Date genetice prelevate de la rămășițe aparținând a șapte persoane care au trăit în urmă cu câteva secole în provincia KwaZulu-Natal din Africa oferă o nouă și interesantă dovadă potrivit căreia specia noastră, Homo sapiens, ar fi mai ‘vârstnică’ decât se credea până acum, informează Reuters.

Oamenii de știință au anunțat, joi, că au secvenționat genomurile a șapte indivizi, printre care se numără rămășițele unui băiat, care au trăit ca vânători-culegători în zona golfului Ballito, în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. În urma analizei, ei au putut estima că separarea liniei de evoluție dintre Homo sapiens și grupurile omului primitiv s-a petrecut în urmă cu 260.000 — 350.000 de ani în urmă.

Până recent exista credința predominantă potrivită căreia specia Homo sapiens a apărut cu circa 200.000 de ani urmă.

Cercetarea recentă și fosilele descoperite în Maroc — eveniment anunțat în luna iunie — indică o origine mult mai veche.

Homo sapiens a apărut în peisajul african după milioane de ani de evoluție umană care a cuprins o separare de linia de evoluție, petrecută acum 600.000 — 700.000 de ani și care a condus la formarea oamenilor de Neanderthal, o specie dispărută. Perioada dintre acea separare și până la apariția speciei noastre a avut o importanță deosebită.

”În această perioadă este posibil să se fi petrecut unele modificări genetice care ne-au făcut să fim ceea suntem astăzi, diferiți de, spre exemplu, oamenii de Neanderthal”, a declarat geneticianul Mattias Jakobsson de la Universitatea Uppsala din Suedia, coresponsabil în cadrul cercetării publicate în jurnalul ”Science”.

”Reconstrucția istoriei îndepărtate a apariției omului în Africa prinde din ce în ce mai mult formă odată cu coroborarea noilor informații obținute în urma datării fosilelor găsite recent, precum cele din Maroc, a datelor arheologice provenind din Epoca de Piatră și a ADN-ului uman, relevându-se astfel perioade interesante din trecutul nostru evoluționar”, a adăugat Marlize Lombard, profesoară de arheologie la Universitatea din Johannesburg, coresponsabilă în cadrul studiului.

Descoperirile realizate în Maroc, anunțate în luna iunie de alți oameni de știință, au constat în cranii fosile, oase de membre și dinți, cu o vechime de circa 300.000 de ani. Ulterior s-a dovedit că acestea aparțin unor indivizi din specia Homo sapiens.

”Datarea acelor fosile, la 300.000 de ani, coincide cu noua noastră estimare privind apariția Homo sapiens. Acestea înfățișează o combinație de trăsături moderne și străvechi, ce ar putea indica o fază de tranziție”, a adăugat Lombard cu privire la rămășițele găsite în Maroc.

Cercetătorii au concluzionat că un craniu parțial de acum 260.000 de ani, găsit în Florisbad, Africa de Sud, aparține de asemenea unui reprezentant al speciei Homo sapiens.

Există un larg consens în rândul oamenilor de știință potrivit căruia Homo sapiens își are originile în Africa. Însă, descoperirile recente au indicat că specia noastră nu a apărut într-o singură regiune, cum ar fi în estul Africii, ci în zone multiple — așa-numita origine pan-africană, mult mai complexă, ce pare a fi susținută de noile cercetări genetice, mai notează sursa citată.

AGERPRES