O inițiativă de excepție a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a readus România Mare la Alba Iulia. Pământ prelevat de pe 19 câmpuri de luptă și cimitire ale eroilor români căzuți în Primul Război Mondial din Bucovina de Nord, din Basarabia, din Cadrilater și din toate provinciile românești reunite în 1918 a fost depus în Urna Marii Uniri din Sala de Onoare a Catedralei Încoronării din Alba Iulia.
Acolo se află și pământul prelevat din Cimitirul Eroilor de la Oituz, de pe mormântul locotenentului erou Nicolae Macarie de la Poiana Sărată, precum și de lângă Monumentul Eroilor de pe Muntele Măgura și de pe câmpul de luptă de la Cireșoaia.
Am văzut cum rând pe rând săculeții albi cu pământ au fost depuși de tineri militari în urnă. Săculeți albi, în care puteai bănui că se află câte o fărâmă din sufletul neamului românesc tânjind de atâta vreme după ceea ce acum o sută de ani s-a numit România Mare. O Românie ale cărei hotare le vedem astăzi numai pe hărțile vechi. Acele hotare se regăsesc, acum, și în Urna Marii Uniri depusă la Alba Iulia, oraș care redevine, astfel, capitala României Mari.
Între aceste hotare un punct central este Bacăul. Orașul și județul.
Nu doar pentru că, geografic, se află pe harta țării, ci mai ales pentru că aici s-au dat unele dintre bătăliile hotărâtoare ale Primului Război Mondial, dar și pentru că Bacăul a fost legat acum o sută de ani de Blaj prin zborul istoric al unui avion care a adus pe Câmpia Libertății mesajul de încurajare al Armatei Române.
Un nou mesaj, la Centenar, va ajunge din nou de la Bacău la Blaj, pe 20 noiembrie, din partea noastră, a celor care astăzi sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Pentru că România Mare se află și în urnele vii ale inimilor care ne bat în piept.
