Grupul industrial Chimcomplex, principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, cu unități de producție la Borzești și la Râmnicu Vâlcea, anunță rezultate financiare robuste pentru primul semestru al anului 2023, în pofida provocărilor economice majore. Totul în contextul în care economia României a suferit o contractare semnificativă, cu o scădere de 39% în volume cantitative în primul semestru al anului 2023, iar Chimcomplex, situată la începutul lanțului economic național, raportează o cifră de afaceri cu 34% mai mică față de aceeași perioadă a anului precedent. 

Chimcomplex a reușit să înregistreze un profit net de 49,65 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro) în primul semestru al anului 2023, cu o cifră de afaceri de 790 de milioane de lei (160 milioane de euro). EBITDA (profitul înainte de a scădea amortizarea, dobânzile și cheltuielile cu impozitul pe profit) a fost de 25 de milioane de euro, cu o marjă de 15,6% din cifra de afaceri. Această performanță a fost obținută în condițiile funcționării companiei la jumătate din capacitate.

Compania a depus eforturi considerabile pentru reducerea costurilor și eficientizarea operațiunilor în prima jumătate a anului 2023. Cheltuielile au scăzut semnificativ, reducerea fiind de 49% la utilități (energie electrică, gaze naturale, apă) și cu 45% la toate celelalte materii prime. Acest lucru a contribuit la obținerea unei marje a profitului operațional de 10%, în ciuda reducerii cifrei de afaceri. 

În strategie: cogenerare, trigenerare 

Strategia companiei se concentrează pe obiective concrete, inclusiv decarbonizarea, valorificarea energiei hidrogenului, dezvoltarea energiei verzi regenerabile și diversificarea producției.

În trimestrul IV al anului trecut, Chimcomplex a aplicat măsuri de restructurarea a 389 de posturi și oprirea temporară a unor instalații de producție. Astfel, primul semestru al anului 2023 a fost încheiat pe profit.

În primul semestru 2023, Chimcomplex a continuat să investească în energia viitorului folosind experiența semnificativă obținută din operarea celor două centrale de cogenerare existente deja pe platforma Borzești. Investițiile realizate au inclus lucrările pentru finalizarea celei mai mari centrale de cogenerare de înaltă eficiență construită în România în ultimii 11 ani.

Totodată, s-au făcut progrese în construirea centralei de trigenerare, unică în Europa în industria chimică. Instalația va avea o capacitate energetică peste medie. Investiția se va pune în funcțiune până la finalul anului 2023, pentru a raporta primele rezultate în 2024.

Revenirea consumului de produse chimice fabricate de Chimcomplex va fi generată de reluarea industriei de confort (saltele, scaune, mobilier), industriei construcțiilor și electrocasnicelor, aluminei, de celuloză și hârtie, dar și de revenirea consumului de derivate de clor, în principal PVC și poliuretani. 

Ștefan Vuza, Președinte și CEO al Chimcomplex: „Chimcomplex, deși o companie de mărime medie la nivelul Uniunii Europene, a reușit să se redreseze mai rapid decât jucătorii mari și arată o capacitate de adaptare solidă. În următorul semestru, vom lansa trei măsuri noi ce vor absorbi turbulențele generate de crizele multiple prin care trece economia României. Prognozăm o stagnare a economiei europene pentru următorul semestru, după care va urma o îmbunătățire a perspectivelor pentru piața chimică din Europa.”

Pentru prima dată în istorie, de la 1861 încoace, Despărțămintele Astra din România au trecut Prutul, iar membrii lor s-au întâlnit cu cei ai Despărțămintelor din Basarabia, unde o adunare generală a dezbătut și a votat un nou statut. A fost prezentă și o delegație a „Asociației Astra – Bacău”, la invitația „Asociațiunii Astra – Basarabia de Sud”, pentru a participa la lucrările celei de-a 115-a Adunări Generale a astriștilor, desfășurată în localitatea Feștelița, Raionul Ștefan Vodă, situată chiar pe granița cu Ucraina, unde se desfășoară, în prezent, lupte grele. 

