Datele prezentate în Anuarul Statistic al județului Bacău 2026 arată că numărul accidentelor de muncă înregistrate în județ a crescut în anul 2024 comparativ cu anul precedent, evoluție care urmează tendința observată atât la nivelul Regiunii Nord-Est, cât și la nivel național. Deși creșterea numărului de accidente reprezintă un semnal de atenție pentru angajatori și autorități, aceasta trebuie analizată și în contextul intensificării activității economice și al creșterii numărului de salariați.

În anul 2024, în județul Bacău au fost înregistrate 160 de accidente de muncă, cu 32 de cazuri mai multe decât în anul 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 25%. Comparativ cu anul 2019, când au fost raportate 110 accidente, numărul acestora este mai mare cu peste 45%, ceea ce confirmă o tendință ascendentă pe termen lung.

Din totalul accidentelor înregistrate în 2024, 151 au provocat incapacitate temporară de muncă, cu 27 de cazuri mai multe decât în anul precedent. În același timp, 9 accidente au fost mortale, mai mult decât dublu față de cele 4 accidente mortale înregistrate în 2023 și cel mai ridicat nivel consemnat în ultimii șase ani.

Un alt indicator relevant este rata accidentelor de muncă, care a crescut în județul Bacău la 1,28 accidente la 1.000 de salariați, față de 1,02 în anul 2023. Nivelul înregistrat este superior atât mediei Regiunii Nord-Est (1,01), cât și mediei naționale (0,93), ceea ce indică un grad mai ridicat de expunere la riscuri profesionale comparativ cu celelalte județe din regiune și cu media țării.

Evoluția observată în județ se înscrie într-un context național caracterizat prin creșterea numărului accidentelor de muncă. În România au fost raportate 5.347 accidente în anul 2024, față de 4.862 în 2023, în timp ce în Regiunea Nord-Est numărul acestora a crescut de la 526 la 619. Astfel, majorarea accidentelor de muncă nu reprezintă un fenomen izolat la nivelul județului Bacău, ci reflectă o tendință generală determinată de intensificarea activităților economice și de creșterea gradului de ocupare.

Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că în județul Bacău nu s-a înregistrat niciun accident colectiv de muncă în perioada 2019–2024. De asemenea, nici la nivelul Regiunii Nord-Est nu au fost raportate accidente colective în ultimii doi ani, ceea ce indică menținerea unor standarde corespunzătoare privind gestionarea riscurilor majore în unitățile economice.

Creșterea numărului accidentelor de muncă evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire și protecție la locul de muncă. Investițiile în instruirea personalului, respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, modernizarea echipamentelor și dezvoltarea unei culturi organizaționale orientate spre prevenirea riscurilor pot contribui la reducerea numărului de accidente și la protejarea sănătății lucrătorilor.

În ansamblu, datele statistice arată că județul Bacău traversează o perioadă de intensificare a activității economice, însă această evoluție este însoțită de o creștere a accidentelor de muncă și, în special, a accidentelor mortale. Aceste evoluții impun o atenție sporită din partea angajatorilor, autorităților și instituțiilor responsabile de control, astfel încât dezvoltarea economică să fie însoțită de un nivel cât mai ridicat al securității și sănătății în muncă.

Un echipaj de jandarmerie din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău a intervenit, ieri după-amiază, în localitatea Letea Veche, pentru a acorda primul ajutor unui bărbat care s-a prăbușit de pe bicicletă și acuza o stare de rău.

Jandarmii aflați în misiune au observat incidentul și au intervenit fără întârziere. Aceștia au acordat primul ajutor victimei și au apelat numărul unic de urgență 112, solicitând intervenția unui echipaj medical.

Până la sosirea ambulanței, oamenii legii au monitorizat permanent starea bărbatului, oferindu-i sprijin și asigurându-i condițiile necesare până la preluarea de către cadrele medicale.

Ulterior, victima a fost transportată la spital pentru investigații și tratament de specialitate.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău reamintesc cetățenilor că, în situații de urgență, este important să solicite imediat ajutorul autorităților sau al serviciilor specializate, deoarece o intervenție rapidă poate face diferența și poate salva vieți.

