotărârii Consiliului Județean Bacău nr. 91/2020 privind
        aprobarea cofinanțării proiectului “Sprijin în pregătirea aplicației de finanțare precum și a
        documentațiilor de atribuire pentru proiectul Extindere a sistemului de management integrat al
        deșeurilor în județul Bacău, în perioada 2020-2023”, cu modificările ulterioare;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        21. Proiect de hotărâre privind modificarea arondării actuale a localităților județului Bacău la Serviciile
        Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor (SPCLEP), prin trecerea comunei Corbasca de la
        SPCLEP Sascut la SPCLEP Răcăciuni;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        22. Proiect de hotărâre privind asocierea Județului Bacău cu Comuna Săucești în vederea finanțării
        proiectului “Modernizarea infrastructurii școlare în localitatea Săucești, comuna Săucești, Județul
        Bacău“;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        23. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Județean Bacău în comitetul pentru
        accelerarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării la nivelul Județului
        Bacău;
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău
        24. Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării de servicii juridice de specialitate în vederea
        acordării de consultanță, asistență și reprezentare pentru reorganizarea Regiei Autonome Aeroportul
        Internațional George Enescu Bacău în societate pe acțiuni.
        Iniţiator: dl. Valentin Ivancea – preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău

        Ședința Consiliului local Bacău – LIVE

        de
        Deșteptarea
        -

        Ordinea de zi:

        1.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF și aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării obiectivului de investiții – Proiect integrat ”Amenajare parcări” în locul bateriilor de garaje Str. Logofăt Tăutu nr. 1- Str. Neagoe Vodă nr. 14 – Str. Banca Națională nr. 44”
        2.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF și aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării obiectivului de investiții – Proiect integrat ”Amenajare parcări” în locul bateriilor de garaje Str. Slănicului – Str. Logofăt Tăutu – Str. Neagoe Vodă”
        3.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF și aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării obiectivului de investiții – Proiect integrat ”Amenajare parcări” în locul bateriilor de garaje Str. Ștefan cel Mare – Str. Iosif Cocea – Str. 22 Decembrie”
        4.Proiect de hotărâre privind aprobarea PLANULUI URBANISTIC DE DETALIU întocmit pentru CONSTRUIRE IMOBIL LOCUINȚE COLECTIVE; ORGANIZARE A EXECUȚIEI LUCRĂRILOR; LUCRĂRI TEHNICO EDILITARE, CALEA REPUBLICII, NR.35 nr. cad. 74801 și AMENAJARE PARCARE ATRIBUITĂ IMOBILULUI DE LOCUINȚE COLECTIVE STRADA REPUBLICII NR.35, nr. cad. 84999, din municipiul Bacău, obiectiv ce se va realiza pe teren proprietate particulară. BENEFICIARI: OPREA NICU și OPREA ANGELA
        5.Proiect de hotărâre privind aprobarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL întocmit pentru CONSTRUIRE IMOBIL P+7-8E – LOCUINȚE COLECTIVE ȘI SPAȚII COMERCIALE LA PARTER; ÎMPREJMUIRE TEREN; ORGANIZARE A EXECUȚIEI LUCRĂRILOR; în str. Tecuciului nr.3, din municipiul Bacău, Jud. Bacău, obiectiv ce se va realiza pe teren proprietate privată. BENEFICIAR: S.C. DUNICEC COM S.R.L.
        6.Proiect de hotărâre privind plata cotizației de membru a Municipiului Bacău către Asociația Municipiilor din România pentru anul 2023.
        7.Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Bacău .
        8.Proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr.161 din 28.05.2021 privind REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITĂȚILE COMERCIALE CE SE DESFĂȘOARĂ PE RAZA MUNICIPIULUI BACĂU.
        9.Proiect de hotărâre privind îndreptarea erorilor materiale din anexele cu nr.1, 2, 5 și 11 ale H.C.L. nr.599/2022 privind aprobarea pentru anul 2023 a taxelor locale care constituie surse de venit ale bugetului local, altele decât cele reglementate prin Legea nr.227/2015 – privind Codul Fiscal, modificată și completată.
        10.Proiect de hotărâre privind acordarea ”Diplomei de Onoare” și plata unui premiu în valoare de 1000 lei celor 50 de familii din municipiul Bacău care au împlinit 50 de ani de căsătorie și care au depus cerere până la data de 31.12.2022
        11.Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii de ”Piațeta Armenească” unui spațiu verde situat la capătul străzii Șoimului
        12.Proiect de hotărâre privind mandatarea împuterniciților Municipiului Bacău in Adunarea Generala Extraordinară a Acționarilor Societății Thermoenergy Group SA Bacău pentru aprobarea Contractului de credit –Condiții Speciale pentru credit – descoperit de cont (Overdraft) în sumă de 7.500.000 lei.
        13.Proiect de hotărâre privind completarea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare nr. 556/2006/29.11.2010, aprobat prin HCL nr. 383/2010.
        14.Proiect de hotărâre privind participarea UAT Municipiul Bacău la elaborarea ”Studiului de oportunitate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, a regulamentului serviciului și a documentației de atribuire în vederea delegării serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân”
        15.Proiect de hotărâre pentru modificarea HCL nr.226/2021, cu modificările și completările ulterioare.
        16.Proiect de hotărâre pentru completarea Anexei nr.5 din HCL nr.61 din 19.02.2018 privind înființarea Serviciului Municipal de Utilități Publice Bacău cu modificările și completările ulterioare.
        17.Proiect de hotărâre pentru aprobarea modificării HCL nr.61/2018 privind înființarea Serviciului Municipal de Utilități Publice, cu modificările și completările ulterioare.
        18.Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru decontarea cheltuielilor cu naveta pentru salariații din cadrul Secției Parcuri, Spații Verzi – Primăria Municipiului Bacău.
        19.Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea art.1 alin.1 din H.C.L. nr.289/2010 pentru desemnarea reprezentanților Consiliului Local al Municipiului Bacău în Consiliul de Administrație al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău, modificată și completată prin H.C.L. nr.18/2021.
        20.Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii duratei prevăzută in unele contracte de concesionare.
        21.Proiect de hotărâre privind transmiterea dreptului de concesiune prevăzut în unele contracte de concesionare.
        22.Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public al Municipiului Bacău în domeniul public al Județului Bacău a unui bun imobil teren situat în intravilanul municipiului Bacău, str. Șoimului nr.14D.
        23.Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Bacău a unor bunuri – mijloace fixe, în scopul scoaterii din funcțiune, casării și valorificarea acestora în condițiile legii..
        24.Proiect de hotărâre privind actualizarea inventarului domeniului privat al municipiului Bacău însușit prin H.C.L. NR.157/2018
        25.Proiect de hotărâre privind aprobarea dreptului de uz și servitute către SC DELGAZ GRID SA asupra unor suprafețe de teren situate în Bacău.
        26.Proiect de hotărâre privind soluționarea plângerii prealabile formulată de numiții Perju Sebastian Emanuel, Aștefănoaiei Sorin, Botea Corneliu-Doru, Pricopoaea Enula, reprezentați convențional prin Avocat Dan Nițu împotriva Hotărârii Consiliului Local nr.343 din 29.07.2022 privind modificarea și completarea HCL nr.431/2021 privind aprobarea pentru anul 2022 a taxelor locale care constituie surse de venit ale bugetului local, altele decât cele reglementate prin Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, modificată și completată.
        27.Proiect de hotărâre privind aprobarea planului de acțiuni și de lucrări de interes local pentru persoanele majore apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat pentru anul 2023.
        28.Proiect de hotărâre privind analiza stadiului de înscriere a datelor in Registrul agricol al Municipiului Bacău si stabilirea unor masuri pentru eficientizarea acestei activități.
        29.Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și parcurilor (REGISVER) și stabilirea unui set de măsuri pentru dezvoltarea spațiilor verzi din municipiul Bacău
        30.Proiect de hotărâre privind alegerea ”Președintelui de ședință” al Consiliului Local al Municipiului Bacău pentru ședințele din lunile februarie – aprilie 2023.
        31.C.PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF, a devizului general și aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării obiectivului de investiții “Parcare colectiva rezidentiala de tip “smart parking” in cartierul Bistrita Lac – resistematizare”