Din delegație au făcut parte Ioachim Dămoc – președintele Astra Bacău, Ionel Bălan – vicepreședinte al acestei asociații și președinte al Organizației Județene a Seniorilor Social-Democrați, Mitică Pricopie și Paul Șova – președinți de onoare și cadre didactice cu merite deosebite în asociație.

Au fost marcate, astfel, cum se cuvine Ziua Independenței de Stat a Republicii Moldova (27 august), Ziua Limbii Române (31 august) și hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea de peste Prut (28 august, după Calendarul Iulian).

„Am fost întâmpinați cu căldură de primarul localității moldovene, Nicolae Tudoreanu, un neobosit luptător pentru drepturile românilor din această parte de lume – ne-a informat Ionel Bălan. Ne-au fost alături episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin Goreanu (Episcopia Basarabiei de Sud fiind considerată continuatoare a Episcopiei de la Cetatea Albă și Ismail), episcopul Andrei, arhipăstor al românilor ortodocși din Covasna și Harghita, Vasile Maxim – președintele Raionului Ștefan-Vodă, vice-președinta Institutului Cultural Român de la Chișinău și membri ai Parlamentului Republicii Moldova. Mulțumim Filialei Bacău a Asociației Cultul Eroilor – președinte Dănuț Voicu, Primăriei Sărata – primar Irina Argatu și doamnei Dorina Rusu pentru donațiile de cărți. Toate costurile acțiunii au fost suportate de membrii delegației”.

Consilierii județeni au aprobat în unanimitate, miercuri, 30 august, pentru Protopopiatul Onești, trecerea fără plată din domeniul public în domeniul privat a clădirilor în care funcționează deja instituția și a terenului pe care se află acestea.  Imobilele sunt Centrul de Servicii Sociale „Alexandra” din Onești, „Modulul pentru copilul aflat în dificultate” și terenul în suprafață de 4.799 mp. Valoarea de inventar a imobilelor este de puțin peste șase milioane de lei. Inițiatorul proiectului de hotărâre a fost chiar președintele CJ, Valentin Ivancea. La ședința Consiliului Județean (CJ) a fost prezent și protopopul de Onești, Ioan Bârgăoanu.

Imobilele se află în domeniul public al Județului Bacău, conform unei Hotărâri Guvernamentale din anul 2001. Cererea de transmitere fără plată a imobilelor are ca scop necesitatea

continuării activităților administrative și social-filantropice pe care unitatea de cult le acordă în comunitate de peste cinci ani, repararea și modernizarea corpurilor de clădiri dezafectate, precum și amenajarea și împrejmuirea locației, prin accesarea de fonduri guvernamentale și europene.

O simplă vizită la sediul Protopopiatului poate arăta modul excepțional în care au fost reabilitate și organizate și până acum imobilele din administrare. Acestea erau, inițial, sediul așa-zisului Leagăn de copii din Onești, în care au fost consumate, de-a lungul multor ani, destule drame umane.

„Ceea ce faceți dumneavoastră acolo, părinte protopop – a spus Valentin Ivancea – este un act caritabil extrem de bine organizat. Sunt convins că proiectele pe care noi le vom mai dezvolta împreună vor avea succes pentru cei sărmani, să faceți acolo un adevărat loc de alinare”.

O succintă carte de vizită a Protoieriei Onești

În anul 1999, Prea Sfințitul Episcop Eftimie, împreună cu Permanența Episcopiei Romanului, au decis înființarea Protopopiatului de Onești, prin transferarea din orașul Târgu Ocna în municipiul de pe Trotuș. De la 1 martie 2016, protopop al Protoieriei Onești este părintele Ioan Bârgăoanu, de la Parohia Mănăstirea Cașin II. Iar Protopopiatul Onești, din punct de vedere administrativ teritorial, cuprinde 73 de parohii, 4  mănăstiri și 3 schituri.

În ultimii ani, acolo sunt aplicate proiecte unice de sprijin pentru cei aflați în nevoie, cel mai cunoscut fiind „Prânzul Ștefanian”, Oneștiul având ca patron spiritual și pe Sf. Voievod Ștefan ce Mare. Forma concretă a acestui proiect a fost denumită, sugestiv, Masa Bucuriei, peste 250 de oamenii, între care mulți copii, fiind hrăniți zilnic la Protopopiat. Dar, la sediul protoieriei sunt deja deschise cabinete medicale, o impresionantă bibliotecă și Capela „Sf. Ioan Teologul”.