Primăria Municipiului Bacău atrage atenția asupra modului în care a fost comunicată decizia privind închiderea, începând de luni, a Variantei Ocolitoare a municipiului Bacău. Potrivit administrației locale, informația a fost făcută publică prin intermediul presei și al rețelelor sociale, fără o notificare oficială prealabilă către autoritatea locală.

Primarul municipiului Bacău, Lucian Daniel Stanciu Viziteu, afirmă că o informare transmisă din timp ar fi permis administrației locale să pregătească măsuri pentru diminuarea impactului asupra traficului urban. Printre acestea se numără reorganizarea circulației, ajustarea lucrărilor aflate în desfășurare, adaptarea traseelor de transport public și reprogramarea unor intervenții la rețelele de utilități.

„În acest moment avem la dispoziție aproximativ 24 de ore pentru a implementa măsuri care ar fi putut fi planificate și aplicate din timp, dacă ar fi existat o comunicare instituțională adecvată”, a declarat primarul.

Primăria anunță că va mobiliza toate resursele disponibile pentru limitarea efectelor asupra traficului și că echipajele Poliției Locale vor fi prezente în teren pentru sprijinirea fluidizării circulației.

Totodată, administrația locală recomandă cetățenilor ca, în măsura posibilului, să evite arterele principale ale municipiului în perioada următoare și să își planifice din timp deplasările.

Primăria Bacău solicită instituțiilor implicate în gestionarea infrastructurii rutiere și a traficului o mai bună coordonare și o comunicare eficientă cu autoritățile locale, astfel încât măsurile cu impact major asupra comunității să poată fi pregătite și implementate în condiții optime.

Administrația locală își exprimă speranța că, pe durata restricțiilor de circulație, structurile de poliție rutieră vor asigura o prezență sporită în municipiu pentru fluidizarea traficului și gestionarea circulației, inclusiv prin devierea traficului greu acolo unde situația o permite.

Polițiștii Serviciului Rutier Bacău au depistat, vineri, un bărbat în vârstă de 49 de ani, cetățean străin, în timp ce conducea un autoturism pe DN2-E85, în localitatea Cleja, cu viteza de 144 km/h, depășind cu 94 km/h limita legală admisă pentru sectorul de drum.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, pentru depășirea cu mai mult de 70 km/h a vitezei maxime admise, conducătorului auto i-a fost reținut permisul de conducere pentru o perioadă de 120 de zile, fiind eliberată o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.

De asemenea, acesta a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 4.325 de lei.

Polițiștii reamintesc că viteza excesivă reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere și îi îndeamnă pe șoferi să respecte limitele legale de viteză și să adopte o conduită preventivă în trafic.

Reprezentanți ai Garnizoanei Bacău au participat sâmbătă, 15 august, la ceremonia militară și religioasă organizată în Cimitirul Internațional al Eroilor din comuna Oituz, în memoria militarilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial.

Evenimentul, ajuns la cea de-a XXIX-a ediție, a reunit oficialități, militari și localnici pentru a aduce un omagiu celor aproximativ 18.600 de eroi înhumați în Cimitirul Eroilor, situat în apropierea Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Parohia Grozești – Oituz.

Ceremonia face parte din seria manifestărilor dedicate comemorării luptelor din anul 1917, purtate în Pasul Oituz, una dintre cele mai importante pagini de eroism din istoria militară a României. Deviza „Pe aici nu se trece!”, asociată rezistenței armatei române în timpul confruntărilor, a fost evocată și în cadrul manifestării.

Reprezentanții Bazei 95 Aeriene au transmis că locurile de la Oituz rămân un simbol al sacrificiului și al curajului celor care și-au dat viața pentru apărarea țării și pentru înfăptuirea idealului de unitate națională.

Ceremonia s-a încheiat cu depuneri de coroane și momente de reculegere în memoria eroilor căzuți pe câmpul de luptă în anii 1916–1918.

