Primarul comunei Gura Văii, Silviu Tinei, se declară în favoarea unei reforme administrativ-teritoriale profunde în România, inclusiv în situația în care aceasta ar presupune reorganizarea sau desființarea unității administrativ-teritoriale pe care o conduce. Edilul consideră că actuala structură administrativă a statului este nesustenabilă, dar avertizează că reorganizarea comunelor nu trebuie făcută exclusiv pe baza numărului de locuitori sau a unor calcule financiare simpliste.
Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Silviu Tinei propune un sistem de evaluare a fiecărei unități administrativ-teritoriale, bazat pe indicatori măsurabili, care să stabilească dacă o comună este capabilă să ofere servicii publice eficiente și accesibile cetățenilor.
„Fac parte din categoria primarilor care sunt perfect de acord că această structură a statului este pe deplin nesustenabilă și susțin ideea de reformă administrativ-teritorială, chiar dacă aceasta ar include și UAT-ul pe care îl administrez eu!”, afirmă primarul comunei Gura Văii.
Reforma nu trebuie să însemne doar comasarea comunelor mici
În opinia edilului, întrebarea fundamentală de la care trebuie să pornească orice reformă este legată de dimensiunea minimă la care o unitate administrativ-teritorială poate furniza eficient și sustenabil serviciile publice pe care statul îi cere să le asigure.
Silviu Tinei critică ceea ce numește „abordarea de tip Bolojan”, considerând că simpla comasare a unor comune, pentru a obține unități administrative mai mari, nu garantează economii bugetare sau servicii mai bune.
„O comună nu poate fi comasată cu orice altă comună doar pentru că arată bine matematic”, subliniază acesta.
Primarul consideră că reorganizarea trebuie justificată prin beneficii concrete pentru cetățeni și pentru bugetele publice.
„Dacă reforma nu reduce costul administrației și/sau nu crește calitatea serviciilor, nu se face”, afirmă Silviu Tinei.
Șapte criterii pentru stabilirea viabilității unei comune
Edilul propune introducerea unui sistem național de evaluare a unităților administrativ-teritoriale, care să țină cont de șapte categorii principale de indicatori.
Primul criteriu ar urma să fie populația actuală și evoluția demografică, astfel încât să fie analizate nu doar dimensiunile unei comunități, ci și perspectivele sale de dezvoltare.
Al doilea criteriu privește capacitatea fiscală, respectiv posibilitatea administrației locale de a genera venituri proprii.
Un alt indicator important ar fi costul administrației, calculat prin raportarea cheltuielilor cu aparatul administrativ la numărul de locuitori, suprafața administrată și numărul de angajați.
Evaluarea ar trebui să includă și capacitatea de furnizare a serviciilor publice, prin stabilirea unui pachet minim obligatoriu de servicii pe care fiecare administrație trebuie să le asigure.
Accesibilitatea geografică reprezintă un alt element esențial. În acest fel, reorganizarea ar trebui să țină cont de distanțele pe care cetățenii ar urma să le parcurgă pentru a ajunge la instituțiile publice.
Primarul propune și evaluarea suprafeței și infrastructurii administrate, inclusiv a lungimii drumurilor, numărului de sate componente și rețelelor de apă, canalizare și gaze.
Ultimul criteriu vizează activitatea economică și potențialul de dezvoltare, prin indicatori precum cifra de afaceri pe locuitor sau numărul firmelor raportat la populație.
Comunele ar putea primi un punctaj de la 0 la 100
Una dintre propunerile concrete formulate de Silviu Tinei este introducerea unui indice de viabilitate administrativ-teritorială, calculat pentru fiecare comună pe baza criteriilor stabilite la nivel național.
Potrivit modelului prezentat de primar, unitățile administrativ-teritoriale ar urma să fie împărțite în patru categorii:
- 0–40 de puncte – UAT nesustenabil: ar intra obligatoriu într-un program de reorganizare sau asociere.
- 40–60 de puncte – UAT vulnerabil: ar trebui să adopte un plan de eficientizare și să asocieze anumite servicii publice cu alte administrații.
- 60–75 de puncte – UAT funcțional: și-ar păstra autonomia, dar ar fi monitorizat.
- 75–100 de puncte – UAT performant: ar beneficia de consolidarea autonomiei administrative.
Edilul precizează că acest sistem reprezintă o propunere de principiu, care ar trebui dezvoltată prin stabilirea unor indicatori detaliați și a ponderii fiecărui criteriu în punctajul final.
De asemenea, Silviu Tinei consideră necesară introducerea prin lege a unui standard național privind accesul cetățenilor la serviciile administrative.
„Nicio comună nu se desființează pentru că este mică”
Primarul comunei Gura Văii insistă că dimensiunea unei localități nu trebuie să constituie, în sine, un motiv suficient pentru desființarea administrației locale.
„Nicio comună nu se desființează pentru că este mică, ci se reorganizează numai dacă, pe baza unor criterii publice, măsurabile și verificabile, nu mai poate asigura în mod sustenabil serviciile publice la standardele naționale”, explică edilul.
În plus, reorganizarea ar trebui să demonstreze că îmbunătățește sau cel puțin menține accesul cetățenilor la serviciile publice.
În viziunea sa, reforma ar trebui să urmărească formarea unor comunități administrative funcționale, nu doar reducerea numărului de primării.
„Nu mai este o reformă «împotriva satelor mici», ci una despre viabilitatea administrației și dreptul cetățeanului la servicii publice decente, pe principii și criterii transparente și cuantificabile”, concluzionează Silviu Tinei.
Propunere suplimentară: consilierii locali să nu mai fie remunerați
La finalul intervenției sale, primarul comunei Gura Văii avansează și o propunere referitoare la funcționarea consiliilor locale.
Acesta consideră că funcția de consilier local ar trebui să devină onorifică și neremunerată, argumentând că timpul alocat lunar activităților specifice este, în opinia sa, relativ redus.
Propunerea ar presupune eliminarea indemnizațiilor acordate consilierilor locali, reprezentând o modificare a actualului sistem de remunerare a aleșilor locali.
Poziția exprimată de Silviu Tinei aduce în dezbaterea privind reforma administrativă o perspectivă venită chiar din interiorul administrației locale: acceptarea necesității reorganizării, inclusiv cu riscul pierderii autonomiei propriei comune, dar numai pe baza unor criterii obiective și a unor beneficii demonstrabile pentru cetățeni.