Ioan Bârgăoanu: „Biserica ortodoxă are, prin sprijinul Consiliului Județean și prin noi, slujitorii ei, un sediu social care să o reprezinte. Altă dată, Leagănul de copii era o sperietoare pentru aceștia, dar astăzi copiii și tinerii sunt cu dragoste așteptați la noi. Am solicitat preluarea oficială a întregului patrimoniu pentru a reabilita integral acest loc. Vom colabora în continuare cu DGASPC în acest sens. Acum, pentru noi s-a scris cu litere și cu suflete de oameni adevărați un mare sprijin. Mulțumesc din suflet pentru ceea ce ați făcut astfel pentru Biserica Ortodoxă. Noi reprezentăm creștinii ortodocși, dar avem un parteneriat foarte buni și cu Biserica Romano-Catolică și cu bisericile confesionale din zonă, și îi ajutăm pe toți cei care ne bat la ușă. Promit că în doi ani veți vedea acolo schimbări foarte mari”.

Povestea lui Bogdan din Palanca, un investitor cum mulți ar trebui să fie

O plimbare prin județ, înspre zona de munte, ne-a scos în cale priveliști minunate din zona Palanca. Acolo, în satul Cădărești, un sat cu vreo 40-50 de suflete, l-am cunosct pe Bogdan Iacob, un localnic care a făcut câteva investiții impresionante în zonă.

Dacă în trecut această parte a județului era recunoscută pentru creșterea animalelor sau pentru pădurile dese ce ofereau lemn de calitate din belșug, acum lucrurile s-au mai schimbat. Bogdan Iacob a investit în zonă într-o plantație de afine și ne-a invitat să o vedem. Pe coama unui deal, unde am ajuns cu o mașină de teren cam în 15-20 de minute, se întinde plantația, într-un cadru de poveste. De acolo de sus se văd 4 județe: Harghita, Covasna, Neamț și Bacău. Se vede chiar și o parte din Ceahlău. În timp ce culegeam câteva afine de poftă, Bogdan a început să ne spună povestea plantației care a început să prindă contur în urmă cu 3 ani, odată cu startul plantatului, deși demersurile necesare au început în 2015.

„Bunicii mei trâgându-se din satul Cădărești, iar eu pe timpul vacanțelor de vară eram mai tot timpul pe la ei, locul m-a atras și tot timpul am vrut să mă reîntorc în acest loc. Am analizat un pic piața să văd cam ce posibilități ar oferi zona și am avut de ales dintre  creșterea animalelor și producerea fructelor de pădure. Și am considerat că producerea fructelor de pădure ar fi o oportunitate mai bună.”

Așa cum am mai spus, zona era recunoscută în trecut pentru creșterea animalelor sau pentru exploatarea fondului forestier, dar între timp lucrurile s-au mai schimbat. Mai mult s-a investit în case de vacanță și agroturism. Cât despre afacerea lui Bogdan, acesta ne-a povestit:

„Am accesat un proiect prin AFIR, prin măsura 4.1a, dezvoltarea exploataților pomicole. Suprafața terenului este de 3,68 hectare iar suprafața plantată este de 2, 98 hectare. Terenul a fost achiziționat. A fost al unor rude care au decedat iar eu l-am achiziționat. Terenul l-am avut înainte de a accesa acest proiect, l-am avut de aproximativ un an înainte. Iar una dintre condițiile din proiect era să dețin un teren. Am cultivat 3 soiuri de afine, timpurii, de sezon și târzii. Este primul an când avem producție iar primele două soiuri au început să se coacă și deja le-am furnizat pe piața locală. Plantația este dotată și cu un sistem de irigare prin picurare care este automatizat și poate fi controlat și de pe telefon. Am o aplicație, un link, unde intru, am acolo toate parcelele. Toată suprafața este digitalizată iar în funcție de necesități pot să execut comenzi pentru a acționa asupra unei parcele.”