Circulația rutieră pe Varianta Ocolitoare a municipiului Bacău, parte a Autostrăzii A7, va fi restricționată în perioada 17–31 august, pentru executarea lucrărilor de racordare la noile sectoare ale autostrăzii.

Potrivit autorităților, restricțiile vor intra în vigoare luni, 17 august, la ora 07:00, iar tronsonul va fi închis pe durata intervențiilor.

Șoferii care tranzitează municipiul Bacău sunt sfătuiți să utilizeze rutele alternative stabilite pentru fiecare direcție de deplasare.

Pentru traficul pe relația București – Suceava, sunt recomandate două variante:

• DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F – Calea Bârladului – Calea Romanului – DN2;
• DN2 – DN2T – DN11 – strada Arcadie Șeptilici – DN2G – DJ119B – DN15 – DN2U – DN2.

Pentru deplasarea spre Vaslui, ruta alternativă este DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F.

Șoferii care se îndreaptă către Piatra Neamț sunt direcționați pe traseul DN2 – DN2T – DN11 – strada Arcadie Șeptilici – DN2G – DJ119B – DN15.

Autoritățile recomandă participanților la trafic să își planifice din timp deplasările, să țină cont de eventualele întârzieri cauzate de devierea circulației și să respecte indicațiile polițiștilor rutieri și semnalizarea temporară instituită în zonă.

Cheltuielile destinate protecției sociale a șomerilor au continuat să scadă însă județul Bacău înregistrează un ritm de reducere considerabil mai accentuat decât media națională și cea regională. În același timp, structura acestor cheltuieli arată o schimbare de strategie: cresc sumele destinate indemnizațiilor de șomaj, în timp ce programele active de integrare pe piața muncii beneficiază de fonduri tot mai reduse.

Potrivit datelor din Anuarul Statistic al Județului Bacău 2026, în anul 2024 au fost cheltuite în județul Bacău 35,68 milioane lei pentru protecția socială a șomerilor, față de 39,67 milioane lei în anul 2023. Reducerea este de aproximativ 10%, fiind mai accentuată decât la nivelul Regiunii Nord-Est (-4%) și aproape dublă față de scăderea înregistrată la nivel național (-5,2%).

Bacăul reduce mai rapid cheltuielile decât media națională

Comparativ cu anul precedent, cheltuielile totale pentru protecția șomerilor au evoluat astfel:

• România: de la 2,103 miliarde lei la 1,993 miliarde lei (-5,2%);
• Regiunea Nord-Est: de la 303,6 milioane lei la 291,5 milioane lei (-4,0%);
• Județul Bacău: de la 39,67 milioane lei la 35,68 milioane lei (-10,0%).

Deși diminuarea cheltuielilor este vizibilă la toate nivelurile administrative, în județul Bacău aceasta este semnificativ mai accentuată, ceea ce indică fie o reducere a numărului beneficiarilor unor programe, fie o diminuare a fondurilor alocate măsurilor de ocupare.

Indemnizațiile de șomaj cresc, în timp ce programele active pierd finanțare

Analiza structurii cheltuielilor evidențiază o evoluție aparent paradoxală. În timp ce bugetul total s-a redus, cheltuielile pentru plata indemnizațiilor de șomaj au crescut.

În anul 2024, indemnizațiile acordate șomerilor cu experiență în muncă au ajuns la 15,35 milioane lei, comparativ cu 11,44 milioane lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 34%.

Această evoluție poate reflecta o creștere a numărului persoanelor care au beneficiat efectiv de indemnizație sau o prelungire a perioadelor de acordare a acesteia.

În schimb, majoritatea programelor destinate reintegrării pe piața muncii au beneficiat de resurse mai reduse.

Mai puțini bani pentru stimularea ocupării

Printre cele mai importante reduceri se remarcă:

• primele de activare, care au scăzut de la 106 mii lei la 67 mii lei;
• primele de relocare, reduse de la aproape 90 mii lei la 71 mii lei;
• stimulentele acordate angajatorilor care încadrează șomeri din categorii defavorizate, diminuate de la 11,81 milioane lei la 9,06 milioane lei;
• cheltuielile pentru mobilitatea forței de muncă, care rămân la un nivel foarte redus.

