„Am emis 37 de autorizații, față de 10 existente la preluarea mandatului”
Președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, respinge ideea că întârzierile în implementarea proiectului regional de apă și canalizare ar fi provocate exclusiv de emiterea autorizațiilor de construire. Într-o declarație publică făcută miercuri, 18 noiembrie, aceasta a prezentat cifre privind activitatea instituției și a enumerat mai multe cauze care, în opinia sa, au contribuit la blocarea sau încetinirea lucrărilor.
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bacău, finanțat prin Programul Dezvoltare Durabilă, are o valoare de peste 600 de milioane de euro și se confruntă în continuare cu dificultăți administrative și tehnice.
Miercuri a avut loc o nouă ședință de lucru la Consiliul Județean, dedicată monitorizării procedurilor de autorizare. Pentru joi, 19 noiembrie, este programată o altă întâlnire, la care vor participa și reprezentanții Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB).
Discuțiile vor viza documentațiile incomplete, neconformitățile și întârzierile înregistrate în procesul de emitere a autorizațiilor, urmând să fie analizate responsabilitățile și posibilele soluții pentru fiecare situație.
37 de autorizații emise în actualul mandat
Cristina Breahnă-Pravăț a prezentat o comparație între numărul autorizațiilor existente la momentul preluării mandatului și cele emise ulterior.
Potrivit acesteia, în octombrie 2024, când a devenit președinta Consiliului Județean, pentru proiectul regional de apă și canalizare fuseseră emise doar 10 autorizații de construire. În perioada care a urmat, instituția a emis alte 37 de autorizații destinate exclusiv acestei investiții.
Șefa administrației județene a insistat că aceste cifre nu includ autorizațiile pentru alte proiecte sau totalul documentelor emise de Consiliul Județean.
„37 de autorizații de construire emise în mandatul meu, exclusiv pentru acest proiect, față de cele 10 existente la preluarea mandatului. Dincolo de declarații, acestea sunt faptele!”, a transmis Cristina Breahnă-Pravăț.
Documentații greșite, drumuri în garanție și probleme cu utilitățile
Președinta CJ susține că întârzierile nu pot fi explicate printr-o singură cauză și că responsabilitățile trebuie analizate în raport cu toate instituțiile și firmele implicate.
Printre problemele semnalate se numără documentațiile tehnice incomplete sau întocmite cu erori de proiectanți, care necesită refaceri și completări înainte de emiterea autorizațiilor.
Alte dificultăți apar în cazul lucrărilor care afectează sectoare de drum aflate încă în perioada de garanție. Intervențiile asupra acestora presupun acorduri și clarificări suplimentare cu administratorii infrastructurii rutiere.
La acestea se adaugă problemele privind identificarea rețelelor de utilități existente, coordonarea intervențiilor și obținerea avizelor necesare.
Cristina Breahnă-Pravăț a făcut referire și la istoricul procedurilor de achiziție, precum și la lipsa de seriozitate și performanță a unor constructori, fără a nominaliza firmele vizate.
„Nu este o simplă formalitate”
Un alt argument invocat de președinta Consiliului Județean privește complexitatea documentațiilor necesare autorizării.
Potrivit acesteia, pentru anumite obiective, dosarul unei singure autorizații poate cuprinde zeci de bibliorafturi cu documente tehnice, care trebuie verificate și corelate cu avizele și acordurile prevăzute de legislație.
În aceste condiții, susține șefa CJ, accelerarea procedurilor nu poate presupune ignorarea cerințelor legale.
„Nu putem transforma automat toate întârzierile în acuzații la adresa Consiliului Județean”, a precizat Cristina Breahnă-Pravăț.
Un proiect început în 2016, încă afectat de blocaje
Investiția regională în infrastructura de apă și canalizare are un istoric îndelungat. Potrivit datelor prezentate de președinta CJ, proiectul a început în 2016, finanțarea primei etape a fost semnată în decembrie 2020, iar cea pentru etapa a doua, în mai 2024.
La zece ani de la demararea proiectului, procedurile de autorizare și problemele de implementare continuă să necesite întâlniri între instituțiile implicate.
Declarațiile Cristinei Breahnă-Pravăț vin într-un context în care responsabilitatea pentru întârzierile investiției reprezintă un subiect de dispută publică. Președinta CJ consideră că evaluarea activității instituțiilor trebuie făcută pe baza rezultatelor concrete, nu prin atribuirea generalizată a vinovăției.
„Băcăuanii nu au nevoie de competiții de imagine, ci de investiții finalizate. Avem nevoie de colaborare, responsabilitate și rezultate măsurabile”, a transmis aceasta.
Deși numărul autorizațiilor emise reprezintă un indicator al activității administrative, el nu reflectă, de unul singur, stadiul fizic al lucrărilor sau ritmul în care investiția se apropie de finalizare.
Rămâne de văzut dacă întâlnirile dintre Consiliul Județean, CRAB și celelalte părți implicate vor conduce la eliminarea blocajelor și la accelerarea efectivă a lucrărilor.
Pentru locuitorii județului, miza proiectului de peste 600 de milioane de euro rămâne extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare, iar rezultatele vor fi măsurate, în cele din urmă, prin lucrările finalizate și serviciile puse la dispoziția populației.

















