La sfarsitul lunii octombrie, un bolnav psihic a disparut din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi. A doua zi, a fost omorat intr-un accident de masina, in Lilieci. Familia a aflat de disparitia lui din spital abia dupa patru zile si l-a gasit la morga trei saptamani mai tarziu. Acum, sotia si fiul mortului, dezamagiti de ancheta politiei, fac investigatii pe cont propriu.
Catrina si Neculai Potoschi vor sa afle cum a fost posibil ca bolnavul sa fuga din spital, de ce nu a fost anuntata familia si de ce politia s-a implicat atat de tarziu. “Sotul meu a disparut din spital pe 27 octombrie, ne-a declarat Catrina Potoschi, din Parjol. Pe 1 noiembrie i-am trimis pachet printr-un vecin care avea drum la Buhusi. Vecinul s-a intors si mi-a zis ca barbatul meu a plecat din spital. Marti am sunat la spital si mi s-a spus ca este adevarat. L-am dat in urmarire la politia din sat si l-am cautat si noi pe unde ne-am priceput. Daca am vazut ca nu se rezolva nimic, pe 7 noiembrie m-am dus la Politia Buhusi. Acolo mi s-a spus ca ei nu au fost informati de disparitie. L-am dat si la ziar, la disparuti. Am fost la politie, la Bacau, si mi-au spus ca au cautat si la morga, dar nu e. Abia dupa trei saptamani si trei zile dupa ce a disparut ne-au chemat sa-l luam de la morga. L-am inmormantat pe 22 noiembrie. Atunci am aflat ca fusese accidentat mortal pe 28 octombrie, a doua zi dupa ce a plecat din spital”. Batrana spune ca nu mai doarme noaptea si nici nu mai mananca. Nu-i da pace gandul ca, daca era anuntata, mergea cu o masina spre Buhusi, isi intalnea poate barbatul pe drum si il salva de la moarte.
Declaratiile se bat cap in cap
Dr. Andrea Camer, unicul medic si, totodata, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Buhusi, spune ca a facut tot ce trebuia in cazul bolnavului Petre Potoschi. “Era un pacient-problema, care a mai fugit de la noi, ne-a declarat dr. Camer. Nu il puteam tine inchis, intrucat nu intra sub incidenta Codului penal. Bolnavii nostri au voie sa iasa, sa-si cumpere un ziar sau altceva. Cand s-a constatat ca a plecat, l-am cautat intai prin imprejurimi, apoi am anuntat politia”. Aceasta declaratie este contrazisa de spusele subcomisarului Liviu Velnic, de la Politia Buhusi. “Noi am aflat despre acest bolnav la mai mult de o saptamana de la disparitia lui. Ne-a informat sotia lui. De la spital nu ne-a sunat nimeni. Cand am aflat de caz am telefonat la spital, iar domnisoara doctor ne-a spus ca acest bolnav a mai fugit si altadata”. Desfasuratorul telefonic atesta totusi ca pe 28 octombrie s-a telefonat din sectia de psihiatrie la Politie. Directorul Spitalului Buhusi, dr. Elena Mazilu, spune ca a cerut nota explicativa medicului si ca paza sectiei este o problema. “Ar trebui sa existe personal de supraveghere, dar nu e prins in schema. Am detasat paznicii de la spital acolo”.
Iadul s-a mutat intr-un conac boieresc
Cazul bolnavului disparut este doar o picatura in oceanul de nereguli si probleme ale sectiei. Aceasta se afla intr-o cladire veche de 170 de ani, o minune arhitectonica, dar care a cazut in cea mai neagra dizgratie. In fostul conac al boierilor de Buhusi, degradarea este vizibila chiar de la intrare. Gardul are portiuni ce pot fi escaladate cu usurinta, bancile sunt rupte. Fatada cladirii a fost renovata in urma cu cativa ani, dar interiorul e o epava. Mirosul de fecale te izbeste. Mozaicul este proaspat spalat, dar, fiind de o varsta cu intreaga cladire, pare murdar. Din holul imens se vad prin usi paturile bolnavilor din cele doua saloane de la parter. Pacientii sunt slabi, fara dinti si tremura pierduti sub paturile trase pana la barbii. “Avem si opt grade in saloane, recunoaste deschis dr. Camer. Asta e, ne-am plans, dar nu ne ajuta nimeni. Tamplaria e veche, caloriferele la fel. Mereu se sparg tevi, mereu ramanem fara caldura”. Frigul nu acopera mirosurile pestilentiale. La etaj, e si mai rau. Capacitatea saloanelor este depasita. In loc de 70 de bolnavi, in sectie sunt 80. “Ne cearta mereu Directia de Sanatate Publica pentru ca nu-i externam. Unde sa-i trimitem? Unii sunt abandonati de familii, altii nici nu stiu cine sunt si de unde vin”. Pe holuri abia poti sa treci printre pacientii care isi asteapta randul la masa. Sala de mese e neincapatoare. Micul dejun consta in ceai, paine cu margarina si putin gem. La doi pasi de sala de mese sunt toaletele. Dr. Camer ne sfatuieste sa nu ne aventuram pe acolo. Nu o ascultam, dar regretam imediat. “Ne trebuie multe, spune dr. Andrea Camer. Nimeni nu ne ajuta. Casa de Asigurari de Sanatate ne reproseaza ca nu gestionam banii, DSP-ul ne da amenzi pentru ca e cazuta faianta. Aici e nevoie de o investitie de peste 2 miliarde de lei. Ministerul nu da fonduri, iar noi, angajatii care le aducem de acasa bolnavilor mancare si haine, platim amenzi”.
Bolnavii fac foamea in spital
Alocatia de hrana pentru un bolnav internat in sectia de psihiatrie este, prin lege, de 70.000 de lei, mai mare decat cea pentru bolnavii din alte sectii, care coboara pana la 47.000 de lei. Sectia externalizata de psihiatrie primeste hrana de la bucataria Spitalului Buhusi. E saracacioasa, cat sa nu moara bolnavii de foame. Mancarea se pregateste la gramada, iar conducerea spitalului si contabilul nu stiu ca alocatiile sunt diferentiate. “Ne descurcam greu cu hrana, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Mai ales acum, iarna, cand utilitatile sunt scumpe. Incercam, totusi, sa le dam bolnavilor de la psihiatrie carne de doua ori pe saptamana. Vom incerca sa facem din nou contract si pentru branzeturi, caci l-am reziliat anul trecut din cauza banilor”. Conducerea spitalului promite ca va incerca sa gaseasca fonduri pentru reabilitarea sectiei de psihiatrie. Pentru inceput, se doreste inaltarea gardului cu sarma ghimpata.Scris de Doina MINCU