        Fiscul pune tunurile pe medicii stomatologi

        de
        Florentin Radu
        -

        Cabinetele de stomatologie vor fi verificate de inspectorii fiscali, după ce, în primă fază, se vor face informări, prin scrisori trimise la sedii. Decizia survine în urma analizelor efectuate de finanțiști din care a reieșit că 80% dintre dentiști nu își declară toate sumele încasate de la pacienți. În 2021, conform declarațiilor fiscale, în medie, un medic stomatolog ar fi încasat, în fiecare lună, aproape 3.400 de lei, cam cât costă o coroană ceramică de calitate medie.

        Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) își va orienta următoarele controale și către cabinetele de stomatologie. Decizia a fost luată după ce analizele de risc financiar au indicat faptul că majoritea acestor profesioniști nu își declară toți banii pe care-i încasează de la pacienți. În analizele preliminare, inspectorii fiscali s-au ghidat după veniturile declarate de medicii dentiști, prețurile de pe piață și numărul semnificativ de clienți.

        Aproape 3.400 de lei pe lună, venitul unui stomatolog?

        Potrivit Fiscului, în 2021, majoritatea medicilor stomatologi – circa 80% – nu au declarat statului toate încasările obținute de-a lungul anului. La nivelul întregii țări, cei aproape 10.000 de dentiști au declarat încasări totale de 377 de milioane de lei. Dintre aceștia, un procent de 40% se află în situația în care, fie au declarat pierdere fiscală, fie nu au depus Declarația unică pentru anul 2021. „Pentru anul 2021, la nivelul județului Bacău, au fost depuse 139 de declarații unice de către medicii stomatologi, având cod CAEN 8623 «Activități de asistență stomatologică». Majoritatea au sediul în municipiul Bacău, chiar dacă unii au puncte de lucru și desfășoară activitate și în comunele limitrofe”, ne-a transmis Vicențiu Stupu, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Bacău. Venitul brut al dentiștilor băcăuani a fost de 14.810.179 de lei, din care 9.157.659 de lei au fost cheltuieli deductibile, iar venitul net impozabil – 5.652.520 lei. Matematic, venitul mediu anual al fiecărui stomatolog a fost de circa 40.665 lei (aproape 3.400 de lei pe lună). Dacă ne raportăm la datele pe țară, reiese faptul că, în medie, fiecare cabinet stomatologic a avut venituri anuale de circa 38.000 de lei (puțin peste 3.100 de lei pe lună), cu mult sub nivelul a 12 salarii minime brute (2.550 lei – salariul minim, în 2021). Sumele sunt extrem de mici, comparativ cu tarifele practicate în cabinete. De exemplu, la unul dintre cele mai solicitate cabinete stomatologice din Bacău, am constatat că o simplă consultație specializată scoate din buzunarul unui pacient 100 de lei, un tratament al parodontitei prin drenaj endo costă 200 de lei, iar un pachet de igienizare dentară (detartraj cu ultrasunete, periaj profesional, albire mecanică și profijet cu bicarbonat – 300 de lei. La lucrările mai complicate, de tip implant, coroană dentară sau fațetă, se discută în euro, în sume exprimate în mii.

        Nu scapă unul, de mâna lungă a Fiscului

        Cert este că, în primă fază, vor fi acțiuni de informare – trimiterea de ghiduri speciale și scrisori, inclusiv mediatizare, urmând ca, ulterior, să înceapă controalele în documentele cabinetelor de stomatologie, în condițiile în care toate aceste entități sunt obligate să aibă în dotare case de marcat și, mai ales, să elibereze bonuri fiscale la finalul oricărui serviciu prestat. Atenție, întrucât și beneficiarii acestor servicii sunt obligați să solicite eliberarea de bon fiscal, atunci când plătesc sumele de bani. În anii trecuți, astfel de campanii inițiate de Fisc au mai fost derulate și în alte domeniul cu risc ridicat de neconformare fiscală. Au intrat în hora finanțiștilor atât profesoriii care obțineau venituri din meditații, cei care încasau sume din cedarea folosinței bunurilor (chirii) și din activități de înfrumusețare, dar și creatorii de conținut de pe internet. Mulți dintre aceștia s-au conformat, după ce au primit scrisori de la Fisc în cutia poștală, dar și de teama riscurilor – amenzi, costuri retroactive semnificative și chiar posibilitatea închiderii afacerii. Da altfel, numai de la cei care activează online, s-a reușit recuperarea a circa șase milioane de lei, însă numai după ce ANAF a avut acces și la conturile bancare ale acestora.

        Extraordinar! Cum arată Insula de Agrement după ninsoare

          de
          Deșteptarea
          -

          O filmare cu drona ne arată imagini spectaculoase cu o Insula de Agrement feerică.

          VIDEO: Ovidiu Imbrea

          Nu a acordat prioritate și a lovit o ambulanță

            de
            Deșteptarea
            -

            Luni, 30 ianuarie, polițiștii Biroului Rutier Piatra-Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, în localitatea Dumbrava Roșie, informează TeleNeamț.

            ”Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un conducător auto, de 61 de ani, din județul Bacău, conducea un autoturism pe Drumul Județean 156, dinspre Girov spre Roznov, nu ar fi acordat prioritate de trecere unei ambulanțe, conduse de un bărbat de 58 de ani, din Girov, ce avea semnalele acustice și luminoase în funcțiune și se deplasa dinspre Mărgineni spre Roznov, intrând în coliziune cu aceasta”, a declarat sinsp. Ciofu Ramona – IPJ Neamț.

            După ce a fost lovită de mașina băcăuanului, ambulanța a fost proiectată într-un alt autoturism. În urma incidentului au rezultat doar pagube materiale.

            Șoferul din Bacău a fost sancționat contravențional, cu amendă în sumă de 1.305 de lei, fiindu-i reținut permisul de conducere.

            Românii plătesc facturi mari pentru murdăria energiei europene?

            de
            Nelu Broșteanu
            -

            De vreo 10-15 ani, mai ales Europa e curpinsă de un val al protestelor celor ce pun ”curățenia planetei” mai presus de supraviețuirea rasei umane. Pe scurt, activiștii inconștienți spun că mai bine să moară oamenii de foame și de frig decât să dispară pinguinii cu labe late sau maimuțele cu guler roz. De acord că merită salvate Speciile Animale, însă ce facem cu Specia Umană? Partidele verzi-ecologiste au intrat în multe parlamente din Occident, impunând niște tâmpite și false măsuri de ”protecția mediului”. Care au adus șomaj, sărăcie, dezindustrializarea Europei, dependența de China (de fapt, de toată Asia) și de SUA, criminala legătură energetico-politică evidentă cu Putin cel acum criminal…. Dar se pare că mediocra clasă politică europeană începe să-și revină, realizând grozăvia decăderii Bătrânului Continent. Of, atât de bătrân, și pe alocuri senil!

            Pragmatici până la sângele, vorbind despre ”sângele” inimii industriei auto, nemții  au acceptat că nu mai pot duce mai departe blatul cu Rusia (care le-au adus dezvoltare parșivă, în detrimentul celorlalte țări din UE!) și-au mimat producerea de energie curată. Numai că producătorii de Mercedes, BMW, Opel, Volkswagen etc n-au curent doar din panourile solare, morile de vânt sau bășinile vacilor. Așa că au cerut și au primit energie murdară! În 2022, peste o treime (36,3%) din energia electrică introdusă în rețelele electrice germane în perioada iulie-septembrie 2022 a provenit din centralele pe cărbune, comparativ cu 31,9% în trimestrul al treilea din 2021, potrivit biroului german de statistică Destatis. Adică la ei se poate. Dar la noi?

            Guvernul  României a amânat până pe 31 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 și Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere instalată cumulată de 660 MW, precum și a exploatărilor miniere aferente acestora. Grupul de la Rovinari va fi astfel menținut potențial în funcțiune, însă nu poate produce efectiv până în septembrie 2023, întrucât lucrările de reabilitare a acestuia au fost prelungite cu peste 1 an de zile, din cauza faptului că furnizorul de echipamente nu și-a respectat obligațiile contractuale. Adică în Germania – și în Polonia! – a fost pornită instantaneu producția de energie murdară, dar la români mai durează. UE a sancționat România pentru poluare excesivă, dar n-a îndrăznit să întrebe Germania ce scoate pe coșurile de fum. E drept?

