Motto:
asi viata asta a noastra ca un bocet
de mahala aruncat peste tipatul lumii nici macar o jalnica luna la care sa latre dogit a pierzanie amaratii caini din pompei” Ion Fercu
Blagesti este o comuna de gradul I. Acest grad nu este dat doar de numarul de locuitori (7200), nici numai de suprafata terenului (9000 de hectare), la care se adauga 10.000 ha de padure sau de faptul ca aici functioneaza noua scoli, sase gradinite, in care intra in fiecare dimineata peste 80 de cadre didactice. Primarul comunei, Laurentiu Munteanu, spune ca aici au trait si traiesc oameni care au scos numele localitatii in lume. Prima atestare documentare a Blagestiului, spun cronicile, este pe la 1436. Cum pomenirea localitatii se face in context, cu megiesi si nume de familii, este de presupus ca oamenii s-au asezat aici cu mult timp in urma. Istoricii lucreaza, insa, cu documente. Localnicii nu traiesc aici mai bine sau mai rau fata de ceea spun statisticile nationale. Tranzitia a facut ravagii si la Blagesti: someri, familii care traiesc din ajutorul social, dar si exclusiv din alocatia copiilor, cum sunt foarte multe cazuri la Poiana Negustorului sau Sipote. Navetisti catre santierele judetului sau din tara, dar si la fabricile din Buhusi, Roznov sau Savinesti, blagestenii s-au trezit intr-o noapte ca ar trebui sa se apuce de altceva, adica de ceea ce stiau cel mai bine razesii: cresterea animalelor si cultivarea pamantului. Nu prea le-a convenit la inceput, insa apelul la istorie si rasaritul Soarelui in fiecare zi, i-a pus pe calea cea buna. De fapt, ca sa fim drepti, si luam de bune ce ne spunea primarul Munteanu, alta solutie nu exista.
Padurarii
sunt la putere
Poate cele 10.000 de hectare de padure poarta raspunderea. Este discutabil. Poate spiritul gospodaresc si de disciplina al oamenilor. Este posibil ca si politica sa aiba vreo vina. De ce am facut aceasta introducere? La Blagesti am intalnit o premiera nationala. Primarul Laurentiu Munteanu este de meserie padurar. El a fost primul primar de dupa Revolutie, insa in 1991 si-a dat demisia si s-a intors la treburile lui. A candidat din nou in 2004 si a fost ales. A trebuit ales din randul consilierilor si un viceprimar. Cele mai multe voturi le-a primit Gheorghe Murgu, padurar si el in comuna. O alta curiozitate pe care am inventariat-o este trecuta si ea in istoria recenta a comunei: patru consilieri locali sunt, nici nu se putea altfel, tot padurari. Dupa cum a iesit de la urne, Blagestiul este condus acum de o brigada silvica si, ne-au declarat multi oameni cu care am stat de vorba, blagestenii sunt multumiti de noua abrigada” de la conducerea localitatii. Asta nu presupune ca padurea a ramas a nimanui, locurile celor doi au fost luate de alti specialisti din domeniu.
Muza poeziei loveste in Vale
Dar poate cea mai frumoasa poveste am intalnit-o in satul Valea lui Ion. Un sat razasesc, cu oameni gospodari, mari crescatori de animale si, nu-i nici o noutate, multi dintre ei se ocupa de prelucrarea pieilor. Sunt deja renumiti in toata tara, pe care o si cutreiera de la un capat la altul, prin targuri si iarmaroace, pentru a-si prezenta si valorifica produsele: caciuli, sepci sau bundite.
De ce ii spune Valea lui Ion? Normal, primul cetatean care s-a asezat aici, il chema Ion. Urmatorii Ioni i-au respectat numele si i-au adus drept recunostinta prinosul lor de iubire prin poezie, prin creatie literara, dar si prin munca. Nu o sa va vina sa credeti insa in rafturile bibiliotecilor din Blagesti si, mai ales, din Valea lui Ion gasesti carti semnate de fii ai satului. Pe toti ii cheama Ion. Ba unii si-au luat numele literar de la denumirea satului. Toti trei sunt nascuti pe aceeasi ulita, toti trei au invatat in aceeasi scoala, iar acum cei trei poeti si prozatori sunt profesori la Liceul aIon Borcea” din Buhusi. La radacina lor sta un alt Ion, profesorul universitar dr. Ion Rotaru. Cine sunt cei trei atinsi napraznic de muza poeziei care cauta adepti pe o ulita din Valea lui Ion?
