De acum încolo, autoritățile care fac investigații în scopul prevenirii, depistării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni grave (terorism și criminalitate internațională gravă, infracțiuni economice etc) vor putea verifica informațiile din Registrul conturilor bancare, întocmit de Ministerul Finanțelor Publice.
Este vorba de Poliție, Direcția Națională Anticorupție (DNA), Poliția de Frontieră Română, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Până acum, investigatorii pierdeau mult timp pentru obținerea informațiilor despre conturile sau tranzacțiile bancare ale suspecților, fiind obligați să facă o cerere la ANAF pentru a primi aceste date. Registrul, întocmit de Fisc și devenit operațional la începutul acestui an, conține conturile bancare și de plăți ale tuturor firmelor și persoanelor fizice din țara noastră.
Prin urmare, autoritățile vor avea acces direct la informațiile financiare și de alt tip ale cetățenilor și firmelor, fie că vorbim despre datele titularului de cont, datele beneficiarului real, IBAN-ul contului, precum și data deschiderii și închiderii acestuia, numele concesionarului unei casete de valori sau despre activele financiare, transferurile de fonduri sau relaţiile de afaceri financiare ș.a.
Trebuie reținut că fiecare dintre aceste instituții vor trebui să stabilească, prin ordine sau dispoziții emise de conducerile lor, ce departamente sau persoane vor putea accesa și consulta registrul Fiscului.
Mai mult, vor trebui stabilite exact limitele pe care persoanele împuternicite le vor avea în exercitarea atribuțiilor de prelucrare a informațiilor respective. Prelucrarea datelor cu caracter personal (de ex., originea rasială sau etnică a unei persoane, opiniile sale politice, convingerile sale religioase sau filozofice ori apartenenţa la un sindicat sau a datelor privind starea de sănătate, viaţa sexuală sau orientarea sexuală a unei persoane) va fi permisă doar cu respectarea „unor garanţii adecvate privind drepturile şi libertăţile persoanei vizate”.
