Criticul literar Bogdan Crețu a dezvăluit că nu știe să răspundă la o întrebare din examenul de Bacalaureat bazată pe un text scris chiar de el.
Examenul național de Bacalaureat din sesiunea iulie 2024 a inclus un fragment din lucrarea sa „De ce nu ne mai înțelegem între noi, deși pretindem că vorbim aceeași limbă” din revista „Timpul” (iunie-iulie 2023).
Textul lui Bogdan Crețu abordează tema schimbărilor în limba română și influența crescândă a limbii engleze, ceea ce pare să creeze o barieră de comunicare chiar între vorbitorii nativi de română. Criticul observă că tinerii de azi folosesc din ce în ce mai multe anglicisme, uneori nejustificat, și exprimă o anumită îngrijorare cu privire la pierderea clarității și a purității limbii.
Întrebarea controversată
Printre întrebările adresate elevilor a fost și următoarea: „Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?”.
Bogdan Crețu a reacționat pe pagina sa de socializare, afirmând că nu știe să răspundă la această întrebare, ironizând situația și menționând că probabil ar deduce „tot felul de chestii nasoale”.
Reacția publicului
Reacția lui Crețu a generat diverse comentarii și a stârnit amuzamentul multor cititori. Unii au văzut în aceasta o critică subtilă la adresa structurii întrebărilor din examenele de Bacalaureat, subliniind complexitatea și, uneori, ambiguitatea acestora. Alții au apreciat umorul autoironic al criticului și modul în care acesta abordează propriile scrieri și interpretările lor.
Opinie personală
Ca răspuns la întrebarea despre pătrunderea în limba română contemporană a cuvintelor din limba engleză, este evident că fenomenul globalizării și expunerea intensă la cultura occidentală, prin intermediul internetului și al mass-mediei, au facilitat adoptarea rapidă a unor termeni englezești.
Această tendință este observabilă în special în rândul tinerilor, care preiau aceste cuvinte pentru a-și exprima mai ușor ideile sau pentru a fi percepuți ca fiind la modă. Într-un fel, aceasta reflectă o evoluție naturală a limbii, care se adaptează și integrează influențele externe, însă, așa cum subliniază și Bogdan Crețu, poate duce și la pierderea unor nuanțe esențiale și a specificității lingvistice.
În concluzie, reacția lui Bogdan Crețu la propria întrebare din examenul de Bacalaureat aduce în discuție nu doar natura subiectivă a interpretării textelor literare, ci și complexitatea procesului de evaluare a acestora.
