Reforma administrativ-teritorială a României ar putea duce la dispariția a 15.000–18.000 de funcții de aleși locali, fără ca satele să fie desființate. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea susține că reorganizarea trebuie să urmărească reducerea cheltuielilor administrative și îmbunătățirea serviciilor publice, iar procesul ar putea fi realizat într-un interval de aproximativ 20 de săptămâni.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Dragoș Benea, implicat în grupul de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat principalele obiective și criterii care ar urma să stea la baza reorganizării administrației locale.
Potrivit acestuia, reforma trebuie să urmărească două obiective fundamentale: reducerea substanțială a cheltuielilor cu aparatul administrativ și creșterea calității serviciilor publice pe termen mediu și lung.
„Pentru asta plătesc, de fapt, cetățenii”, a subliniat europarlamentarul.
Între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea din administrație
Una dintre cele mai importante consecințe ale reformei ar putea fi reducerea semnificativă a numărului de primari, viceprimari și consilieri locali.
Dragoș Benea estimează că între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea din actuala structură administrativă, ca urmare a reorganizării.
Europarlamentarul a ținut însă să precizeze că reforma nu presupune dispariția satelor și nici modificarea arhitecturii administrative consacrate de Constituție.
„Localitățile nu vor dispărea, satul rămâne pentru că nu modificăm arhitectura administrativă consacrată de Constituție, dar pot dispărea între 15 și 18.000 de aleși locali”, a explicat acesta.
Reducerea numărului de funcții politice și administrative ar urma să contribuie la diminuarea cheltuielilor publice, în paralel cu o reorganizare a serviciilor oferite cetățenilor.
Criteriile reorganizării: populație, economie și acces la servicii
Potrivit lui Benea, reorganizarea administrativ-teritorială nu ar trebui să fie rezultatul unor negocieri exclusiv politice, ci să se bazeze pe indicatori obiectivi și verificabili.
Printre criteriile avute în vedere se numără evoluția demografică, capacitatea administrativă, sustenabilitatea economică, accesibilitatea, conectivitatea și calitatea serviciilor publice locale.
Aceste informații există deja în bazele de date publice, susține europarlamentarul, fiind necesară corelarea lor pentru stabilirea unei imagini reale asupra situației administrației locale și a costurilor menținerii actualei organizări.
Procesul ar urma să implice mai multe instituții centrale, între care Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Muncii și Ministerul Fondurilor Europene.
La nivel local, consultările ar urma să se desfășoare prin intermediul unor comitete județene pentru reorganizare.
Critici la adresa celor care susțineau anterior comasarea comunelor
În mesajul său, Dragoș Benea a lansat și un atac politic la adresa celor care, potrivit acestuia, susțineau până recent necesitatea urgentării reformei, dar care acum contestă oportunitatea reorganizării.
Europarlamentarul afirmă că unele dintre vocile care pledau pentru desființarea comunelor incapabile să se susțină financiar au devenit între timp adversare ale schimbării.
„Au apărut inevitabilii ipocriți de serviciu”, a comentat Benea, acuzând o schimbare de poziție în rândul unor susținători ai fostului guvern.
Acesta a invocat și celebra formulă a personajului Farfuridi din opera lui Caragiale, referitoare la dorința de a revizui fără a schimba nimic.
În opinia sa, reforma trebuie pregătită temeinic, fără decizii pripite, dar și fără amânări repetate.
Consultare locală, dar nu neapărat referendum
Un alt aspect important semnalat de europarlamentarul PSD privește procedura prin care ar putea fi realizată reorganizarea.
Dragoș Benea consideră că procesul trebuie să includă consultări locale transparente și să respecte drepturile minorităților naționale, conform angajamentelor asumate de România la nivel european.
Totuși, acesta susține că organizarea referendumurilor locale nu reprezintă o condiție obligatorie pentru realizarea reformei.
„Consultarea este NECESARĂ, dar nu e obligatoriu referendumul local pentru reorganizare”, a precizat europarlamentarul.
Reorganizarea ar urma să fie fundamentată inclusiv prin memorandumuri și hotărâri aprobate de Guvern, în limitele cadrului constituțional și legislativ aplicabil.
Reforma ar putea modifica și numărul parlamentarilor
Dragoș Benea atrage atenția că utilizarea populației rezidente drept criteriu de referință ar putea produce efecte nu doar asupra administrației locale, ci și asupra reprezentării parlamentare.
Astfel, raportarea la numărul persoanelor care locuiesc efectiv într-o anumită zonă, și nu doar la datele privind populația după domiciliu, ar putea influența viitoarea structură a Parlamentului și numărul mandatelor.
Această abordare ar putea avea consecințe importante pentru județele afectate de depopulare și migrație, inclusiv pentru județul Bacău.
„Ce nu am realizat în 20 de ani, să realizăm în 20 de săptămâni”
În finalul mesajului său, europarlamentarul PSD a pledat pentru accelerarea procesului de reorganizare administrativ-teritorială, apreciind că România a amânat prea mult o reformă considerată necesară.
„Cred că putem fi de acord că e dreptul suveran al Guvernului României să-și asume, într-un orizont rezonabil de timp, o reformă administrativ-teritorială pe care contribuabilii o așteaptă, totuși, de peste 20 de ani”, a afirmat Benea.
Acesta a încheiat cu un obiectiv ambițios: „Poate că a sosit momentul ca ce nu am realizat în 20 de ani, să realizăm în 20 de săptămâni”.
Deocamdată, discuțiile se află în etapa de stabilire a criteriilor și a mecanismului de reorganizare. Nu a fost prezentată o hartă finală a viitoarelor unități administrativ-teritoriale și nici o listă a comunelor sau orașelor care ar putea fi comasate.
Pentru județul Bacău, unde există numeroase comune cu populație redusă și resurse bugetare limitate, viitoarea reformă ar putea aduce schimbări importante în organizarea administrației locale. Dimensiunea acestora va depinde însă de criteriile finale și de soluțiile legislative care vor fi adoptate.
