La 6 noiembrie 1491, un hrisov al lui Ștefan cel Mare consemna pe malul Siretului satul Nănești, așezarea cunoscută astăzi drept Prăjești. La 535 de ani de la prima atestare documentară, comuna băcăuană are două repere care spun mult despre istoria ei: un act domnesc întocmit pentru împărțirea unei moșteniri și grădina botanică amenajată, aproape cinci veacuri mai târziu, de un dascăl al satului.
Prăjeștiul se află la aproximativ 18 kilometri de municipiul Bacău, pe malul stâng al Siretului, acolo unde lunca râului se întâlnește cu dealurile de la marginea Colinelor Tutovei. Spre vest, Siretul îl desparte de Săucești. Spre nord se află comuna Negri, iar spre sud și est, comuna Traian, de care satul a aparținut administrativ vreme de 37 de ani.
Năneștii, pomeniți într-un act de împărțire a unei moșteniri
Drumul către prima mențiune scrisă a satului trece printr-o poveste de familie. Potrivit istoricului publicat de Parohia Romano-Catolică Prăjești, Mihu Pojar, un răzeș din Bogdănești, a ajuns împreună cu rudele sale la scaunul domnesc de la Suceava pentru împărțirea moștenirii bunicului lor, Laslău Buhaicea. În hrisovul emis de Ștefan cel Mare la 6 noiembrie 1491 sunt pomenite mai multe sate, printre care și Năneștii de pe Siret. Actul arată că așezarea exista deja la acea dată și oferă reperul de la care se numără cei 535 de ani.
Un alt hrisov, emis în mai 1581 de domnitorul Iancu Sasul, consemnează numele Prăjești într-o descriere a hotarelor cu satul vecin Bogdănești. Din nou, o chestiune de proprietate a lăsat în urmă o informație despre istoria satului. În documentul din 1491 apar Năneștii, iar în cel din 1581 se regăsește numele pe care localitatea îl poartă astăzi.
Din nou comună, după 37 de ani
Prăjeștiul are o vechime de peste cinci secole ca așezare atestată documentar. Istoria sa administrativă recentă are un alt reper. Din 1968 până în 2005, satul a făcut parte din comuna Traian. Prăjești a redevenit comună de sine stătătoare în 2005, în baza Legii nr. 67 din 23 martie, publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 25 martie. Comuna este alcătuită dintr-un singur sat, care îi dă și numele.
Așezarea între luncă și dealuri a favorizat cultivarea cerealelor, a legumelor, a pomilor fructiferi și a viței-de-vie, dar și creșterea animalelor. Viața comunității se leagă de Școala Gimnazială „Gheorghe Avramescu”, de Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” și de Biserica Ortodoxă „Sfinții Voievozi”. Două monumente păstrează memoria eroilor localității.
Muzeul în care un dascăl își aducea elevii la lecții
Unul dintre cele mai cunoscute locuri din Prăjești a pornit de la o colecție pe care învățătorul Paul Țarălungă, născut în sat, a început să o alcătuiască în 1945. În 1970 a deschis muzeul, pe care îl folosea și pentru lecțiile cu elevii săi. Multe dintre obiecte provin din localitate și din împrejurimi. Colecția cuprinde piese de arheologie, istorie și etnografie, alături de exponate de zoologie, botanică, geologie și paleontologie.
Un an mai târziu, în 1971, Paul Țarălungă a înființat grădina botanică din apropierea muzeului. Cele două alcătuiesc astăzi complexul care îi poartă numele. În evidența Institutului Național al Patrimoniului, grădina figurează cu o suprafață de peste 8.200 de metri pătrați și cu aproximativ 500 de specii de plante și arbori. Pentru elevii pe care dascălul îi aducea aici, istoria satului și științele naturii puteau fi învățate chiar în locul din care proveneau multe dintre exponate.