Plantația beneficiază și de un gard. Practic sunt 3 rânduri de protecție care înconjoară plantația. Este vorba de un gard de plasă standard pentru animalele mari, încă un rând de plasă pentru animale mici și un gard electric împotriva urșilor. Mai ales că în zonă s-a aciuat un urs tânăr pe care localnicii l-au botezat Gyuri și cu care s-au cam obișnuit.

Producție mare de afine

„Estimările sunt undeva la 40 de ani durată de exploatare a plantației , iar în timp, conform graficilor și preconizărilor, o să producem o cantitate sufficient de mare pentru a putea semna un contract cu un retailer, cu un jucător major pe piață. Într-un an bun estimăm undeva la 10 tone de afine la hectar”, ne-a mai spus Bogdan.

De la…medicină la… agricultură

Bogdan Iacob nu este agricultor de meserie. A terminat Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca, specializarea radiologie și imagistică medicală, promoția 2009. Iar asta face ca, momentan, să se împartă între cele două domenii de activitate, așa că mai face… naveta. „Pe timpul iernii, de obicei în plantația de affine nu este prea multă activitate, având în vedere precipitațiile mari care se înregistrează în zona noastră, și atunci, de multe ori plec să lucrez în domeniul medical în Marea Britanie. Eu sunt persoană fizică autorizată și pot semna un contract cu spitalele de acolo, pe o lună, pe două, pe șase, practice eu fiind operatorul echipamentelor de radiodiagnostic. Nu sunt nici medic nici asistent, este o specialitate aparte care a prins rădăcini prin anii 60 în țările dezvoltate, iar la noi, încă, din păcate, nu există meseria noastră în nomenclatorul de meserii, dar în vest este o meserie distinctă față de celelalte ramuri ale medicinei.”

Iar investițiile nu se opresc la afine

Cu toate acestea, Bogdan nu se oprește aici și vrea să dezvolte și o fermă de găini bio.

„Pe o suprafață de teren achiziționată chiar lângă casa noastră, am construit o hală de 250 de metri pătrați care îndeplinește toate standardele unei investiții modern și în principiu cu referire la bunăstarea animalelor, unde intenționăm, împreună cu soția, să dezvoltăm o fermă de găini ouătoare in system freerange, sau cum le spunem noi, ouă produse în sistem gospodăresc.Săptămâna viitoare ar trebui să primim un număr de 2000 de găini care vor produce unde va la 40-45 de mii de ouă pe lună. Ca și în cazul afinelor, am dori să facem un contract un cu retailer și aș prefer să fie un retailer local decât unul național. Discutăm de un produs de calitate, nu un produs de cantitate, de linie. Țintim un segment de piață dedicate, nu cum sunt ouăle aduse din import în cantități de sute de mii, noi țintim să oferim un produs natural cât mai aproape de valorile noastre tradiționale, strămoșești.”

Treaba este cât se poate de serioasă iar Bogdan este un tip care știe ce vorbește și știe ce vrea. Mai mult decât atât, este serios și foarte harnic. Așa că nu am putut să nu-l întreb cam c ear urma pe viitor:

„După calculele noastre, plantația de afine și ferma de găini ar trebui să ne ocupe cam tot timpul disponibil al meu și al soției ceea ce înseamnă că, deocamdată nu avem alte planuri de investiții. Să vedem cum evoluează lucrurile cu ce am reușit să dezvoltăm până acum.”

Nu sunt dubii că lucrurile nu vor fi așa cum trebuie. Iar afinele lui Bogdan Iacob sunt foarte bune. Pe gustate. Așa că dacă le veți găsi pe undeva, nu le ratați. Asta dacă nu v-o ia Gyuri înainte…

Cartierul „Bacovia” din Bacău este un amestec pitoresc de urban și rural, cu blocuri moderne care se învecinează cu câmpurile întinse de culturi agricole. Astfel, câinii din Mărgineni, o comună învecinată, au învățat rapid să beneficieze de viața mai ușoară și de hrana diversificată pe care o găsesc în oraș. În schimbul cojii de mămăligă obișnuite, aceștia pot savura hrana uscată și chiar resturi puse de locatarii din cartier la tomberoane.