În același timp, cheltuielile încadrate la categoria „alte cheltuieli” au înregistrat cea mai mare reducere valorică, coborând de la 13,31 milioane lei în 2023 la 9,01 milioane lei în 2024.

Singurele creșteri notabile, pe lângă indemnizațiile de șomaj, se regăsesc la plățile acordate absolvenților, care au depășit ușor nivelul anului precedent.

Ce transmit aceste evoluții?

Datele sugerează că structura cheltuielilor pentru protecția șomerilor se modifică treptat.

Dacă în trecut o parte importantă a resurselor era orientată către măsuri active de ocupare – stimularea angajatorilor, mobilitatea forței de muncă sau primele de activare –, în prezent o pondere mai mare revine plăților directe reprezentate de indemnizațiile de șomaj.

Această schimbare poate avea mai multe explicații: reducerea finanțării unor programe active, diminuarea solicitărilor pentru anumite măsuri sau adaptarea politicilor publice la evoluția pieței muncii. Indiferent de cauză, diminuarea investițiilor în măsurile de reintegrare profesională ridică întrebări privind eficiența politicilor de ocupare pe termen lung.

Concluzie

În 2024, județul Bacău a înregistrat una dintre cele mai accentuate reduceri ale cheltuielilor pentru protecția socială a șomerilor, peste ritmul consemnat la nivel regional și național. Deși indemnizațiile de șomaj au crescut semnificativ, fondurile destinate măsurilor active de ocupare și stimulării angajării au fost diminuate.

Această evoluție arată că accentul politicilor de ocupare pare să se deplaseze de la sprijinirea reintegrării rapide pe piața muncii către susținerea financiară directă a persoanelor aflate în șomaj. Rămâne de văzut dacă această orientare va contribui la reducerea șomajului pe termen lung sau dacă va limita eficiența programelor destinate revenirii în activitate.

În fiecare an, la 15 august, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, sute de credincioși trec pragul Bisericii Precista din Bacău pentru a participa la slujba de hram. Pentru băcăuani, această zi are o însemnătate aparte, deoarece este sărbătoarea celui mai vechi monument religios păstrat în municipiu, un simbol al istoriei orașului de peste cinci secole.

O biserică ridicată în vremea lui Ștefan cel Mare

Puțini știu că Biserica Precista face parte din vechea Curte Domnească a Bacăului, ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Lăcașul a fost construit între anii 1489-1490 de Alexandru Voievod, fiul domnitorului, iar lucrările au fost încheiate și biserica a fost sfințită la 1 ianuarie 1491, după cum atestă pisania originală păstrată și astăzi. Biserica a fost închinată încă de la început Adormirii Maicii Domnului, hram pe care îl poartă neîntrerupt de peste 530 de ani.

De-a lungul timpului, edificiul a devenit unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Moldova și unul dintre puținele lăcașuri de cult ștefaniene care și-au păstrat în mare parte forma originală.

Martor al istoriei Bacăului

Istoria Bisericii Precista se confundă cu istoria orașului. A supraviețuit invaziei otomane din 1538, perioadelor de război, incendiilor și transformărilor urbane care au schimbat înfățișarea Bacăului.

În secolul al XVII-lea, în vremea domnitorului Vasile Lupu, biserica a beneficiat de ample lucrări de restaurare, fără ca structura inițială să fie modificată. În secolul al XIX-lea au fost adăugate elemente arhitecturale care ulterior au fost înlăturate, iar în perioada interbelică monumentul a fost restaurat astfel încât să revină cât mai aproape de aspectul din epoca lui Ștefan cel Mare.

În anul 1907, Biserica Precista a fost declarată monument istoric, iar de atunci a beneficiat de mai multe intervenții de conservare și restaurare.

Un monument de arhitectură medievală

Construită din piatră și cărămidă, biserica păstrează stilul moldovenesc specific epocii lui Ștefan cel Mare, îmbinând elemente bizantine cu influențe locale.

