De câte ori aleșii județeni sau locali discută despre colectarea deșeurilor din județ și plata serviciilor, tonul este foarte ridicat, iar argumentele nu-și ating ținta. Așa s-a întâmplat și la ultima ședință a Consiliului Județean (CJ) Bacău, când s-a propus aprobarea Actului adițional 3 la contractul cu Romprest Service SA.
În debutul ședinței, Sorin Brașoveanu, președintele CJ, a precizat că proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide”, în care CJ Bacău a cofinanțat contribuția tuturor UAT-urilor (unități administrativ-teritoriale), ceea ce nu s-a mai întâmplat nicăieri în țară, a fost declarat funcțional de către Comisia Europeană în august 2018. După care au venit propunerile UAT-urilor (comune și orașe) de a actualiza planul de evoluție a tarifelor în funcție de numărul locuitorilor și de a se face „plata la cantitate”.
Nu s-a trecut la vot deoarece Petrică Mihăilă, PNL, a avut câteva observații. Liberalul a afirmat că trebuie identificate cauzele crizei și consultați toți factorii implicați, chiar dacă principiul care stă la baza Actului adițional 3 – plata deșeurilor la cantitate – este corect. Mihăilă a vorbit despre cauzele crizei, între care migrația băcăuanilor, adăugând că ar trebui analizate și cauzele migrației, dar Sorin Brașoveanu l-a rugat să se refere punctual la proiectul aflat pe ordinea de zi deoarece despre cauzele crizei se discută de vreo doi ani, la toate întâlnirile cu primarii, Garda de Mediu, ANRSC.
Sate ocolite de mașina de gunoi…
Petrică Mihăilă nu a renunțat, precizând că alte cauze sunt deficiențele operatorului de deșeuri și comportamentul locuitorilor.
„Un coleg de-al dumneavoastră, primarul din Stănișești, a semnalat că sunt sate întregi în care operatorul nu a călcat niciodată. Cum poate taxa UAT-ul pe cetățenii care nu au beneficiat niciodată de acest serviciu? O igienizare a acestui serviciu se impune în mod categoric, astfel încât populația să nu mai arunce orice, iar operatorul să înțeleagă că dacă va ridica o cantitate mai mică de deșeuri și suma facturată trebuie să scadă.”
Petrică Mihăilă, consilier județean PNL
Oamenii aruncă în containere nu doar deșeuri menajere, ci și balast, crengi, bălegar, a spus Mihăilă, insistând că noul mod de plată trebuie „coroborat cu o colectare selectivă”, sector în care nu s-a făcut mare lucru până în prezent. „Faptul că majorăm taxa nu înseamnă că am creat premisele ca această criză să nu se repete”, a susținut liberalul. Nu e vorba despre nicio majorare, l-a contrazis Sorin Brașoveanu:
„E o problemă legată de cele două contracte cu operatorii vizavi de modul de plată a serviciilor. Nu cred că există vreun operator care să presteze servicii gratuit”. S-a elaborat un plan nou de evoluție a taxelor, semnat de fiecare UAT în parte, „dar nu obligăm pe nimeni să-l aplice. Cine vrea poate merge pe planul vechi”, a afirmat președintele CJ Bacău.
În fapt, Consiliile Locale ale UAT-urilor (comune și orașe) membre ale ADIS au aprobat Actul adițional 3. Cu toate acestea, primarii sunt nemulțumiți, a afirmat Petrică Mihăilă, adăugând că sunt „sate întregi” în care mașinile operatorului Romprest nu ajung pentru a ridica gunoiul.
„Sunt săptămâni, luni de când discutăm cu primarii și ANRSC. Dacă există aspecte particulare, le putem analiza separat”, a afirmat Sorin Brașoveanu. Prezent la ședința CJ Bacău, Bogdan Seto, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare (ADIS), a explicat mecanismul de plată care înseamnă, în esență, plata de către fiecare localitate a cantităților de deșeuri produse și ridicate efectiv, pe bază de tarif/tonă.
Sarcini pentru primari și operator
Au fost și alte observații: Cezar Olteanu, PNL, a criticat faptul că site-ul ADIS nu este actualizat, iar Sorin Umbrărescu, ALDE, a afirmat că penalizarea de 0,04% pe zi pentru întârzierea plății facturilor e prea mare și a propus reducerea procentului la 0,01%. Din păcate, nu se poate opera o modificare deoarece procentul e prevăzut în proiectul european și documentele care stau la baza licitației.
De altfel, a precizat Bogdan Seto, penalizările sunt suportate de fiecare UAT în parte, în funcția de propria datorie, nu de ADIS, în ansamblu. Ca răspuns la propunerea lui Petrică Mihăilă ca proiectul să fie amânat pentru a fi dezbătut cu toți factorii implicați, Sorin Brașoveanu a repetat că au avut loc nenumărate întâlniri cu primarii în ADIS și că putea participa la toate întâlnirile, deoarece sunt publice.
În plus, toate UAT-urile au aprobat documentul. Liberalul Mihăilă a insistat că autoritățile locale și aparatul primăriilor trebuie să conștientizeze populația să nu mai depună în containere materiale de construcții și alte deșeuri nemenajere, iar operatorul să înțeleagă că are obligația să presteze servicii de calitate pentru toți locuitorii județului – și pentru cei din orașe, și pentru cei din satele izolate -, în mod nediscriminatoriu. În final, proiectul nu a fost amânat, dimpotrivă, a fost votat în forma propusă, fără modificarea nivelului penalizărilor.
Modalitatea de plată („la cantitate”) și tariful unic pentru ridicarea deșeurilor reziduale (menajere) era firesc să treacă deoarece sunt avantajoase pentru toată lumea: 318,41 lei/to. Un semn de întrebare a apărut la „reciclabile”, pentru care tariful crește de 20-40 de ori. Mai exact, de la 65,14 lei to în urban și 110,29 lei/to în rural la un tarif unic de 2654,82 lei/to. Explicația a dat-o Bogdan Seto: cantitatea prognozată era de 2.000 de tone, dar se colectează doar 50 to/lună. Actul adițional stabilește că de câte ori va crește cu 20% cantitatea de deșeuri reciclabile și biodegradabile colectate dintr-o localitate, tariful va scădea proporțional. „Așadar, reciclabilul va costa zero”, afirmă Bogdan Seto.