            Lasă că face dreptate China, care prin Banca Populară va crea un instrument de creditare pentru sprijinirea reducerii emisiilor de carbon până la sfârşitul anului 2024 şi va extinde un instrument de creditare pentru promovarea utilizării curate a cărbunelui până la sfârşitul anului 2023. Ce frumos! Frumos este că șmecherii străini cu bani vor fi incluși în afacerea cu reducerea emisiilor de carbon. Pariez că firmele germane – al doilea partener al economiei chineze, după SUA! – vor primi niște contracte grase de la PCR Beijing, ăla care nu respectă drepturile omului?

            Iar am căzut la mijloc! Când o firmă chinezească voia să modernizeze o termocentrală pe cărbune din România, useriștii și chiar auriștii s-au opărit că nu-i bine, urlând că-i trădare. Serioooos?! La nemți nu-i trădare când limitează prețurile mari la încălzire și la bec, dar vând Chinei jumătate din Portul Hamburg ? Nu-s trădare nemerniciile USR din contractele PNRR cu UE care ne obligă să fim curați, dar muritori de foame, în timp de francezii, olandezii, austriecii  fentează ”politicile curate”? Da, Rusia e rea și a provocat o criză, dar nu o trecem cu ticăloase înțelegeri prin care câștigă tot cei ce l-au pupat pe Putin. Mama ei de democrație!

            Conferință Internațională „Antisemitism și antisionism – practici și realitate în România”, cu participare băcăuană

              de
              Florin Ștefănescu
              -

              MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, Asociația Sionistă din România – Romania Zionist Association, în parteneriat de Asociația de Prietenie România – Israel, au organizat Conferința Internațională „Antisemitism și antisionism – practici și realitate în România”, care face parte din seria „Cafeneaua Sionistă”. Aceasta a fost prilejuită de marcarea în România a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie 1945). Principala temă a întâlnirii a fost combaterea antisemitismului și memoria Holocaustului românesc, prin educație.

              Au susținut documentate prezentări: Collette Avital, diplomat și politician israelian, secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organization) și președintele Centrului Organizațiilor Supraviețuitorilor Holocaustului din Israel, Viorel Maier, ziarist israelian, Gabriel Stan, membru al Comitetului pentru programe educaţionale şi parteneriate cu instituţii academice al INSHR-EW, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău și Mircea Radu Iacoban, dramaturg și scriitor.

              Conferința a fost organizată și moderată de Maximilian Marco Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România (MCA România). Principalele subiecte au făcut referire la: eforturile autorităților române pentru combaterea antisemitismului și pentru cunoașterea și studierea Holocaustului românesc, la stadiul realizării obiectivelor propuse în „Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării” (2021 – 2023) ), care se află în primele etape de implementare și la starea comunității evreiești din România, prezent și viitor. Vorbitorii au remarcat că, din păcate în ciuda tuturor eforturilor și a resurselor investite, de la un an la altul, raportările naționale și internaționale indică o creștere continua a antisemitismului și a negaționismului.

              Participanții au făcut aprecieri pozitive, care au remarcat că țara noastră este un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și încurajarea cercetării și educației despre Holocaust, iar Collette Avital și-a exprimat aprecierea pentru eforturile României în direcția prezervării memoriei Holocaustului, combaterii antisemitismului și onorării memoriei victimelor Holocaustului, remarcând totodată, și activitatea susținută a Comitetului interministerial însărcinat cu monitorizarea implementării Strategiei.

              De asemenea, în cadrul conferinței, profesorul Gabriel Stan a prezentat, în premieră, lucrarea „Auxiliar curricular #LecțiadeistorieALTFEL povești de viață din perioada Holocaustului”, parte integrantă a auxiliarului curricular „Optimizarea procesului educațional a lecțiilor de istorie online, cu ajutorul noilor tehnologii – auxiliar curricular”, care a apărut sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România –  „Elie Wiesel”. În acest cadru au fost dezbătute și principalele evoluții referitoare la implementarea în România a unui nou obiect de studiu, „Istoria evreilor. Holocaustul”, începând cu anul școlar 2023 – 2024, în conformitate cu legea promulgată de președintele României, în noiembrie 2021.

              Cu toate acestea s-a menționat și faptul că disciplina nu a fost inclusă, deocamdată, în proiectul Legii învățământului preuniversitar. Totuși, profesorul Gabriel Stan a apreciat că Ministerul Educației va continua să pună în practică prevederile „Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură” și să susțină educarea în spiritul demnității, al toleranței şi al respectării drepturilor fundamentale ale omului.

              Proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții!”

              de
              Gheorghe Bălțătescu
              -

              Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune, pentru public, din colecția de carte proprie, câteva volume despre biologia marină, ştiinţă care se ocupă cu studiul vieții în bazinele oceanice, a diversității viețuitoarelor marine. Ea se ocupă și cu studiul organismelor terestre și aeriene care depind direct de mediile de apă sărată pentru procurarea hranei și satisfacerea altor nevoi ecologice. Primele informaţii despre viaţa acvatică din apele marine ne vin de la Aristotel. Au urmat numeroşii navigatori europeni care, pe lângă obiectivul lor comercial, au încurajat dezvoltarea ştiinţelor naturii. Prima lucrare publicată, în 1768, Historia Fucorum, aparţine lui Samuel Gottlieb Gmelin- medic, naturalist și explorator, însă naturalistul britanic Edward Forbes (1815–1854) este în general considerat ca fiind fondatorul științei biologiei marine. Un merit deosebit l-a avut şi Charles Darwin, fondatorul teoriei evoluționiste, cât, mai ales, în  anii ’50, oceanograful Jacques-Yves Cousteau.

