Au râs unii când am scris că accesul la Internet va fi permis doar cu buletinul. Iată că în Parlament a fost depusă o inițiativă legislativa în acest sens. Desigur, nu spune explicit ca se va cere buletinul, mecanismul este mult mai pervers.
La prima vedere, propunerea legislativă depusă în Parlament pare greu de contestat. Limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale răspunde unei preocupări reale: dependența de ecrane, cyberbullying-ul, conținutul violent sau sexual și algoritmii care pot influența dezvoltarea emoțională a minorilor.
Însă, ca în multe inițiative legislative din domeniul digital, adevărata provocare nu este scopul, ci modul în care acesta poate fi pus în practică.
Problema nu este interdicția, ci verificarea vârstei
Proiectul stabilește că simpla bifare a unei date de naștere nu va mai fi suficientă. Platformele vor avea obligația să implementeze mecanisme „eficiente” de verificare a vârstei, bazate pe standarde europene și conforme cu legislația privind protecția datelor.
Sună bine. Dar cum poate o platformă să verifice cu adevărat dacă un utilizator are 14 sau 16 ani?
În practică, există foarte puține soluții. Cea mai simplă și mai sigură este solicitarea unui act de identitate, a unui pașaport sau a unui permis de conducere. Unele platforme folosesc deja această metodă pentru verificarea identității sau recuperarea conturilor.
Asta înseamnă însă că nu doar copiii vor trebui să își dovedească vârsta, ci, cel mai probabil, toți utilizatorii.
Milioane de români ar putea fi obligați să își încarce actele de identitate
Cum poate o platformă să știe dinainte cine are 14 ani și cine are 40?
Nu poate.
Pentru a evita sancțiunile, cea mai sigură variantă pentru operatorii platformelor ar fi verificarea tuturor conturilor, indiferent de vârstă. Practic, fiecare utilizator ar putea fi nevoit să încarce o fotografie a cărții de identitate sau să treacă printr-un proces de verificare biometrică.
Acest lucru ridică întrebări serioase privind confidențialitatea datelor personale.
Deși proiectul insistă că verificarea trebuie să respecte Regulamentul european privind protecția datelor (GDPR), realitatea este că milioane de documente de identitate ar ajunge să fie procesate de companii private, multe dintre ele cu sedii în afara României.
Riscul nu este doar colectarea datelor
Nu este vorba doar despre faptul că platformele vor deține copii ale actelor de identitate.
Există și riscul breșelor de securitate, al utilizării acestor informații în scopuri comerciale sau al unor verificări biometrice tot mai invazive.
În ultimii ani au existat numeroase incidente informatice în care baze de date considerate sigure au fost compromise. O fotografie a cărții de identitate este mult mai sensibilă decât o adresă de e-mail sau un număr de telefon.
Va funcționa cu adevărat?
Experiența altor state arată că interzicerea accesului este mult mai ușor de scris într-o lege decât de aplicat în practică.
Copiii folosesc frecvent conturile părinților, VPN-uri sau alte metode prin care pot ocoli restricțiile. În schimb, adulții sunt cei care vor suporta povara procedurilor suplimentare de verificare.
Rezultatul ar putea fi paradoxal: milioane de utilizatori legitimi obligați să își dovedească identitatea pentru a împiedica accesul unei categorii de utilizatori care, în multe cazuri, va găsi metode de evitare a restricțiilor.
Protecția copiilor rămâne necesară
Asta nu înseamnă că proiectul nu urmărește un obiectiv legitim. Studiile arată că expunerea excesivă la rețelele sociale poate avea efecte negative asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților, iar limitarea accesului la conținut periculos reprezintă o preocupare împărtășită de tot mai multe state europene.
Proiectul mai prevede și măsuri apreciate de specialiști, precum activarea implicită a conturilor private pentru adolescenți, dezactivarea publicității personalizate pentru utilizatorii sub 18 ani și restricționarea mesajelor primite de la persoane necunoscute.
Întrebarea esențială
Dezbaterea nu este dacă minorii trebuie protejați online. Aproape toată lumea este de acord că da.
Întrebarea este dacă această protecție justifică obligarea tuturor utilizatorilor să își demonstreze identitatea în fața platformelor sociale și dacă există suficiente garanții că aceste date vor rămâne în siguranță.
Ca în multe proiecte legislative din era digitală, intenția este una lăudabilă. Rămâne însă de văzut dacă soluția aleasă nu va crea probleme noi, poate chiar mai sensibile decât cele pe care încearcă să le rezolve.
