Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Dragei mele sau dragii mele? (V)
Poziţia ortografilorAcademicianul Al. Graur nu discută în mod explicit subiectul, ci îl topeşte într-o tabletă publicată în „România literară” (1 apr. 1971), reluată în „Puţină gramatică” (II, Ed. Acad. R.S.R., 1988), sub titlul „Frecvenţă şi evoluţie”. Adjectivele feminine cu rădăcina terminată în -c, -g intrate de curând în limbă...
Vino în echipa JANDARMERIEI!
Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău recrutează candidați pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a cadrelor militare ale Jandarmeriei Române, în vederea ocupării celor 400 de locuri disponibile în cele două unități de învățământ postliceal care formează subofițeri jandarmi, respectiv:- Școala Militară de Subofițeri...
Dragei mele sau dragii mele? (IV)
Totuşi ce spun îndreptarele ortografice mai vechi...Cel din 1909, care aplică „Regulele ortografice” din 1904 ale Academiei Române, se ambiţionează să fie model de aşezare a unui adjectiv pe cele patru paliere clasice: „drag, -gă; dragi, -ge” şi, special pentru feminin, „dragă, -ge; art. -ga; g. -gei, pl. -gele”....
Dragei mele sau dragii mele? (III)
Alte dicţionare academice
Se poate observa cu uşurinţă că nu intră în atenţia noastră dicţionarele de autor, a căror subiectivitate în tratare este declarată, ci doar acelea care transmit autoritatea celui mai înalt for ştiinţific – Academia Română. Să deschidem unul din 1958: Dicţionarul limbii române moderne (DLRM), unde găsim...
Dragei mele sau dragii mele? (II)
RevenireNu am bănuit că va fi nevoie de continuarea discuției pe tema de mai sus, dar faptul că se scrie și se discută despre o chestiune de ortografie nu poate decât să-i bucure pe lingviști. Aceștia sunt însă datori să intervină și să ofere în primul rând conținutul normei...
Cum mi-am petrecut Ziua Culturii Naţionale
Academia Română, la postRespectându-şi menirea, Radio-România Actualităţi l-a invitat, la prima oră, pe Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a acordat limbii române un spaţiu egal cu cel dedicat culturii în general. Fără a fi provocat, a stabilit locul, onorabil, al limbii noastre – 15 – între cele câteva...
Arheologie lexicală: Bacovia, la Teatru
Dilemă vecheDatează din secolul trecut: firma teatrului băcăuan includea cuvântul Bacovia, aflat la el acasă, după cum se va vedea. De aici şi până la a-i aşeza alături termenul lipsă (?) n-a fost decât un pas, pe care l-au făcut nu numai spectatorii doritori de a da, în opinia...
Văz şi auz
PRIMA, NU ULTIMA! Pe 30 decembrie, la radioprogramul „Între prieteni” (RRA), Dan Creţa le cere numeroşilor săi ascultători să propună cuvântului anului 2020. După circa zece minute, îl aflăm: speranţă. Cine zicea că nu mai avem nici măcar speranţe?CINE NU ŞTIE GRAMATICĂ PLĂTEŞTE. Suntem anunţaţi de posturile publice de...
De la Cioran citire (II)
Meditaţie la început de an
„Durerea este o senzaţie; suferinţa, un sentiment. Nu e corect să spui o senzaţie de suferinţă.” (1 ianuarie 1960)
Întrebare fără paranteze
„Cel mai mare păcat din lume este indiscreţia! A binevoitorilor, a celor care ne iubesc. (Sfântă Indiferenţă, unde eşti?)” (28 decembrie 1965)
Bilingvism
„O după-amiază întreagă am...
De la Cioran citire (I)
De vorbă cu noi
Nu toate interpretările la adresa celui ce ne-a lăsat „Schimbarea la faţă a României” (apărută în 1936 şi revăzută de autor, în 1990) sunt juste. Cine a avut răbdarea de a parcurge însemnările din „Cahiers” (Paris, Editura „Gallimard”, 1997; 2000), traduse în română în 1999-2000, ar...
Teleşcoala noastră (XVII)
Întoarcerea profesorului la uneltele saleLăudam în câteva rânduri lecţiile de matematică de la TVR 2 pentru că au în partea de sus a tablei o înşiruire de 10 paşi pe care îi parcurge profesorul, interesat nu doar de ce spune (informaţia transmisă), ci şi de cum spune (tehnica comunicării)....
Ortograful nostru
Omniprezent de câteva decenii
Cred că niciun învățător sau profesor de limba și literatura română care a avut de pregătit un simplu referat, dar în special o lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I pe teme de ortografie nu a ocolit lucrarea lingvistului George Beldescu (16 nov. 1920, Odobești) „Ortografia...
Teleșcoala noastră (XVI)
„Lada de croitor a morfologiei”Așa a fost numit adverbul, dar nu pentru a-l face sinonim cu obiectele inutile (cum s-a spus), ci pentru a-i evidenția resursele nebănuite și posibilitatea de a ne scoate din impas când dorim a ne nuanța exprimarea. C. O., profesoara de serviciu din zilele de...
Văz şi auz
RUDĂ CU POETUL. Andrei şi Alecsandri au rădăcină (sau tulpină, dată fiind localizarea pe partea a doua a marelui nume) comună. Virtutea, energia, prestanţa au legătură cu grecescul andros „bărbat”, „om deplin” (cum ar spune Constantin Noica, referindu-se la Mihai Eminescu). Alipind capul – tot un grecism, alexo „a...
