Dupa un proces ce s-a intins pe trei ani, doi oameni de afaceri din Onesti, condamnati pentru trafic de persoane si exploatarea lor prin munca, au reusit, la Curtea de Apel, sa intoarca dosarul la prima instanta pentru rejudecare.
La baza deciziei au stat mai multe nereguli si incalcari ale legislatiei de catre prima instanta – inculpatii nu au fost reprezentati de un avocat la ultimul termen si astfel li s-a incalcat dreptul la aparare, instanta nu a administrat probe esentiale cerute in aparare de catre inculpati si a refuzat sa audieze un martor motivat de costurile prea mari.
Anul trecut, Tribunalul Bacau l-a condamnat pe O.V. la sapte ani de închisoare, iar pe fiul acestuia, O.M., la trei ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, au fost admise actiunile civile ale celor cinci victime si despagubiri in valoare de 87.300 euro pe care trebuie sa le suporte O.V. Acesta a mai fost obligat sa le plateasca bengalezilor câte 1.000 euro, pentru munca prestata timp de doua luni. Curtea de Apel Bacau a admis, luna trecuta, apelurile inculpatilor, a desfiintat sentinta Tribunalului si a trimis dosarul pentru rejudecare la aceeasi instanta.
Au muncit ca sclavii la o ferma de ciuperci
Cei doi oameni de afaceri din Onesti au fost trimisi in judecata, in stare de arest, in septembrie 2011. O.V. a fost acuzat ca, in iulie 2010, a recrutat cinci persoane din Bangladesh, prin intermediul SRB International – societate de recrutare, carora le-a promis ca le asigura locuri de munca bine platite (400 de euro pe luna), cazare si masa.
Bengalezii au intrat în România în noiembrie 2010 prin PTF Otopeni si au fost asteptati la aeroport de O.V. si O.M. Li s-au luat pasapoartele si le-au fost ceruti banii (câteva mii de euro) pentru obtinerea permiselor de munca. Timp de 4-5 zile, strainii au fost cazati în Bucuresti, dupa care au fost transportati la Onesti si cazati într-un apartament proprietatea lui O.V.
Aproape doua luni, spun anchetatorii, au muncit ca sclavii la o ferma de ciuperci administrata de O.V. Oamenii au povestit ca lucrau câte 10-14 ore pe zi, uneori si noaptea, inclusiv sâmbata si duminica. Nu au primit niciun ban pentru munca lor, iar mâncare li se dadea cât sa nu moara. Când sederea lor in România devenise ilegala, O.V. si O.M. au transferat victimele într-un imobil din comuna Bârsanesti. Aici, oamenii au stat aproape o luna.
In declaratiile date, bengalezii au vorbit despre umilintele la care au fost supusi în Onesti si Bârsanesti. Si martorii audiati au confirmat modul cum erau tratati “strainii”, umiliti, batjocoriti si infometati. Hrana lor intr-o zi era formata dintr-o banana, o jumatate de pâine si un suc. Si mai grav este, dupa cum spun unii, ca pentru a ajunge in România au fost nevoiti sa-si vânda din proprietati, iar acum au ramas pe drumuri.
Una dintre victime a declarat ca proprietarul agentiei SRB International i-a încasat un comision de 5.000 de euro care includea cheltuielile de transport si viza, din aceasta suma 1.000 de euro fiindu-i trimisi lui O.V. pentru obtinerea invitatiei, urmând sa-i mai dea acestuia 1.000 de euro la sosirea în România.
In declaratiile date, O.V. nu recunoaste ca ar fi încasat bani de la victime. O.M. a declarat ca nu stie ce afaceri aveau strainii cu tatal sau, dar a recunoscut ca i-a preluat de la aeroport si i-a transportat de la Bucuresti la Onesti si Bârsanesti.
