18 mai 2024
ActualitateEconomia județului a crescut, dar are picioare de lut

Economia județului a crescut, dar are picioare de lut

Camera de Comerț și Industrie (CCI) din Bacău a lansat public, într-o conferință de presă, studiul anual „Starea economiei județului Bacău în anul 2023”. Studiul, prezentat de Doru Simovici – președintele CCI, și de Mihai Tulbure – director general al Camerei, este o radiografie a situației antreprenoriatului și a principalilor indicatori economici ai anului trecut. Județul Bacău a avut, anul trecut, cea mai mare cifră de afaceri din Regiunea Nord-Est (peste 10 miliarde de euro) și cel mai mare profit brut (peste 1,2 miliarde de euro), dar perspectivele arată sumbru, prima cauză depistată fiind pasivitatea Statului și a autorităților locale și regionale față de evoluția mediului economic. Prin urmare, economia județului crește, dar… are picioare de lut.

 

Pentru acest studiu, sursele de informații au fost datele de la Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană a Finanțelor Publice, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Registrului Comerțului Bacău, Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică Bacău, alte surse publice, precum și baza de date proprie a CCI. Datele financiare, agregate și prezentate sub formă sintetică, sunt aferente bilanțurilor/declarațiilor de venit anuale din perioada 2013-2022.



 

Studiul este pus la dispoziția autorităților publice și instituțiilor statului – parlamentarilor, Instituției Prefectului, Consiliului Județean, primăriilor și instituțiilor deconcentrate (factori de decizie administrativă și politică), în vederea stabilirii politicilor publice pentru

asigurarea climatului instituțional adecvat privind dezvoltarea inițiativei antreprenoriale, adoptarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor necesare dezvoltării afacerilor și atragerea de investiții și investitori în județul Bacău. Autorii opinează că acest studiu poate fi utilizat elaborarea strategiilor de dezvoltare ale Unităților Administrativ Teritoriale și de adaptare a

acestora la nevoile firmelor și comunităților, dar și ca suport informațional pentru întreprinzători, firme și comunitatea de afaceri, pentru dezvoltarea afacerilor. Datele prezentate pot fi folosite de autorități pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare ale comunităților și de firme în elaborarea proiectelor de investiții și de dezvoltare antreprenorială, ca instrument de bază în definirea necesității și justificării proiectelor cu finanțare europeana, guvernamentala sau din alte surse.

 

În acest studiu, după prezentarea datelor sintetice generale la nivelul Regiunii Nord-Est, este abordată economia județului Bacău, pe capitole privind: resursele naturale, resursele umane, dezvoltarea antreprenoriatului, dezvoltarea afacerilor și comerțul internațional. Iar indicatorii economici generali sunt prezentați pe cele cinci secțiuni ale economiei județului Bacău – Agricultură, Industrie, Construcții, Comerț și Servicii – și pe cele 18 domenii de activitate.

 

Principalele concluzii ale analizei

 

Analiza a constatat că în județ numărul operatorilor economici activi, care constituie creșterea firmelor, este doar de 25% din totalul de firmelor înmatriculate, iar celelalte categorii 75%, respectiv operatorii inactivi juridic, inactivi fiscal și în alta stare (FAS) – adică morbiditatea (20%) și firmele radiate – adică „mortalitatea” lor (55%). Studiul enumeră și primele 31 de cauzele principale care duc la numărul mic de firme active cu cifra de afaceri zero (25%), la numărul mare de operatori inactivi juridic, inactivi fiscal sau în stare FAS și la numărul mare de firme radiate. Iar primele trei cauze enumerate sunt:

  • pasivitatea generalizată a Statului cu privire la îmbunătățirea condițiilor necesare dezvoltării afacerilor;
  • lipsa condițiilor necesare pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor;
  • inexistența atribuțiilor și neimplicarea autorităților și instituțiilor regionale privind creșterea firmelor.

 

Ce măsuri se impun

 

Autorii analizei economice au formulat șapte reglementări și măsuri care se impun în regim de primă urgență:

  1. educația și pregătirea întreprinzătorilor, respectiv, privind cunoașterea antreprenorială;
  2. formarea profesională necesară administrării și conducerii afacerilor; necesitatea „carnetelor de conducere” pentru administratorii de firme și înființarea Registrului

administratorilor din România;

  1. stimularea înființării de firme, dezvoltarea spiritului antreprenorial și a antreprenoriatului;
  2. stimularea creșterii firmelor – operatori economici cu cifra de afaceri mai mare de zero;
  3. îmbunătățirea reglementărilor privind suspendarea activității firmelor, insolvența,

reorganizarea, dizolvarea, lichidarea, falimentul și radierea firmelor;

  1. reducerea numărului de operatori economici inactivi juridic, inactivi fiscal și a celor în stare FAS;
  2. îmbunătățirea condițiilor necesare inițierii, dezvoltării și internaționalizării afacerilor

(îmbunătățirea cadrului general reprezentat de cazuistica prezentată anterior).

 

Studiul conchide că măsurile privind asigurarea climatului instituțional necesar dezvoltării spiritului antreprenorial (, a antreprenoriatului în general, și îmbunătățirii condițiilor necesare dezvoltării afacerilor, vor rezulta în urma consultării de către autoritățile și instituțiile cu atribuții/competente și responsabilități specifice, a tuturor celorlalte autorități și instituții care au responsabilități și legătura cu domeniul respectiv, a CCI ca reprezentant legal al comunității de afaceri (conform Legii nr. 335/2007, art. 1).

 

„Previzionăm – au mai conchis autorii analizei – că în situația în care autoritățile și instituțiile cu atribuții, competente și responsabilități în problematica prezentată nu îmbunătățesc reglementările și nu iau măsuri reale de îmbunătățire a condițiilor necesare dezvoltării afacerilor, în următorii zece ani morbiditatea și mortalitatea firmelor va fi de peste 80% din totalul înmatriculărilor, iar creșterea firmelor (numărul firmelor active) în județ se va situa la sub 20%, procent care NU poate asigura necesarul de locuri de muncă populației active și dezvoltarea economică pentru susținerea activităților publice și creșterii calității vieții.”

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri