Fondat în perioada 1926-1927 de către Societatea „Cultul Eroilor“, Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a fost menit să fie un loc de pomenire pentru cei căzuți în luptele Primului Război Mondial.
În perioada sa de înființare, Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a reprezentat un efort de centralizare a osemintelor eroilor descoperite în această regiune. În conformitate cu datele furnizate de Societatea „Cultul Eroilor“, în acest cimitir au fost adunate osemintele a peste 1.197 de morți de război, provenind din mai multe naționalități, inclusiv români, unguri, germani, ruși, italieni și sârbi.
Însă, chiar de la începuturile sale, cimitirul a fost marcat de ambiguități și neclarități în ceea ce privește identitatea și numărul exact al militarilor înhumați. De exemplu, documentele oficiale nu coincid întotdeauna în ceea ce privește numărul și identitatea acestora. Se estimează că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost înhumați suplimentar alți 108 militari germani, iar în anul 1944, conform Crucea Roșie Română, au fost adăugați încă 40 de militari germani.
În ciuda eforturilor inițiale de a comemora eroii din diversele naționalități, starea actuală a Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului a stârnit un val de controverse. În urma unei investigații efectuate de reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), s-a constatat că primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a intervenit în mod controversat asupra cimitirului.
Lucrările de renovare efectuate de autoritățile locale au fost criticate pentru că au modificat planurile inițiale ale necropolei din 1927. Au fost amplasate trei monumente comemorative ungare, iar elementele de identificare ale celorlalte naționalități nu se mai regăsesc în cimitir. În plus, aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) au fost amplasate fără a ține cont de apartenența națională a militarilor înhumați.
Aceste intervenții au stârnit indignare și polemici în rândul opiniei publice, atât la nivel național, cât și internațional. Ele au fost interpretate ca o tentativă de revizuire și reinterpretare a istoriei și a identității naționale, într-un context marcat de tensiuni etnice și politice.
În ultimii ani, cimitirul a fost în centrul unei alte controverse, dupa ce Primăria Dărmănești a realizat un complex memorial, în cadrul căruia a ridicat un monument și cruci de beton. Justitia a decis demolarea lor, după numeroase confruntări între români si maghiari, însă, anul trecut, după ce au fost eliminate, crucile de beton au fost înlocuite cu cruci de lemn, care nu mai au nevoie de autorizatii pentru a fi amplasate.
