Requiem pentru Centura Bacăului

Când Dumitru Sechelariu a venit cu proiectul șoselei de centură, undeva prin 2003-2004, Opoziția politică l-a respins într-un glas. Că nu e bun, că nu e nevoie, că-s alți bani sifonați, că nu e chiar ceea ce ne trebuie, că parcă ar merge alt traseu…

Proiectul a rămas, a fost înaintat Guvernului și trebuia să intre la finanțare. Dar au venit alegerile și noua configurație politică a scos Centura Bacăului de pe ordinea de zi.

Bacăul trebuia să fie pedepsit pentru diferite motive politice. După alți ani, într-o campanie electorală, primarul Stavarache dezgroapă proiectul, îi face publicitate și chiar, ca în legenda cu satele lui Potemkin, face o inaugurare de șantier în mijlocul câmpului, cu ministrul transporturilor, Ludovic Orban, invitat special.

Alegerile au trecut, primarul s-a reales, din centură s-a ales praful. Peste alți câțiva ani, ideea este preluată de PDL.

O delegație masivă a liderilor partidului ajunge în Bacău, în frunte cu premierul Emil Boc. După ce se chinuie să planteze niște copaci, la Traian, ministrul Gabriel Berca anunță presa că în toamnă se dă drumul la lucrările șoselei de centură. A trecut toamna, a trecut și primăvara, de centură nu s-a mai auzit nimic.

Iarăși sunt alegeri, la Putere vine PSD și se reia povestea. De data asta părea că problema e pe cale de rezolvare. Dar începe circul cu licitația.

Două companii românești și una turcească se înscriu la licitație. Inițial, firma turcească este eliminată din cauza unor probleme cu scrisoarea de garanție bancară. Premierul Ponta vizitează Turcia, se întâlnește cu președintele Erdogan și, în țară se produce o minune: companiile românești sunt descalificate și firma turcească e declarată câștigătoarea licitației.

Se inaugurează șantierul, se dă drumul la lucru, dar lucrarea nu prea înaintează. Turcii vor banii înainte. Li se face hatârul și li se eliberează o tranșă de bani mai mare decât cea agreată și parcă se mișcă altfel lucrurile.

Doar pentru o scurtă vreme, deoarece turcii opresc treaba și spun că nu mai pot termina lucrarea. Trebuie reluată licitația, trebuie găsită o altă firmă care să se ocupe de centură. Ne aflăm în situația în care eram acum 12 ani: fără centură, dar cu multe idei și planuri.

Cine e de vină pentru asta? În primul rând cei care au scos proiectul de la finanțare după alegerile din 2004. Astăzi, ei stau pe margine, bine-mersi, și le scuipă semințe-n freză celorlalți. Ei nu au nici o vină, de vină sunt cei de după ei.

Apoi, de vină sunt cei care au folosit ideea de centură în campaniile electorale și au inaugurat falsul șantier. Azi, unii dintre ei sunt la închisoare, alții îi arată cu degetul drept vinovați pe cei care au preluat Puterea după ei.

Nu în ultimul rând, de vină sunt cei care au acceptat presiunile care trebuie să fi venit după întâlnirea Ponta-Erdogan.

Multă lume este convinsă că dacă se apuca una dintre companiile românești de treabă, la ora asta centura era aproape gata.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"