Comunitatea armenilor din Bacău a marcat sărbătoarea Crăciunului 2024 printr-o reuniune prietenească organizată la sediul Sucursalei județene a Uniunii Armenilor din România (UAR). Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană celebrează în fiecare an, pe 6 ianuarie, de Bobotează, sărbătoarea Nașterii Lui Hristos.
La invitația amfitrionilor reuniunii, familia președintelui Sucursalei UAR, Vasile Agop, cu soția Georgeta și fiii Armand și Corneliu, au venit, alături de membrii și prietenii comunității armenilor și președinții comunităților evreilor și germanilor, Hainrich Brif și Mihaela Brunhuber, cu famiiliile lor, dar și reprezentanții Filialei Bacău Cultul Eroilor, președintele Dănuț Voicu și secretarul Petru Done. Între invitați i-am revăzut și pe regizorul Florin Kevorkian și soția sa, actrița Denisa Mikesz, pe delicata și talentata pianistă Ozana Kalmuski Zarea și pe explozivul actor Valentin Braniște, dar și pe mulți dintre poeții, scriitorii și pictorii care cochetează cu acțiunile organizate la Sucursala UAR și organizate în Cercul de comunicare.
Bucatele sofisticate de pe masa pregătită pentru cinstirea Crăciunului au fost sfințite de părintele Petru Dinu, care a explicat apoi de ce este sărbătorită nașterea lui Iisus Hristos chiar de bobotează, ce impact a avut creștinarea armenilor acum circa 2.000 de ani și de ce respectă armenii ortodocși calendarul primar al creştinilor.
Debutul reuniunii a fost marcat și de sosirea lui Moș Crăciun, cu daruri pentru copii comunității armene, întruchipat de actorul Valeriu Braniște.
Tot în această reuniune, Filiala Cultul Eroilor din Bacău a înmânat președintelui Vasile Agop medalia „Centenarul Eroului Necunoscut”, centenar marcat în anul 2023.
De ce serbează armenii Crăciunul diferit de români
În ajunul Crăciunului armenesc, deputatul Varujan Pambuccian a explicat, în detaliu, de ce armenii au Crăciunul diferit de români. „Data nașterii Domnului Iisus Hristos – a transmis deputatul – nu o știe nimeni, pentru că nu este documentată nicăieri. Ce știm este opoziția creștinilor din primele două secole față de sărbătorirea oricărei date de naștere, inclusiv a datei nașterii Domnului Iisus, părinții primelor biserici creștine considerând acest obicei ca fiind unul păgân și ironizându-l în scrierile lor. Ceea ce sărbătoreau toți creștinii în această perioadă a anului era Epifania, pe 6 Ianuarie.”
În anul 336, Episcopul Romei, Papa Iulius I, a proclamat ca dată a Crăciunului 25 Decembrie, ultima zi de Saturnalii, zi în care romanii sărbătoreau nașterea Soarelui de Neînvins. Plasarea unei sărbători creștine peste una păgână era, de altfel, un obicei destul de uzitat de biserică. Așa a devenit 25 Decembrie ziua în care majoritatea creștinilor sărbătoresc Crăciunul.
Și cei de rit vechi (pe calendarul Iulian, adică) și cei de rit nou (pe calendarul Gregorian). Doar că 25 Decembrie Iulian înseamnă 7 Ianuarie Gregorian și de aceea creștinii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 Ianuarie. Biserica Armeană nu avea de ce să facă asemenea suprapuneri peste sărbători păgâne. În spațiul istoric armean creștinarea a avut loc relativ repede, astfel că în anul 301 când regele Drtad al IV-lea a decretat creștinismul ca unică religie a statului armean, majoritatea armenilor erau deja creștini.
De aceea nu a fost necesară nici mutarea datei Nașterii Domnului, nedocumentată în Noul Testament și identificată simbolic începând cu secolul al III-lea cu Epifania. „Acesta este motivul pentru care Biserica Armeană și alte câteva biserici orientale sărbătoresc Crăciunul așa cum a fost sărbătorit începând cu secolul al III-lea. Și tot acesta este motivul pentru care urarea de Crăciun este Cristos s-a născut și ni s-a revelat!» iar răspunsul la aceasta este Օրհնեալ է Յայտնութիւնն Քրիստոսի, adică «Binecuvântată este revelarea lui Cristos!»” – a mai explicat Varujan Pambuccian.
