Despăgubiri de aproape 1,2 milioane de euro au intrat în conturile agricultorilor ale căror recolte au fost distruse, anul trecut, de secetă. Banii s-au plătit pentru culurile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță. Rămân neacoperite pagubele înregistrate la porumb și floarea soarelui. Ar fi vorba de sute de milioane de euro, despre care statul, însă, nu vorbește.
Fermierii băcăuani din 44 de localități au primit despăgubirile de secetă pentru culturile înființate în toamna anului 2021. În total, la nivelul județului Bacău, sunt înregistrați 541 de beneficiari, cu aproape 6.600 de hectare, afectate în diferite procente de lipsa prelungită a ploilor, 87% fiind cu grâu. Suma totală a despăgubirilor plătite se ridică la aproape 5,8 milioane de lei. Până la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, specialiștii Direcției Agricole au avut de evaluat situația din teren, inclusiv a celor care apucaseră deja să fie recoltate. Plata despăgubirilor s-a făcut pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță. Valoarea sprijinului acordat este în valoare de 1.500 de lei la hectar, proporțional cu procentul de calamitate. Inițial, au fost doar 9 județe unde s-au plătit despăgubirile, ulterior și restul fermireilor din țară fiind dezdăunați de stat.
Adevăratele pagube, ascunse sub preș
Oficialii de la București refuză să vorbească despre adevăratul dezastrul din agricultură. Și anume cel înregistrat la culturile înființate în primăvara anului trecut, respectiv porumb şi floarea-soarelui, unde, în ultimii ani, România ocupa frecvent prima poziţie la nivel european. Se estimează că, în județul Bacău, numai cultura porumbului reprezintă circa 69% (între 50.000 și 70.000 de hectare) din totalul suprafețelor totale însămânțate, iar floarea soarelui, alte câteva mii de hectare. Or, producțiile de porumb boabe au fost mai mult decât ridicole, în multe cazuri de doar câteva sute de kilograme la hectar (față de 8-9.000 de kg. la hectar, în anii normali). În aceste cazuri, pagubele sunt imense, aproape imposibil de acoperit de la bugetul de stat. Din păcate, după seceta care a înjumătățit producțiile fermierilor, și inflația le-a pus capac celor care muncesc pământul. Astfel, numai dacă socotim nivelul de preț la îngrășăminte și motorină, dar și la restul imputurilor din agricultură – semințe, pesticide etc. Colac peste pupăză, nici subvențiile care vin de la UE și de la stat nu se apropie măcar de cele plătite, de exemplu, fermierilor germani (de ex., în Germania, se plătesc156 de euro/ha pentru plata de bază pe suprafață). Grav este că nota de plată o achită … consumatorul final, din buzunarul căruia va fi susținută toată această poveste.
O rază de … liniște
În lipsa de reacție a autorităților, fermierii pot, eventual, să ia în calcul ca, la viitoarele culturi, să încheie o poliță de asigurare cu firmele de profil. Vorbim despre asigurarea împotriva riscului de secetă. Aici, însă, trebuie știut că asigurarea pentru secetă trebuie să se încheie cât mai curând după însămânțare, ținându-se cont și de perioada de subscriere a acestui risc, stabilită de către asigurători. Astfel, pentru riscurile de secetă și arșiță, se pot asigura culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui, 70% din prima de asigurare fiind subvenționate de stat, prin AFIR. Pentru această clauză, asigurătorul limitează atât suma asigurată pe hectar, cât și suprafața preluată în asigurare pe fiecare județ. Atenție!, însă, căci această asigurarea se poate încheia doar după efectuarea unei inspecții de risc a culturii și doar dacă respectiva cultură a fost asigurată deja, la același asigurător, pentru riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie). De reținut că vor fi despăgubite pierderile de producție înregistrate, evaluarea pagubelor urmând a se face în câmp, la momentul atingerii maturității culturii. Mai există și o altă clauză specială pentru care se pot încheia polițe de asigurare – indicele de secetă. În acest caz, se pot asigura culturile de grâu, soia, porumb și floarea-soarelui. Clauza se bazează pe umiditatea relativă a solului, la nivel de Unitate Administrativ Teritorială, măsurătorile fiind înregistrate de către sateliți de tip radar. Practic, riscul produs este evaluat parametric, ținându-se cont de date din satelit. Despăgubirile se acordă dacă se înregistrează un deficit de umiditate raportat la un istoric pe ultimii 14 ani de umiditate relativă a solului de pe aceeași Unitate Administrativ Teritorială. În fine, se mai pot asigura culturile de rapiță, orz, grâu, porumb, soia și floarea-soarelui pentru riscul de secetă parametrică. Ca și în cazul anterior (indicele de secetă), și acest produs este o soluție personalizată de asigurare a culturilor agricole împotriva riscurilor naturale, având ca sursă … sateliții. Acest produs de asigurare are la bază umiditatea relativă a solului, dar la nivelul parcelei fermierului. Despăgubirile se acordă în situația în care se înregistrează un deficit de umiditate raportat la un istoric pe ultimii 5 ani de umiditate relativă a solului la parcela care face obiectul asigurării. În acest caz, nu va fi nevoie de vizita în teren pentru a se face evaluarea, datele fiind transmise de către sateliți. Prin urmare, și evaluarea daunelor și plata despăgubirii se vor face mult mai rapid, în cel mult 10 zile de la data la care asigurarea încetează. Ar mai fi de spus că, la culturile de rapiță și cereale de toamnă, se mai poate acoperi și riscul de secetă pedologică în faza de răsărire. Doar că acest produs putea fi achiziționat toamna, la începutul anului agricol, imediat după finalizarea însămânțării. Astfel, fermierul poate să își recupereze cheltuielile de însămânțare, în cuantum de până la 1.000 lei/hectar, dacă în termen de 60 de zile de la însămânțare cultura nu răsare sau răsărirea este neuniformă.
