Dreptul la opinie aparține tuturor. Dar și dreptul opiniei la opinie. Drept pus pe rol și de surprinzătoarea, până la un punct, jurnalistă Denise Rifai, care pe sticlă dă de pământ, cu tupeu, de oricine îi apare în față. Dialogurile jurnalistei atrag telespectatorii ca magnetul, ceea ce se vede, evident, prin rating.
Rifai are un rol anume pe ecranul televizorului, dar și toată libertatea în mediul oferit de social media. Unde teleasta devine și ea om și se apucă de politică.
E dreptul ei, cum spuneam. De ce n-ar avea și Denise Rifai simpatii personale? De pildă pentru actualul premier al României, pe care îl vede „mănușă” în postul de ministru al Finanțelor, fie și doar „interimar” după ce l-a alungat pe cel aflat la post până acum. „E nevoie – scrie Rifai, fără diacritice, pe Facebook – ca la Finanțe să meargă un tip competent, care să susțină munca acelor puțini specialiști care încă mai lucrează în minister!”.
Chiar așa, de ce să nu avem și la Finanțe un tip competent, cum ar trebui și prin alte ministere, pentru a face din guvernul pe care îl avem un Executiv competent.
Iar dacă sunt greu de găsit competenții, măcar să punem pe posturi interimari, de care, se vede treaba, nu ducem lipsă. O spune tot Rifai (tot fără diacritice!): „Ps. N-ar fi rău ca în anumite situații să putem prelungi anumite interimate mai mult de 45 de zile. Nu glumesc deloc. Va fi foarte greu ca PNL să găsească pentru ministerul de finanțe un ministru de talia actualului premier”.
Da, cu opinii poți arunca oricând în toate părțile, că nu te doare gura. De ce n-ar fi bun Florin Cîțu din nou la Finanțe? Are și Rifai opinia ei, aurită-i-fie-gura!
„Baba și mitraliera” spunea bunicul meu când îl auzea pe câte unul, mai din popor, dând cu presupusa în anumite situații.
Petru Done
