Vezi programul oficial anuntat de Casa Regala a României
13 august a fost declarata Zi de doliu national, in memoria Reginei Ana.
In zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern, drapelul naţional se arborează în bernă (coborît pe jumătate). Legea priveşte drapelele arborate permanent la sediul autorităţilor şi instituţiilor publice, al partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţămînt şi cultură, la punctele de trecere a frontierei, inclusiv la aeroporturile cu trafic internaţional, şi pe toate ambarcaţiunile care navighează sub pavilion românesc, precum şi toate drapelele arborate temporar.
De regulă, prin hotărîrile adoptate de Guvern cu fiecare ocazie în parte, doliul naţional produce schimbări în programul posturilor de radio şi televiziune şi al instituţiilor de cultură, precum şi în derularea evenimentelor culturale, artistice sau sportive care fuseseră programate pentru zilele respective.
Potrivit programului anuntat de Casa Regala, la ora 10.30, în Sala Tronului va avea loc o scurtă ceremonie religioasă în prezența ierharhilor Bisericii Ortodoxe Române și ai Bisericii Catolice. Evenimentul va fi consacrat Familiei Regale a României și Familiilor Regale străine prezente la funeralii.
La ora 10.55, sicriul Majestății Sale Defuncte va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal, chiar în fața palatului. Acolo va avea loc o ceremonie religioasă, în prezența ierarhilor Bisericii Catolice și ai Bisericii Ortodoxe Române. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. Accesul presei este liber. Cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piața Romană – Piața Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piața Charles de Gaulle – Arcul de Triumf, incepand cu ora 12. La Arcul de Triumf nu va avea loc nicio oprire și nu se va face slujbă religioasă.
La ora 15.00 va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine, prezente la eveniment. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș. Presa va avea acces în fața Noii Catedrale de la Curtea de Argeș.
Ceremonia se va desfășura în două părți: ora 15.00-15.50, în fața Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Noua Catedrală. Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeșului, în prezența Înalt Preasfinției Sale Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de București.
Prezența presei nu va fi permisă în incinta Noii Catedrale, nici înainte, nici pe parcursul ceremoniei de îngropare. Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.
Cărți de condoleanțe sunt deschise la Castelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Victoriei) și la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului.
Mesaje de condoleanțe pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje.
Cine a fost Regina Ana
Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris, și a fost fiica principelui René de Bourbon-Parma și a principesei Margareta a Danemarcei. Și-a petrecut copilăria în Franța. Era pasionată de pescuit și iubea mersul pe bicicletă, iar la vârsta de 12 ani, a urmat, la Paris, cursuri de scrimă. În 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, și-a urmat familia în Spania și, ulterior, în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o școală de Arte Frumoase, la New York (1939-1941). L-a cunoscut pe regele Mihai I al României la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. După doar o săptămână, regele i-a cerut mâna.
S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, la Palatul Regal, la ceremonie participând întreaga Casă Regală a Greciei. Căsătoria a fost oficiată de mitropolitul primat al Bisericii Elene, Damaskinos, arhiepiscopul Atenei și al întregii Grecii. După nuntă, a început exilul regelui Mihai și al soției sale.
Au locuit, până la sfârșitul anului 1948, la Vila Sparta, locuința reginei-mamă Elena din Florența. În 1949, s-au mutat într-o căsuță din suburbia La Conversion a orașului Lausanne din Elveția. La 26 martie 1949, s-a născut primul copil al cuplului regal, principesa moștenitoare Margareta, aceasta primind, la botez, numele bunicii materne, Margareta, care era, de altfel, și unul dintre numele de botez ale reginei Ana, existând, astfel, trei generații cu același nume. Pe toată perioada exilului, regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai în toate demersurile sale, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru țară, transmise la Radio Europa Liberă.
De asemenea, împreună cu regele, a scris o piesă de teatru, ”Alegerea”, despre lupta dintre sistemele capitalist și comunist și rolul credinței în salvarea omului, piesă ce nu a fost însă jucată niciodată în România. Mutarea în România a avut loc în anul 2001, la 18 mai, la Palatul Elisabeta, și la 1 iunie, la Castelul Săvârșin. De atunci, de marile sărbători creștine, în funcție de angajamentele publice, regele Mihai și regina Ana se aflau fie la Castelul de la Săvârșin, fie la Palatul Elisabeta din București. În vara anului 2008, Familia Regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleș, dar aceștia au declarat că porțile castelului vor rămâne mereu deschise românilor.
Regina Ana a încetat din viață la 1 august 2016, la spitalul din Morges, în Elveția.
