Dincolo de argumentatia ecologista, care sustine ca exploatarea gazelor de sist poate determina grave probleme de mediu, putem incerca sa analizam problema din perspectiva strict economica.
Marele succes al acestei afaceri din SUA a fost ca a determinat o scadere a pretului la gaze, fapt ce a creat o seama de oportunitati in industrie. Proprietarii de terenuri, care in SUA primesc redeventa, au avut de câstigat iar acolo unde au fost probleme de mediu si sanatate s-a pus batista pe tambal ca sa nu se plateasca vreo compensatie.
Din pacate, din avantajele economice enumerate mai sus, doar ultimul se va aplica in mod sigur in România. Daca se vor produce dezastre de mediu, cu siguranta nimeni nu va fi pedepsit si nici pus sa plateasca dewspagubiri ci, la fel ca alte cazuri inregistrate de-a lungul timpului, se va ascunde gunoiul sub pres.
O scadere a pretului la gaze care sa dea un impuls industriei nu se va putea produce deoarece pretul este unul reglementat. Pretul gazelor naturale in România nu este reglat de piata, de cerere si oferta, ci de Uniunea Europeana, care ne obliga sa vindem gazul extras la intern cu acelasi pret cu cel importat. Ca sa nu mai vorbim ca exista un dosar in justitie dupa ce Guvernul a vândut catre combinatele chimice gaz cu pret mai mic pentru a sustine industria ingrasamintelor.
Cât despre cstigul proprietarului de teren, acesta este zero daca nu cumva e o pierdere. Asta pentru ca, in românia, ca in toaa Uniunea Europeana, bogatiile subsolului nu apartin, ca in SUA proprietarului pamântului, ci statului. Care poate sa-ti intre pe ogor, sa-ti instaleze o sonda si sa-ti scada valoarea terenului fara sa-ti plateasca si redeventa.
