Astfel, Legea 52/2011 care reglementează asemenea activități a fost schimbată, prin OUG 114/28 decembrie 2018, în sensul că o persoană care lucrează ca zilier nu poate munci mai mult de 120 zile pe parcursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari.
Fac excepție zilierii care prestează activități în domeniul creșterii animalelor, în sistem extensiv, prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor și cabalinelor, în grădinile botanice ale universităților acreditate sau în viticultură, pentru care perioada de lucru poate fi de 180 zile într-un an. Persoanele ziliere care nu vor respecta această prevedere, riscă amendă între 500 lei și 2.000 lei.
În ceea ce-i privește pe beneficiarii muncii zilierilor, ei trebuie să știe că nu pot utiliza o persoană mai mult de 25 zile calendaristice, în mod continuu. Dacă activitatea depusă de către zilier necesită o perioadă mai mare de 25 zile calendaristice, atunci beneficiarul este obligat să încheie cu el un contract individual de muncă pe durată determinată. În cazul în care beneficiarul va fi depistat că încalcă această prevedere, va suporta consecințele pentru practicarea muncii „la negru”.
Dar cea mai importantă schimbare a legislației se referă la domeniile în care este permisă folosirea zilierilor. Dacă în vara anului trecut paleta domeniilor a fost extinsă la peste 10, acum a fost restrânsă la doar 3. Potrivit Legii 52/2011, modificată, până la 31 decembrie 2018 un zilier putea să muncească la același angajator 90 zile pe durata unui an calendaristic. Dacă el beneficia de serviciile unei agenții de intermediere între cerere și ofertă acreditată pentru munca ocazională, atunci avea voie să lucreze până la 180 zile la același agent economic.
Aceeași lege prevedea că munca ocazională era permisă în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură, cu excepția exploatării forestiere, pescuit și acvacultură, apicultură, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase, precum și recuperarea materialelor, în hoteluri, baze și cluburi sportive ori în activități de alimentație (catering) la diverse evenimente.
Mai puteau utiliza zilieri firmele care desfășoară comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, organizează expoziții, târguri și congrese, derulează activități de publicitate, de interpretare artistică (spectacole), cercetare, întreținere peisagistică, de creștere a materialului săditor. Se mai lucra ocazional în grădinile botanice, zoologice sau în rezervații naturale.
De la 1 ianuarie 2019 munca ocazională este permisă numai în agricultură, vânătoare și servicii anexe, în silvicultură, cu excepția exploatării forestiere, și în pescuit și acvacultură. De această reducere drastică a domeniilor vor fi afectate multe firme, dar și primăriile, care utilizau pe scară largă munca zilierilor mai ales la amenajarea spațiilor verzi. Firmele care vor folosi forţă de muncă ocazională în alte domenii decât cele prevăzute de lege vor fi sancţionate cu amendă cuprinsă între 10.000 şi 20.000 lei.