              În anul 1950, În România, Grigore Antipa face prima expediţie de cercetări în Marea Neagră în anul 1893, iar profesorul Ioan Borcea este cunoscut ca fiind  savantul care a introdus oceanografia ca ştiinţă în ţara noastră şi cel care a fondat Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea care a devenit, în timp, cea mai puternică şcoală românească de oceanografie în special.

              Expoziţia de carte pe această temă poate fi vizitată până pe data de 14 februarie 2023, cei interesaţi, mai ales elevii, au ocazia să afle de la specialiştii muzeului informaţii fascinante, curiozităţi şi realităţi extraordinare ale mediului acvatic.

               

              Propaganda celorlalți este bună

              de
              Răzvan Bibire
              -

              Vorbeam, ieri, despre propaganda rusească și teama autorităților noastre cum că românii vor fi victime ale acesteia. Aceleași autorități, însă, nu au nici o teamă că românii vor cădea pradă celeilalte propagande, a „aliatului strategic”. Din acest punct de vedere, autoritățile noastre sunt liniștite. Nu că aliatul strategic nu ar iniția nici o campanie de propagandă,ci că această propagandă este acceptată și dorită.

              Problema este că, dacă vom considera propaganda rusească a fi contrară intereselor naționale, vom putea fi siguri că propaganda aliaților corespunde intereselor noastre? Mesajele nu sunt atât de complicate încât să nu poată fi descifrate ușor. Ce vrea aliatul strategic de la noi? Să considerăm Rusia dușman și Ucraina prieten, cu asteriscul că și în condițiile în care Ucraina face gesturi neprietenoase față de noi, să o considerăm, în continuare țară prietenă și s-o alimentăm cu ceea ce are nevoie.

              Un alt mesaj tot mai circulat în ultima vreme se referă la modul în care trebuie să considerăm forțele militare rusești a fi foarte slabe în raport cu cele NATO și/sau ale Ucrainei; să fim convinși că rușii sunt infrânți pe toate fronturile, că iau bătaie, pierd soldați, sund conduși de dicatori nebuni și vor pierde totul.

              Acest mesaj este esențial pentru a convinge viitoarea carne de tun românească de faptul că o eventuală aventură în războiul din Ucraina nu ar fi decât un galop de sănătate, să nu ne mai batem capul și să ne aruncăm cu ochii închiși ca și în cele două războaie mondiale. Să ne amintim cum în primul am crezut promisiunile Franței și am atacat Austro-Ungaria absoluți nepregătiți de război și în mai puțin de un an am pierdut trei sferturi din teritoriul național. În al doilea, la fel de nepregătiți, am atacat URSS alături de aliatul strategic de atunci și rezultatul se cunoaște: am fost la un pas de dispariția că stat și am plătit zeci de ani despăgubiri de război.

              Este interesant că propaganda asta nu este nouă. Este chiar foarte veche; a fost lansată de francezi acum 2-300 de ani când aveau nevoie ca românii să oprească exapansiunea rusească spre Marea Mediterana, să nu strice ploile comerțului francez, a fost preluată de germanii care aveau nevoie de aliați în războiul lor de expansiune spre Est și, acum, este luată la pilă de americani care au nevoie, la rândul lor, de aliați în conflictul pe care-l coordonează cu Rusia.

              De fiecare dată elementele au fost cam aceleași: rușii sunt niște barbari, care nu se pricep la nimic, doar la băut și care pot fi alungați foarte ușor în Asia dacă ne încordăm puțîn la ei; pe urmă e păcat să stăpânească atâtea avuții, de la terenuri fertile până la resurse ale subsolului când toate acestea ar putea fi luate fără probleme de „aliații strategici” și folosite cu cap, occidental și capitalist.

              Culmea este că, în timp ce schimbă idei de genul acesta, unii se mai întreabă de ce am plătit ani de zile despăgubiri de război rușilor și de ce „elitele noastre” care au sprijinit războiul din Est au putrezit în închisori după 1945.

              Exilul interior: un veritabil exil al exilului? (II)

              de
              Ion Fercu
              -

              Motto: ,,Un labirint este uneori apărarea magică a unui centru, a unei bogății, a unui înţeles” (Mircea Eliade)                                 

               

              Exilul interior: singura șansă a celui care bate la toate porțile, dar nu i se deschide decât poarta sa?

                 Profesorul Marius Manta, criticul literar care citește admirabil în zările conștiinței, m-a provocat să schițez un portret al exilului interior. I-am răspuns, sedus de acest univers al  singurătății singurătăților,  mai ales prin  multe… întrebări, prin zvârcolirea unor incertitudini…

                              

                             

              ,,Exilul și împărăția”, această antologie camusiană a alienării, constituită din șase povestiri, oferă portrete ale exilului interior, dramatice încercări ale insului de a-și găsi un regat interior în care să renască.        Dacă-l privim pe dʼArrast, de pildă, fie și numai câteva clipe, descoperim un asemenea destin: ,,Lângă el veni bătrâna, apoi fata nopții, dar nimeni nu-l privea pe dʼArrast. Se ghemuiseră în jurul pietrei, tăcuți. Numai vuietul fluviului urca până  la el, prin aerul apăsător. Din colțul lui întunecos, dʼArrast asculta, fără să vadă pe nimeni, și zgomotul apelor îl umplea de o fericire năvalnică. Stătea cu ochii închiși, salutând, plin de bucurie, propria-i forță, salutând, încă o dată, viața care începea din nou” (Albert Camus, ,,Exilul și împărăția”, în ,,Străinul…”, București, Editura RAO, 2001, p. 528), prin această retragere în imperiul zămislirilor sale ideatice. Am subliniat în text simptomele ivirii zorilor exilului interior…