Ion Fercu este nascut pe 8 ianuarie 1952. Ion Tudor Iovian s-a nascut pe 1 ianuarie 1952. Cand cei doi au primit botezul, Ion din Vale se pregatea de gradinita. Pentru ultimii doi am folosit numele literare, asa cum si-au semnat ei cartile si sunt cunoscuti de critica si colegii de breasla. Din adolescenta, drumurile lor s-au despartit, Ion Fercu a terminat filozofia la Iasi, Ion Tudor Iovian s-a indreptat catre filologie la Bucuresti, iar Ion din Vale a fost atras tot de filozofie. Reunirea celor trei poeti din Valea lui Ion s-a intamplat in 1977, cand au devenit profesori la Sc. 4 si liceul din Buhusi.
Fisele literare ale poetilor din Valea lui Ion este impresionanta si nu vom mentiona decat cateva titluri.
Ion FERCU: Iadul de parada si Prizonierul prizonierului – poeme Teatrul Bacovia – 50 (documentar) Agonia Umanului – eseuri: Amantii absurdului – poeme Oaspetele – roman. Pentru romanul Oaspetele, Ion Fercu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacau, iar pentru Amantii Absurdului, Premiul revistei CARTEA. O remarca trebuie facuta in acest context. Ion Fercu este si un stralucit gazetar si un manager destoinic al Liceului aIon Borcea”.
Ion Tudor IOVIAN a debutat intr-un volum colectiv aSa aruncam tristetea in aer”. Au urmat volumele de poeme Padurea cu pini si Presiunea luminii, Dupa amiaza cu scaun gol, Soricelul Kafka pe foaie de hartie (Mica vicioasa poezia), Pagini alese, dar si volumele de eseuri Gherla imaginarului arghezian(Eseuri despre pamfletul arghezian) Baby-secol. Elegii dupa victorie, la toba, cinele si corn englez -poeme. Iovian a primit un premiu de debut pentru volumul Padurea de pini, Premiul Revistei ATENEU, dar si al Uniunii Scriitorilor, filiala Bacau, pentru volumul Baby-secol. Elegii dupa victorie, la toba, cinele si corn englez.
Ion din VALE: Interstitii si De veghe in lanul cu negara – volume de poeme.
O personalitate marcanta a literaturii romane s-a nascut tot in Valea lui Ion. Este vorba de profesorul universitar dr. Ion ROTARU. A predat stralucit la Universitatea Bucuresti si a facut stagii in Franta. Cartea de capatai a universitarului blagestean este O istorie a literaturii romane, in sase volume, care insumeaza peste 3000 de pagini. Si nu sunt singurii atinsi de geniul creatiei, tot din Valea lui Ion a plecat si invatatoarea Maria Sova, autoare a doua carti de povestiri pentru copii, Mihai Jigau, universitar, autor al mai multor studii care poarta sigla Institutului de Stiinte ale Educatiei, iar la doar o aruncatura de bat, pe o alta vale, la Buda, s-a nascut poetul George Chirila.
Fenomen, normalitate, destin, pura intamplare? Iata ce spune poetul si prozatorul Ion Fercu: aundeva, acolo sus, cineva conexeaza, nu stiu de ce, destine. Se amuza, experimenteaza, asta o fi slujba lui, nu stiu… Poate ca doar asa poate fi explicata aplecarea catre creatie pentru aceste trei fiinte nascute pe un metru patrat, cum spuneti dumneavoastra. Sau poate ca atunci cand a fost aruncata samanta indeletnicirilor, din greseala acel imputernicit al cerurilor a scapat pe toata ulita noastra numai si numai samanta literaturii”.
Si nu putem incheia eseul nostru despre Valea cu poeti, inainte de a spune ca Ion Rotaru, Ion Fercu si Ion Tudor Iovian au primit titlul de Cetatean de Onoare al orasului Buhusi. Nascuti in Valea lui Ion din Blagesti, ei si-au dat maturitatea la Buhusi, insa nu pierd nici o ocazie de a se intoarce mereu si mereu la matca, deoarece aUltima mea vizita in iad a fost un fiasco”, cum zice Fercu intr-un viers.Scris de Gheorghe BALTATESCU
