Asociatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Moldova, din care fac parte si fermieri din judetul Bacau, a organizat, in colaborare cu compania Agrana România, care detine fabrica de zahar Agrana din Roman, Ziua Sfeclei de Zahar. La eveniment au participat, alaturi de fermieri din toata Moldova, furnizori de input-uri (de seminte de sfecla de zahar, de pesticide si de ingrasaminte). Presedintele asociatiei, inginerul Ioan Puiu, ne-a vorbit, cu acest prilej, despre situatia din acest an a culturii de sfecla de zahar in zona Moldovei si despre sperantele fermierilor pentru anul agricol care abia a inceput.
Cum a fost, domnule presedinte, pentru cultivatorii de sfecla de zahar moldoveni, anul agricol 2015?
A fost un an foarte dificil. Noi ne aflam intr-o zona cu un climat foarte prielnic pentru aceasta cultura in nord-estul României, unde se afla si cea mai mare suprafata cultivata cu sfecla din tara noastra arondata unei fabrici de zahar. Vorbim de circa 8.400 ha, adica circa 37% din suprafata cultivata cu sfecla din România. In acest an, foarte secetos, clima nu ne-a ajutat. Solul a fost pregatit prost si am avut seceta chiar de la inceputul anului. Rasarirea plantelor a fost deficitara, ierbicidele nu au lucrat cum trebuie, nici ingrasamintele nu au fost folosite cum trebuie. Am inceput deja campania de recoltare a sfeclei de zahar si avem o prima estimare pe evaluarea productiei, de circa 30 de tone la hectar. Ceea ce inseamna pentru noi, fermierii, ca vom inregistra pierderi in acest an. Circa 50 – 60% dintre fermieri, chiar daca se vor acorda subventii mari, asa cum au fost promise de Guvern, vor inregistra pierderi.
Aveti, insa, o colaborare traditionala cu procesatorul de sfecla, fabrica Agrana. Cât va ajuta aceasta?
Ponderea sfeclei intr-o ferma a României este foarte mica, de circa 3 – 5% din suprafata cultivata. La Roman, insa, avem un sistem foarte bine pus la punct, care implica si procesatorul de sfecla, cu input-uri. Fermierii pot primi de acolo seminte, ingrasaminte. Partenerii nostri ne pot oferi pesticide tot in regim de prefinantare, cu plata la sfârsitul sezonului. Este o filiera a productiei foarte buna, cu un integrator foarte serios, Agrana România. Dar fermierii tot vor inregistra pierderi. Este vorba de apetitul pentru risc al fiecarui fermier de a continua cu sfecla de zahar.
Din aceasta perspectiva, cum va fi noul an agricol pentru cultivatorii de sfecla din Moldova?
Ne gândim foarte serios daca este bine sa continuam cu aceasta cultura pe suprafete mari sau sa avem o abordare mai atenta, la culturi pe suprafete mai mici, care sa asigure continuitate si procesatorului de sfecla din aceasta zona. Riscurile sunt foarte mari: investitii mari la hectar si o clima tot mai greu de anticipat, iar politicile guvernamentale nu sunt atât de solide incât sa avem siguranta ca se va intâmpla ceva. La aceasta ora, inca nu exista o hotarâre de guvern care sa dea siguranta fermierului ca va primi o subventie mai mare la sfecla. Sunt numai declaratii si estimari. Noi stim, din experienta anilor trecuti, care au fost tot secetosi (2009, 2012), ca fermierii vor continua sa planteze sfecla, dar pe suprafete mai mici, si ca sunt si fermieri noi care vor cultiva. Agrana are planuri foarte ambitioase pentru anul care vine, de 10.000 ha (fata de 8.400 in acest an). Va fi o alta tema pe care o vom aborda: pretul de baza al sfeclei. Sfecla este o cultura la care sunt cote de productie, iar pretul garantat este doar pentru sfecla in cota. Celalalt pret este mult mai mic. Cu toate ca investitiile la hectar sunt cele mai mari din sectorul vegetal, de 1.500 – 1.700 de euro.
Cum apreciati subventia la hectar propusa pentru cultivatorii de sfecla?
Subventia la sfecla va fi de 750 – 800 de euro la hectar. Foarte mare, atractiva. Insa nu avem o reglementare sau o hotarâre de guvern prin care sa fim siguri ca o vom primi. Si este foarte târziu, pentru ca in aceasta perioada ne pregatim pentru productia anului care vine. Si mai este o problema nereglementata: cu toate ca fermierii din Moldova sunt cei mai mari cultivatori din România, sistemul de cote nu a fost adaptat acestei realitati. Avem inca o cota mica. Cota României este de circa 22%, de 24.240 t de zahar, iar restul zaharului fiind platit la alt pret, cu circa 30% mai mic.
Care este reactia furnizorilor de input-uri vizavi de anul care a fost foarte greu in agricultura si fata de anul care vine, care nu se anunta nici el foarte bun?
Nu sunt nici ei fericiti. Sunt pusi in situatia de a recupera sume foarte mari de bani la sfârsitul sezonului, de a relua finantarea. Dar, aceasta este situatia, iar noi trebuie sa facem ca acest sistem de productie sa functioneze in continuare. Seceta a lovit puternic, iar preturile nu sunt la un nivel care sa acopere aceste pierderi. Sunt zone in România cu productie ceva mai buna ca in Moldova, iar acestea influenteaza pretul final al produselor pe care le comercializam in toamna. Este o situatie pe care trebuie sa o inteleaga si furnizorii de input-uri, sa asigure cofinantarea pentru anul urmator pentru toate culturile.
