I-am invitat pe câțiva dintre scriitorii băcăuani să ne facă mărturisiri despre proiectele literare pe care le-au croit pentru 2020. Astăzi, ,,mărturisirea” poetului Dumitru Brăneanu, președintele Filialei U.S.R Bacău, și cea a universitarului/ scriitorului Mihai Botez (Stîncaru)…
Un an al proiectelor
Dumitru Brăneanu: „Pentru anul 2020, sper să reușesc să editez un nou volum de poezii, dintrecele scrise de-a lungul mai multor ani, inclusiv în anul care a trecut. Nu m-am oprit asupra unui titlu. Sper s-o fac în următoarele săptămâni. Sper, deasemenea, să găsesc un traducător italian pentru un volum antologic bilingv. Alte proiecte la care voi lucra: Colocviile naționale „Vasile Alecsandri”, „Alecsandriada”, ediția a IV-a, în asociere cu Consiliul Județean Bacău; „Toamna bacoviană a scriitorilor” din filiala Bacău, ediția a II-a, în asociere cu C.J. Bacău și Uniunea Scriitorilor din România; „Caravana scriitorilor”, Roman-Bacău, ediția a II-a, în colaborare cu Asociația „Clepsidra” din Roman; Festivalul Național „Avangarda XXII”, ediția a XIX-a, în colaborare cu Fundația „Cancicov”; Festivalul „Vrancea Literară” ediția a VII-a, în asociere cu Fundația Culturală „Miorița”, Revista și editura „Salonul literar”; „Primăvara europeană a poeților”, Chișinău, în cadrul protocolului de colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova; lansări de carte în orașele din jurisdicția Filialei, în funcție de aparițiile editoriale.”
„Homo proponit, deus disponit”
Mihai Botez (Stîncaru): „Se spune că rațiunea de a fi a unui lucru este scopul pentru care a fost creat. Dar a unei persoane? Aici răspunsul nu mai este atât de simplu de furnizat, precum în sapiențialitatea populară a oamenilor simpli, de care face vorbire un personaj din Amintirile lui Creangă: …dacă e copil, să se joace, dacă e popă, să cânte… Mineralele dăinuiesc conform structurării lor interne, plantele și viețuitoarele de pe treptele superioare ale naturii, conform unui program genetic propriu organismului fiecăreia. Omul are în plus capacitatea de a(-și) propune ce să facă, liberându-se de datul natural… Malraux îndemna pe fiecare semen să moară cât mai sus posibil. Înfrângerea destinului de obște, tăvălugul comun și nediferențiator, se poate face prin practicarea Artei, numită tot de el Antidestin. Ca scriitor, mi-am propus să-mi fac cunoscută semenilor această vocație, adevăratul proiect existențial (după cel profesional), cum altfel decât izvodind scrieri care să poarte pecetea creației. În 35 de ani de muncă mai curând obscură, de nișă, am scris în jur de zece cărți de literatură, nu toate publicate. Pentru anul în curs, am în lucru un nou roman scris direct în franceză, Le pur orteil du séraphin, la editura băcăuană Rovimed. Apoi va urma și încercarea de a publica o inedită trilogie dramatică, definitivată:Teatru contemporan ‒ sau un volum de nuvele eseistice; trei piese sunt deja lucrate. Nu m-am decis pentru un titlu… Plus o călătorie de studii în Grecia, împreună cu o echipă de scriitori băcăuani, din care sper să decurgă un refresh salutar, loco arcadian, al noțiunilor estetice aristoteliciene și nietzscheiene, cu iz de naftalină… Cam ambițios proiectul, cu ținte ochite sus; însă nu am uitat că: Homo proponit, deus disponit.”