              Există o agresiune eternă, multiplă, care generează starea de exil interior:  carantina, izolarea totală a comunității/ insului de exterior, interdicția de intrare și ieșire din oraș (ca în ,,Ciuma”) etc.  Spiritele care resimt acut înstrăinarea și exilul din existența reală ajung să aibă o psihologie de ostatici și se refugiază în compensatorul exil interior. Acest refugiu este o revoltă care caută să fabrice ,,un univers înlocuitor”. ,,Revolta, din acest punct de vedere, este făcătoare de univers”, zice Camus. Apar gândurile revoltate, retorica într-un univers închis, sau, cum ar spune tot autorul ,,Mitului lui Sisif”,  retorica meterezelor la Lucrețiu, culmile singuratice ale lui Nietzsche, mănăstirile şi castelele ferecate ale lui Sade, parapetele lui Rimbaud sau insula sau stânca romantică,  oceanul primordial al lui Lautréamont. Apar acele ,,lumi închise” asupra cărora ,,omul poate, în sfârșit, ,,să domnească și să cunoască”, întrucât nu simte ruptura dintre el și aceste zămisliri. În ,,Omul revoltat”, amintind despre ,,acea lume imaginară […] creată prin corectarea celei reale”, Camus broda pe tema exilului interior, refugiul în care insul își fabrică  un destin pe măsura dorințelor sale. Mereu a nuanțat pe seama acestui gen de exil; chiar și în Discursul susținut la decernarea Premiului Nobel (1957), când amintea despre faptul că artistul visează să trăiască într-o lume în care, ,,după cum a spus Nietzsche, nu va mai domni judecătorul, ci creatorul, fie el muncitor sau intelectual”, o lume în care ,,toate armatele tiraniei […] nu-l vor putea desprinde de singurătate, mai ales dacă el dorește acest lucru. Dar tăcerea unui prizonier necunoscut, abandonat umilințelor la celălalt capăt al lumii, este de ajuns să scoată scriitorul din acest exil”, căci creatorul nu trebuie  să ,,uite de această tăcere” [a exilului; n. n., I. F.], el ,,trebuie să o facă să aibă ecou prin intermediul artei”. Cuvinte cheie pentru universul exilului interior, am spune: singurătate, tăcere, prizonier necunoscut… Este de remarcat și faptul că exilul interior, deși generează o psihologie de ostatic, nu exclude posibilitatea evadării creatorului, măcar din când în când, pentru a da cu bobârnacul lumii reale. Camus ne trimite către exilul interior și pe… coridorul vechi, bătătorit, al  singurătății. În Biblie, citim:  ,,Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el” (Geneza, 2:18). Dar cât de mult s-a îndepărtat omul de rosturile Facerii...

              Alerg, întâmplător,  prin… literatură… În  „Muştele” (Jean-Paul Sartre, „Teatru”, București, Editura RAO, 2004), Oreste, personajul principal, săvârşeşte conştient crima, fără remuşcări, dar n-o face pentru a urmări un interes personal, ocuparea tronului, ci omoară în numele „cetăţii”. Oreste vrea să săvârşească un act care îi va da dreptul să trăiască printre oameni, ar vrea să pună stăpânire pe amintirile şi speranţele oamenilor, pe o crimă a lor pentru a umple golul din inima lui, pentru că este străin şi de propriul suflet: „Şi sufletul meu, ce minunată absenţă e!” (op. cit., p. 21). Singurătatea lui Oreste pare a fi evadată dintr-o doctrină existenţialistă fără cusur: „Nu mă aşteaptă nimeni. Umblu din oraş în oraş, străin celorlalţi şi mie însumi, şi în urma mea oraşele se închid ca o apă stătătoare” (ibid., p. 49)… „Vrea să ne despartă, înalţă în jurul nostru zidul singurătăţii” (ibid., p. 72)… „M-am simţit singur […], asemenea cuiva care şi-a pierdut umbra” (ibid., p. 79)…  „Sunt cu desăvârşire singur” (ibid., p. 82), „străin mie însumi” (ibid., p. 80)… Oreste, asediat de singurătăți,  se află, desigur, într-un exil. Nu este însă un exil oficial, stabilit de autorități. Este un exil intern generat de propria-i conștiință. Pe acest traseu a ajuns ostatic al  exilului interior, unul în care ar vrea să fie ,,un rege fără de ţară şi fără supuşi” (ibid., p. 85).

              Marea singurătate – o singurătate colectivă – este un leit-motiv și în capodopera lui Gabriel García  Márquez, „Un veac de singurătate” (Iași, Editura Moldova, 1992). Singurătatea poate fi percepută aici din două perspective: ca privilegiu, atunci când este convertită în înţelepciune sau abilitate (poate doar în cazul Ursulei, care uitase ea însăşi că este oarbă), ca dezumanizare, întrucât este, după cum apreciază Márquez, „opusul solidarităţii”. Dacă esenţa cărţii este negativul solidarității, sensul ei ultim ar putea fi că aceşti oameni au întemeiat lumea, iar cu moartea lor dictează moartea acestei lumii în care le-a plăcut să trăiască. Patimile noi ale unor oameni tineri care trăiesc într-o lume de curând ivită exclud remediul singurătății, remediu fără de care nicio comunitate nu poate supravieţui. Agresivitatea singurătăţii este aici resimţită chiar şi la nivelul lucrurilor. În mitica localitate Macondo, „lumea era atât de recentă, încât multe lucruri nici nu aveau încă un nume, iar pentru a le deosebi trebuia să le araţi cu degetul” (op. cit., p. 7). A nu fi denumit, chiar lucru fiind, înseamnă să fii captiv în singurătatea singurătăţii. În acest univers, oamenii, loviţi de boala insomniei, sunt lipsiţi până şi de vise: „Acei care voiau să doarmă, nu pentru că ar fi obosiţi, ci de dorul viselor, recurseră la tot felul de metode istovitoare” (ibid., p. 48). Ei sunt părăsiţi şi de memorie, motiv pentru care trăiesc într-un univers absurd în care „fiecare obiect era însemnat cu numele său”. În această lume în care ţiuie singurătăţile, Macondo, va fi sărbătorită „redobândirea amintirilor”. Personajele au înscrise în gene blestemul fatalităţii singurătăţii. Aurelio, de pildă, este „însemnat de la începutul lumii şi pentru totdeauna de pecetea singurătăţii” (ibid., p. 362). Singurătatea ca destin… Ce-avem aici? Un veritabil exil al exilului. Jefuiți până și de vise, de amintiri, de bucuriile realului, locuitorii din Macondo devin prizonierii exilului interior.

