Majoritatea regiunilor agricole afectate – ANM avertizează asupra impactului asupra dezvoltării plantelor și calității producției
Seceta pedologică continuă să afecteze grav culturile de porumb neirigat din România, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM), care a emis o prognoză agrometeorologică valabilă pentru perioada 19–25 iulie. Situația se anunță critică în aproape toată țara, iar efectele asupra producției agricole încep deja să se facă simțite.
Potrivit ANM, rezervele de umiditate din sol pe adâncimea de 0–100 cm – esențiale pentru dezvoltarea porumbului – se vor încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, ceea ce echivalează cu secetă pedologică moderată, puternică și chiar extremă în unele regiuni. Zonele cele mai afectate sunt Maramureș, Dobrogea, Banat și Crișana, dar și suprafețe agricole extinse din Oltenia, Muntenia și Transilvania, precum și estul Moldovei.
Impact vizibil în câmp: plante slăbite și boabe subdezvoltate
În aceste regiuni, procesele de creștere și dezvoltare la porumb și alte culturi prășitoare sunt serios afectate. Porumbul manifestă simptome clare de stres hidric: frunzele se îngălbenesc sau se usucă, iar știuleții dezvoltă boabe șiuștave – incomplete și cu conținut scăzut de substanță. Floarea-soarelui, de asemenea, prezintă o vegetație medie și slabă pe terenurile afectate, cu semințe mai mici și mai puțin dezvoltate.
Culturi care își mențin ritmul
Există însă și zone în care agricultura își urmează cursul normal. Aprovizionarea cu apă a solului este satisfăcătoare și apropiată de optim în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, precum și în unele părți din Muntenia și estul Olteniei. În aceste regiuni, porumbul se află în fazele de apariție a paniculului, înflorire și mătăsire, iar hibrizii timpurii avansează spre maturitatea în lapte.
Floarea-soarelui înregistrează, de asemenea, un ritm de dezvoltare constant: de la formarea și creșterea capitulului până la înflorire și maturitate ceară. Sfecla de zahăr și cartofii pentru consum continuă să se dezvolte, dar cu semne de îngălbenire prematură a frunzelor, mai ales la soiurile de vară.
La culturile pomicole, mărul și părul se află în faza de acumulare a zahărului în fructe, iar la cais, piersic și prun se desfășoară maturarea și recoltarea. Vița-de-vie traversează etapele de creștere a frunzelor, lăstarilor și dezvoltare a boabelor, fără perturbări majore.
Tablou meteo: temperaturi în creștere și ploi torențiale izolate
Pe fondul acestor evoluții, vremea din următoarele zile va aduce o încălzire treptată, cu temperaturi medii diurne între 16 și 27°C la începutul intervalului și până la 31°C spre final. Maximele termice vor urca frecvent până la 39°C, ceea ce va accentua deficitul de apă din sol, în special în zonele cu secetă deja instalată.
Minimele vor coborî până la 8°C în estul Transilvaniei, dar în restul teritoriului se vor menține între 14 și 24°C. Pe plan pluviometric, sunt prognozate ploi locale de scurtă durată, uneori torențiale, însoțite de fenomene convective (descărcări electrice, grindină, intensificări ale vântului).
Lucrările agricole pot continua, cu unele limitări
Condițiile meteorologice vor permite desfășurarea activităților agricole (erbicidări, tratamente fitosanitare, prașile mecanice, recoltare) în zilele fără precipitații, precizează specialiștii ANM. Totuși, calitatea producției la porumb, floarea-soarelui și alte culturi sensibile la secetă este deja compromisă parțial în unele regiuni, iar perspectivele pentru a doua parte a verii depind critic de regimul de ploi din lunile august și începutul lui septembrie.
Semnal de alarmă pentru decidenți
Agricultorii se confruntă astfel cu un nou an agricol incert, în care schimbările climatice și lipsa sistemelor de irigații eficiente agravează vulnerabilitatea culturilor. Seceta pedologică nu mai este o excepție, ci o realitate recurentă, cu implicații economice majore.
În lipsa unor măsuri rapide de susținere și adaptare – de la despăgubiri la investiții în irigații și consultanță agronomică – România riscă o scădere importantă a randamentului agricol, cu efecte directe asupra prețurilor și securității alimentare.
