În ediția din 21 februarie 1970, ziarul Steagul Roșu publica o fotografie sugestivă a ceea ce numea „moderna fabrică de bere” din Bacău. Imaginea surprindea un ansamblu industrial impunător, cu silozuri cilindrice, hale de producție și corpuri administrative masive – o construcție care, la doar patru ani de la inaugurare, devenise deja un simbol al dezvoltării economice locale.
Fabrica fusese...
O fotografie realizata in aprilie 1944, langa orasul Bacau, dupa cum scrie pe spatele ei, infatiseaza mai multi soldati germani alaturi de un tun de 105 mm.
Regulamentul Organic a fost un fel de Constitutie a Moldovei si Tarii Românesti promulgat de autoritatile rusesti pe la 1831-1832 si care a fost in vigoare pâna la Unirea Principatelor. Radu Rosetti povesteste, in memoriile sale, cum erau tratati robii tigani de catre stapâni.
„O pata foarte urâta a...
Radu Rosetti povesteste modul in care se adunau impozitele in Moldova, la mijlocul secolului al XIX-lea. La intâmplarea povestita mai jos, petrecuta la Caiuti, a asistat personal.
„Dupa ce ne-am intors la Caiuti, am asistat la o scena caracteristica a moravurilor administrative de atunci. Tata fiind dus in tinutul Neamtului,...
Radu Rosetti, unul dintre cei mai apreciati memorialisti români, povesteste, la un moment dat, despre un incident petrecut la Slanic Moldova si care l-a avut ca actor principal pe viitorul domn Alexandru Ioan Cuza.
„Tot lui Cuza îi datoresc amintirea unui incident care ar fi putut deveni tragic. Luam mesele...
- „Ne vedem la Aroneanu”, zicem dar stim cine a fost acest Aroneanu? -Stim unde este „Tic-Tac”, dar stim de unde-i vine numele? -De ce la „Podul Palosanu” nu vedem nici un pod?
Bacaul nostru, urât sau frumos, vesel sau trist, insorit sau plumbuit, este, indiferent de parerile subiective, si...
In monografia sa dedicata orasului, fostul primar Costache Radu povesteste si maniera in care administratia locala a rezolvat problema prafului de pe uliti.
"Colbul care se punea mai mult de un lat de mână pe străzi când erau călduri mari, dacă nu era ostoit cu vreo ploaie, era împrăştiat de...
Continuam incursiunea in istoria orasului, pe baza amintirilor fostului primar Costache Radu, publicate in monografia „Bacaul de la 1850 la 1900”.
„Pâna la 1867 pitariile se mai inmultira, erau patru; dar se inmultira si naravurile pitarilor, care erau acum toti evrei. Pâinea alba o vindeau scump, 25 parale si cea...
Astazi, o noua incursiune in istoria orasului, pe baza amintirilor fostului primar Costache Radu, publicate in monografia „Bacaul de la 1850 la 1900”.
„De la 1850 pâna la 1860 casapiile si casapii erau mai toti români si unguri. Aveau si evreii scaunul lor, a caror vite le taia hahamul. Oca...
În Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decât în alte parti, fara mari abateri de la traditiile inradacinate de sute de ani. În preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri împrumutate...
Dupa aproape opt decenii de la cea dintâi aparitie a Diorilor – moment de nastere a presei bacauane, regele neincoronat al acesteea avea sa fie declarat „Luptatorul”, devenit decanul de drept, mai apoi si de vârsta, al perioadei ce a urmat. Nu-i permitea sa fie rege ideologia careia...
Schimbare in continuitate. Ziarul Desteptarea - de la istoria clipei, la clipe de istorie
Clipa de istorie care s-a numit, acum 26 de ani, ziua de 22 Decembrie, a marcat viata unei intregi natiuni. Judecând deja la scara istorica evenimentele, totul s-a schimbat intr-o clipa: de la orânduirea politica si...
Un veac si jumatate de presa in tinuturile Moldovei de Mijloc. Era 21 septembrie 1867, când, in Bacau, apare prima publicatie – DIORILE, periodic, cu aparitie saptamânala, pâna la 16 aprilie 1868. Incepe astfel istoria presei bacauane, initiatorii, “pionierii” fiind Iancu Negura, D. Holban, Mihai Climescu, Stefan Costandachi si...
Continuam periplul prin istoria Bacaului, asa cum ne-a fost prezentata in monografia scrisa de fostul primar Costache Radu.
„Inainte de 1839 nu era nici o scoala publica in oras. Odraslele boieresti si acei cu dare de mâna invatau carte in strainatate, mai cu seama la Paris. Negustorii si toti ceilalti...
