Primul președinte indigen al Boliviei, Evo Morales, era forțat să demisioneze în noiembrie 2019, după ce câștigase un nou mandat. După o tactică brevetată în Europa, Opoziția a contestat alegerile, a acuzat frauda electorală iar Armata a susținut acuzațiile. După ce Morales a plecat din țară, forțele de ordine au început intimidarile la adresa susținătorilor săi, au existat violențe cu morți și răniți. Senatoarea Jeanine Anez s-a proclamat președinte interimar însă, în octombrie anul trecut alegerile au fost câștigate de Luis Arce, din „Movimiento al Socialismo” (MAS), sub stindardul căreia a candidat de cinci ori și Morales.
La câteva luni de la alegeri, fosta președintă interimară, Jeanine Anez, a fost arestată sub acuzațiile de terorism, rebeliune și conspirație pentru rolul jucat în lovitura de stat care l-a forțat pe Morales să demisioneze. Guvernul a insistat că va urma un proces corespunzător, iar ministrul justiției, Ivan Lima, a declarat că ancheta împotriva Jeaninei Anez este legată de perioada în care aceasta a fost senator de opoziție, nu cât a fost președintele interimar. „Din acest motiv, privilegiile constituționale nu se aplică”, a spus el. Povestea este foarte interesantă. Pentru ca Jeanine Anez să poată ajunge președinte interimar, deși partidul ei luase doar 4% din voturi s-au petrecut lucruri foarte ciudate.
După președintele Morales, demisionează și vicepreședintele, dar și șefii celor două Camere în urma amenințărilor și a unei campanii de violențe soldate cu arderea caselor liderilor partidului și răpiri ale rudelor. Abia acum Anez poate ajunge președinte interimar, din postura de vicepreședinte al Senatului. Chiar și așa, ea s-a declarat președinte într-o sesiune a Senatului lipsită de cvorum, senatorii MAS care alcătuiesc majoritatea legislativului boicotând parțial din cauza temerilor pentru siguranța lor fizică. Nu este clar cum de, în ciuda unui debut în forță, Anez renunță să candideze și de ce structurile de forță au părăsit-o.