Acest comportament a generat o problemă delicată pentru autoritățile locale. Dinu Păncescu a explicat că au avut loc mai multe acțiuni de capturare pentru a controla numărul crescut de câini din Mărgineni care vin în cartier. Însă, deși s-au reușit capturarea și relocarea a peste 20 de câini în adăpostul public Bacău, ritmul în care aceștia se întorc din nou în cartier depășește capacitățile logisticilor și legale.

Situția este complexă, deoarece comuna Mărgineni și municipiul Bacău reprezintă entități administrative separate, fiecare cu propriul său buget și resurse. Șeful Serviciului de Gestionare a Câinilor fără Stăpân din Primăria Bacău, Dinu Păncescu, a subliniat că intervenția în comuna vecină ar fi ilegală și ar reprezenta o deturnare de fonduri. În plus, din cauza limitărilor administrative și logistice, nu a fost găsită o soluție eficientă până în prezent.

„Am trecut de 20 de câini ridicați din zonă și relocați în adăpostul public Bacău. Doar că la un minut distanță, în Mărgineni, sunt zeci de câini liberi care trec pe sub podul de cale ferată și vin în cartier. Îi puteți vedea în fotografiile realizate azi.

Unii locatari ne semnalează prezența câinilor dar se fac că nu știu proveniența lor. Deși, de la etaj se văd clar câinii liberi pe câmpurile din Mărgineni. Alții ne îndeamnă să mergem să-i capturam, să trecem pe sub calea ferată și să intram în Mărgineni. Ce mai așteptăm?!

Păi, nu avem voie. E altă unitate administrativ teritorială, alt buget, alți contribuabili. Treaba asta se numește deturnare de fonduri și e un pic mai mult ilegală. Știm că Mărgineniul nu are Serviciul de Gestionare Câini fără Stăpân așa cum are Primăria Bacău. Dar nu putem pe banii băcăuanilor să facem noi curat în comuna vecină”, spune Dinu Păncescu.

Acesta a subliniat că problema necesită o abordare mai amplă și posibil o colaborare între comunități și autorități pentru a găsi o soluție sustenabilă.

În concluzie, „mesele” regulate ale câinilor din comuna Mărgineni în cartierul urban „Bacovia” reflectă o situație complexă în care frontierele dintre urban și rural se estompează, iar soluțiile necesită eforturi coordonate și adaptabilitate în fața provocărilor dinamice ale acestei situații neașteptate.

Numărul autorizațiilor eliberate pentru construcția de locuințe în județul Bacău a înregistrat o scădere semnificativă în primele șase luni ale anului 2023, conform datelor oficiale.

Potrivit informațiilor furnizate de către administrațiile locale, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a înregistrat o scădere semnificativă în primul semestru al anului 2023 în județul Bacău. Această tendință a fost observată atât în mediul urban, cât și în mediul rural, ridicând preocupări cu privire la dezvoltarea sectorului imobiliar.

Conform datelor centralizate pentru luna iunie 2023, administrațiile locale au eliberat un total de 81 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu o scădere de 17,3% față de aceeași lună din 2022. Analiza arată că această scădere se regăsește atât în mediul urban, unde autorizațiile au înregistrat o scădere de 25,9%, cât și în mediul rural, cu o scădere de 74,1%.

În ceea ce privește perioada ianuarie – iunie 2023, numărul total al autorizațiilor eliberate pentru clădiri rezidențiale a fost de 444, ceea ce reprezintă o scădere de 22,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Mediul rural a fost mai afectat, cu 76,8% din autorizații, în timp ce mediul urban a înregistrat 23,2%.

Datele indică, de asemenea, o scădere semnificativă a numărului de locuințe planificate în clădirile rezidențiale. În iunie 2023, autorizațiile au inclus construcția a 152 de locuințe, cu o creștere de 55,1% față de iunie 2022. Pe de altă parte, perioada ianuarie – iunie 2023 a înregistrat un total de 522 de locuințe planificate, în scădere cu 41,0% comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

Aceste evoluții ridică întrebări cu privire la factorii care au influențat această tendință de scădere. Specialiștii din domeniul construcțiilor și economiei subliniază că fluctuațiile economice, modificările în reglementările imobiliare, cererea de locuințe și schimbările demografice pot fi factori semnificativi care au contribuit la această situație.