Încă din toamna anului trecut, o parte a analiștilor estimau o creștere a monedei unice până peste pragul de 5 lei. În mod evident, previziunea avea la bază alte argumente decât epidemia noului coronavirusului, și anume importurile semnificative, în ton cu dinamica consumului, din perioada sărbătorilor de iarnă. Acum, în schimb, discutăm de alt context, cel al epidemiei de COVID – 19, ceea ce a determinat, în opinia specialiștilor, o volatilitate mare pe pieţele internaţionale, fapt ce a pus presiune şi pe cursul de schimb leu – euro.
Până acum, dinamica cursului valutar fusese stimulată de evenimentele geopolitice și comerciale, gen Brexit, SUA vs China, SUA vs Iran etc., însp acum vorbim în mod cert de criza noului coronavirus. Cel mai bine s-a văzut în această săptămână, când, încă din prima zi, cursul leu-euro, stabilit de Banca Națională a României, a sărit brusc la 4,82 lei, două zile mai târziu atângând un maxim istoric, de 4,84 de lei. La casele de schimb, băncile afişau pentru euro cursuri între 4,88 lei şi 4,95 lei, la vânzare.
Și casele independente de schimb valutar au urmat același trend ascendent, valorile monedei unice situându-se în jurul a 4,84 lei la cumpărare și 4,90 lei la vânzare. Curios este că, și la aceste cursuri, băcăuanii cumpărau valută, evident, cei mai mulți având de plătit rate la bănci. „Nu pot face față, nu am atâta valută câtă mi s-a cerut. Și nu cred că sunt doar cei cu rate la bănci, mai ales că acestea au fost ceva mai înțelegătoare și au prelungit perioada de rambursare a ratelor.
Am avut clienți care mi-au cerut și … 5.000 de euro. Ciudat, pentru că nu am avut așa cerere săptămâna trecută, când cursul era la 4,74”, îmi explică o angajată a unei case de schimb valutar din Bacău. Analiştii sunt de părere că deprecierea leului va continua, dar va fi una controlată, astfel încât nimeni nu crede, deocamdată, că euro ar putea sări, anul acesta, de 5 lei, cursul mediu pe 2020 fiind previzionat undeva la 4,83 lei. Însă, ne putem aștepta ca o revizuire a acestor previziuni să aibă loc la sfârşitul lunii martie, evident, în funcţie de evoluţia epidemiei de Covid – 19.
Speculă?
Până atunci, unele voci indică o manifestare ciudată a pieței valutare interne, în condițiile în care România nu mai face importuri și nici nu s-a mai discutat de vreun împrumut făcut de Guvern. Și asta în vreme ce Europa este mai slăbită ca oricând. Prin urmare, se conturează tot mai mult ideea unei specule, fapt ce ar impune, după unele păreri, intervenția BNR pentru temperarea deprecierii leului. Din păcate, ROBOR la trei luni a crescut, la fel și ROBOR la şase luni, efectul fiind perspectiva scumpirii creditelor.
