Campania electorala din aceasta toamna a mutat violenta de pe scena politica in societate. Niciodata, parca, alegatorii nu au fost atât de violenti in limbaj si comportament ca anul acesta iar vina pentru aceasta psihoza colectiva trebuie cautata, fara indoiala, la echipele de campanie ale candidatilor.
Sa fim clari: daca suntem corecti si judecam drept, niciunul dintre candidatii la presedintie nu are argumente care sa-l legitimeze ca fiind demn sa conduca tara in urmatorii cinci ani. Din acest motiv, consultantii electorali au decis ca, pentru a putea “vinde” candidatii lor, trebuie sa distraga atentia alegatorilor de la acestia.
Si au reusit, printr-o seama de elemente de manipulare, sa creeze doua curente de o violenta nemaintâlnita pâna acum: unul anti-Iohannis si unul anti-Ponta. Pentru ca, la fel ca si pâna acum, nu va fi un vot pozitiv, ci un vot negativ; lumea nu va vota pentru ca Ponta e bun sau Iohannis capabil, ci va vota impotriva lui Ponta sau impotriva lui Iohannis.
In acest context, argumentele rationale nu mai conteaza; importante sunt invectivele care sa prinda la “canalia de uliti”, cum se exprima Eminescu, acuzatiile care nu trebuie dovedite pentru ca sunt suficient de absurde ca sa fie demne de crezare, insultele, toate acestea propagate viral, prin intermediul retelelor sociale.
Riscul este mare. Alegerile trec dar noi ramânem. Societatea nu pleaca, nu se muta in strainatate, in ciuda unor exaltati care ameninta ca pleaca din tara daca iese unul sau altul dintre candidati. Conflictul ramâne, violenta naste violenta iar societatea va ramâne dezbinata pentru ca niste agenti de marketing au decis ca pentru a-si vinde stingatoarele, trebuie sa dea foc la intreg satul.