               

              Valoarea tichetului de vacanță rămâne neschimbată

              de
              Petru Done
              -

              Valoarea tichetului de vacanță rămâne și în acest an de 1.450 de lei. Tichetul este valabil timp de un an de la data emiterii.

              Pe tichet trebuie să fie înscrise emitentul și datele sale de identificare, valoarea nominală a tichetului, angajatorul și datele sale de identificare, numele, prenumele și codul numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de vacanță, spațiul destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat și aplicării ștampilei unității afiliate, interdicția unității afiliate de a plăti diferența în bani dintre valoarea tichetului de vacanță și valoarea pachetului de servicii către utilizatorii tichetelor de vacanță. Tichetul trebuie să mai aibă înscrisă perioada de valabilitate a utilizării lui.

              „Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 de lei pentru un salariat” – a transmis Ministerul Finanțelor.

              Consilierii în turism spun că tichetele au fost un real ajutor în momentul în care au început să crească prețurile. Anul trecut, valoarea voucherelor acordate bugetarilor a fost de aproape 300 de milioane de euro.

              Schimbări în domeniul pensiilor private obligatorii

              de
              Elena Țintaru
              -

              Legea pensiilor private obligatorii (Pilonul II) a fost modficată din nou, în favoarea participanților și a urmașilor acestora. Ultimele schimbări, conținute în OUG 174/2022, vizează modul în care se va face plata banilor către beneficiari sau moștenitorii acestora.

              Concret, una din noutățile din actul normativ amintit se referă la faptul că moștenitorii pot opta să primească direct suma de bani depusă de o persoană decedată, la Pilonul II de pensii, sau să le fie virată în contul lor din acesta. Până acum, moștenitorii intrau în posesia banilor acumulați de un participant la Pilonul II numai dacă ei nu contribuiau la acesta, deci nu plăteau contribuția de asigurări socilale la sistemul public de pensii. Plata se va face la cerere, iar sumele vor fi disponibile toate odată sau eșalonat, în rate lunare egale, pe o perioadă de cel mult 5 ani. Fiscalizarea acestor sume este la fel ca pentru veniturie din pensiile din sistemul public. Potrivit noii modificări, banii acumulați la Pilonul II se moștenesc în situația în care decesul participantului survine înainte ca acesta să solicite pensia privată, astfel că moștenitorii direcți dobândesc calitatea de beneficiari. În cazul în care un participant a murit înainte de transferul activului personal net către un fond de plată a pensiilor private obligatorii, moștenitorilor direcți li se deschide câte un cont la acesta. Astfel, activele cuvenite vor fi transferate în contul lor deschis la fondul respectiv.

              Reamintim că sistemul de pensii administrate privat, obligatorii, a fost introdus efectiv în septembrie 2007, când a început aderarea la unul din cele 7 fonduri înființate, iar colectarea contribuției a demarat în 2008. Conform Legii 411/2004, actualizată, care reglementează pensiile private obligatorii, la unul din fondurile de administrare a acestora sunt obligați să se înscrie toți angajații care au până în 35 de ani. Cei care au între 35 ani și 45 ani pot adera opțional. În 2008, cota de participare la acest sistem a pornit cu 2 la sută din contribuția de asigurări sociale (CAS) individuală de 10,5 la sută, datorată atunci la pensia publică (Pilonul I). Contribuția la pensia privată obligatorie ar fi trebuit să crească la 6 la sută până în 2016, numai că acest grafic nu s-a respectat. În momentul de față, este de 3,75 la sută din CAS-ul individual, care din ianuarie 2018 este de 25 la sută. Contribuția la pensia privată este virată de către angajator în contul bancar personal al titularului. Deci banii adunați (activul personal net) aparțin exclusiv salariaților contribuabili. De reținut și că Pilonul II funcționează ca un depozit bancar, deci la banii strânși se acordă dobândă, numită randament. Suma adunată de către fiecare contribuabil ar urma să reprezinte între 20 și 25 la sută din pensia cuvenită lui din sistemul public, în momentul atingerii vârstei standard de pensionare. Participantul își poate alege fondul de pensii în funcție de performanța acestuia. Lista administratorilor fondurilor și informații privind randamentul acestora se află pe site-ul www.asfromania.ro al Autorității de Supraveghere Financiară. Opțiunea trebuie să fie exprimată în termen de 4 luni de la angajare. Dacă alegerea nu a fost făcută în acest termen, atunci salariatul în cauză va fi repartizat aleatoriu la unul din fonduri.

