Săptămâna aceasta, presa națională a prezentat teribila tragedie a creșterii numărului de persoane care se îmbolnăvesc de boli cu transmitere sexuală. Și, bineînțeles, remediul pentru această problemă: educația sexuală. Ceea ce a ocolit cu atenție presa națională să spună a fost că, într-adevăr, la nivelul Uniunii Europene, a crescut incidența BTS dar, în România, aceasta A SCĂZUT!
Pe date din surse oficiale, așa cum le place micuților să ceară, iată care este situația: la gonoree, în UE numărul celor bolnavi aproape s-a dublat, de la 67.000 în 2014, la 117.800 în 2019. Dar, în România a scăzut de la 178 la 33. Iar creșterea nu e în toate țările UE, ci doar în anumite țări, cum ar fi Olanda, Norvegia, Irlanda, Danemarca sau Belgia. Prietenii știu de ce.
La sifilis este același trend: o creștere de la 25.000 la 35.000 din 2014 în 2019 la nivelul UE și o scădere de la 1.200 la 530 în România. Campioanele creșterii sunt Germania, Italia, Portugalia, Spania, Suedia, Olanda. În mod surprinzător, am putea spune, recrudescența cazurilor de BTS se întâlnește în țări în care se predă educația sexuală iar în țări, ca România, unde există o reticență în această privință, scade incidența.
Dar nu e doar atât. Numărul de cazuri noi de HIV a scăzut și în România, și la nivelul UE, dar există țări din Vest care au un număr impresionant de cazuri. România, cu circa 18.000 în 2020, e mic copil pe lângă Franța – 172.000, Italia – 130.000 sau Spania – 151.000. Portugalia, cu o populație cât jumătate din cea a României, are aproape 40.000 de cazuri de HIV iar Olanda, la o populație aproape egală – 23.300.
Și mai avem date! În ciuda faptului că nu se face educație sexuală în România, numărul de avorturi a început să scadă. În 2020 scăderea era de 70% față de 2011 la grupa de vârstă 15-19 ani. Per total, avorturile la cerere au scăzut de la 60.000 în 2011, la 15.500 în 2020. A scăzut și numărul adolescentelor care devin mame, deși există încă o problemă la categoria de vârstă 10-14 ani, unde România deține o treime din tinerele mame. Aici, însă, nici mama educației sexuale nu va ajuta cu nimic, deoarece aceste adolescente nu merg la școală, fiind obligate de tradiții și familii să se mărite la vârste fragede.
Până la urmă, educația sexuală nu ar fi o problemă, dacă nu ar exista teama că, folosindu-se de aceasta, promotorii ei nu ar urmări alte scopuri: promovarea ideologiei de gen și a ideilor cum că sexul este un construct social și că un băiețel poate deveni oricând fetiță și invers. Și nici asta, nu ar fi, până la urmă, un capăt de țară, dacă aceste idei ar fi doar o discuție la nivel academic și nu ar fi promovate cu forța, părinții nemaiavând nici un cuvânt de spus în această problemă.
Datele folosite au fost culese din Analiza de caz a Campaniei “Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta! Februarie 2022”