               

               

              Știința „vede” locul al doilea

              de
              Dan Sion
              -

              Grație unui parcurs foarte bun în turneul al treilea al Seriei de Est, derulat weekendul trecut, pe teren propriu, gruparea băcăuană antrenată de Eusebiu Țurcanu a reintrat în cărțile pentru calificarea la barajul de promovare

              Divizionara A2 de volei masculin Știința Bacău scoate, în sfârșit, capul. Ridică privirea și „vede” locul 2 al Seriei de Est, care duce la barajul de promovare în A1. Totul se va decide la ultimul turneu al Seriei de Est, cel de la Brașov, în care echipa antrenată de Eusebiu Țurcanu are obligativitatea de a tranșa în favoarea sa duelul cu CSM Râmnicu-Sărat. Important este însă că Știința știe cum să-i bată pe râmniceni. Ba chiar la scor de trei puncte. A demonstrat-o în turneul al treilea, derulat weekendul trecut, în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu”. Un turneu în care Știința, condusă magistral din teren de noua achiziție, ridicătorul de 38 de ani Liviu Râpeanu (ex- Arcada Galați și CSM Zalău), a luat șapte puncte din nouă. Gazdele au început cu o înfrângere, 2-3 cu lidera CSM Corona Brașov, dar o înfrângere ce a avut savoarea unui succes în condițiile în care brașovenii nu cedaseră până atunci niciun set în campionat. Sâmbătă, băcăuanii au bifat o victorie de serviciu, 3-1 cu „lanterna roșie” CSM București, pentru ca duminică, în epilogul turneului să se impună cu 3-0 (23, 25, 13) în derby-ul cu CSM Râmnicu-Sărat. În formula Liviu Râpeanu, Ștefan Văduva, Cosmin Matei, Codrin Cernov (Răzvan Gâtlan), Andrei Veber, Matei Hagatiș, George Petrache –libero (Mihai Șnel- libero), Știința a avut meritul că nu a cedat. Cu precădere în primul set, în care block-ul băcăuan a avut nevoie de ceva timp pentru a-și regla timpii și spațiile. Până la 18-18, studenții cravașați de Cosmin Matei (incomplet refăcut, dar generos în efort) și Ștefan Văduva, au dus o cursă de urmărire, în care au avut de remontat de mai multe ori un handicap de patru puncte. Știința s-a desprins la 21-29 și apoi la 23-21 și, chiar dacă oaspeții au egalat la 23, un time-out luat inspirat și un block sigur al lui Andrei Veber au făcut ca setul să fie al băcăuanilor. Și actul secund a fost unul al răsturnărilor de situație. Pe serviciul lui Râpeanu, Știința a reușit cinci puncte la rând, ajungând la 20-15, însă CSM Râmnicu-Sărat a răspuns, la rândul său, printr-un serviciu de calitate al ridicătorului, egalând la 20. S-a mers apoi cap la cap, intrându-se în prelungiri, acolo unde atacurile oaspeților s-au lovit de „zidul” Codrin Cernov, care a adus Științei cele două puncte câștigătoare: 27-25. Având 2-0 la general, băcăuanii au crescut în joc și s-au distrat în parțialul al treilea, unde Răzvan Gâtlan, introdus în locul lui Veber, și-a năucit adversarii cu un serviciu care a permis Științei să întoarcă scorul de la 6-7 la 14-7. Victoria, una în trei seturi, s-a netezit lin, echipa băcăuană apropiindu-se la doar două puncte în clasament de CSM Râmnicu-Sărat. „Totul se va decide la Brașov, însă, după cum s-a văzut, avem resurse pentru a urca pe locul 2 și pentru a merge la baraj. Venirea lui Liviu Râpeanu, jucător pe care eu mi l-am dorit la echipă și în anul în care am promovat ultima dată în A1, aduce plus-valoare Științei: e un câștig cert și din punct de vedere sportiv, dar și uman, el fiind un tip de caracter, care știe să-i unească pe băieți. Echipa a făcut un turneu reușit, ceea ce ne dă speranțe deoarece ținta noastră, una cu bătaie mai lungă, este de a reveni în A1 începând cu sezonul 2024-2025”, a declarat antrenorul Științei, Eusebiu Țurcanu, care i-a mai avut la dispoziție în lot pe Tudor Matanie, Tudor Munteanu, Ștefan Țurcanu și Andrei Mazilu. Pe final, un gând și din partea lui Liviu Râpeanu, cel care a revenit pe teren după o pauză îndelungată: „Într-adevăr, trecuse ceva timp de când nu mai atinsesem mingea. Nu am venit la Bacău pentru bani, ci din dragoste pentru volei. Mă bucur că am găsit o echipă talentată, cu potențial și îmi doresc să ajut cât pot de mult”.

              Rezultatele turneului al treilea desfășurat la Bacău

              Vineri: CSM București- CSM Râmnicu-Sărat, 0-3, Știința Bacău- CSM Corona Brașov 2-3.

              Sâmbătă: CSM Corona Brașov- CSM Rîmnicu-Sărat 3-0, Știința Bacău- CSM București 3-1.

              Duminică: CSM București- CSM Corona Brașov 0-3, CSM Râmnicu-Sărat- Știința  Bacău 0-3.

              Clasament Seria de Est

              1 CSM Corona Brașov        9        9        0        27-2   27p.

              2 CSM Râmnicu-Sărat        9        5        4        15-15 15p.

              3 Știința Bacău                  9        4        5        16-18 13p.

              4 CSM București                9        0        9        4-27   0p.

               

               

              1...1.0081.0091.010...5.782Pagina 1.009 din 5.782

              		 ziare & stiri
              © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.