Planul este trilobat, cu turlă pe naos, iar proporțiile armonioase au făcut ca edificiul să reziste timp de peste cinci secole. Catapeteasma, una dintre cele mai valoroase componente artistice ale bisericii, datează din secolul al XVII-lea și păstrează icoane de mare valoare istorică și artistică.

Astăzi, întregul ansamblu – biserica, Curtea Domnească și Turnul de apărare – reprezintă unul dintre cele mai importante obiective istorice și turistice ale municipiului Bacău.

Hramul – o sărbătoare a comunității

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară și ca Sfânta Maria Mare, este unul dintre cele mai importante praznice ale Bisericii Ortodoxe. Ea amintește de trecerea Maicii Domnului la viața veșnică și este precedată de un post de două săptămâni.

Pentru comunitatea băcăuană, ziua de 15 august are și o valoare locală aparte. Fiind hramul Bisericii Precista, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe dedicate sărbătorii, iar lăcașul devine loc de rugăciune și de întâlnire pentru numeroși pelerini și vizitatori.

O moștenire de peste cinci secole

Într-o perioadă în care orașele se transformă rapid, Biserica Precista rămâne unul dintre reperele identitare ale Bacăului. Zidurile sale au fost martore la domnii medievale, războaie, reforme și schimbări istorice, fără să-și piardă menirea de lăcaș de rugăciune.

La peste 530 de ani de la ridicare, biserica întemeiată de fiul lui Ștefan cel Mare continuă să fie un simbol al credinței și al continuității istorice. De Adormirea Maicii Domnului, acest monument excepțional își deschide din nou porțile pentru a-și sărbători hramul, oferind credincioșilor și vizitatorilor ocazia de a redescoperi una dintre cele mai valoroase pagini din istoria Bacăului.

Rata abandonului școlar în județul Bacău a înregistrat o evoluție favorabilă în ultimii ani, însă datele statistice arată că fenomenul continuă să afecteze anumite niveluri de învățământ. În timp ce abandonul în ciclul primar și liceal s-a redus și se apropie de media națională, învățământul gimnazial și cel postliceal continuă să ridice semne de întrebare privind menținerea elevilor în sistemul educațional.

Potrivit datelor din Anuarul Statistic al Județului Bacău 2026, rata abandonului școlar reprezintă diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel existent la finalul acestuia, raportată procentual la numărul elevilor înscriși.

Bacăul se apropie de media națională

În anul 2023, rata abandonului în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,1% în județul Bacău, foarte apropiată de media națională de 1,0% și ușor peste media Regiunii Nord-Est, de 0,8%.

Comparativ cu anul 2022, când indicatorul ajunsese la 1,5%, județul a înregistrat o ameliorare vizibilă, ceea ce sugerează că măsurile de prevenire a abandonului școlar și programele de sprijin pentru elevii aflați în risc încep să producă efecte.

Învățământul primar rămâne stabil

În ciclul primar, abandonul școlar s-a situat la 1,1% în 2023, ușor peste media națională (1,0%) și peste cea regională (0,7%).

Deși diferențele sunt reduse, ele indică faptul că în județ persistă dificultăți legate de participarea constantă la școală, în special în comunitățile vulnerabile, unde sărăcia, migrația părinților și accesul dificil la educație influențează frecvența școlară.

Gimnaziul rămâne veriga vulnerabilă

Cele mai mari dificultăți apar în învățământul gimnazial.

În 2023, rata abandonului a fost de 1,1%, în scădere față de 1,9% în anul anterior, însă încă peste media națională (1,0%) și regională (0,9%).

Acest nivel de învățământ este considerat unul dintre cele mai sensibile, deoarece coincide cu perioada adolescenței, când riscul de absenteism, rezultate școlare slabe și părăsire timpurie a școlii este mai ridicat.

Evoluție pozitivă la liceu și învățământ profesional

Una dintre cele mai bune vești vine din învățământul liceal și profesional, unde abandonul școlar s-a redus semnificativ.

După ce în anul 2021 rata abandonului ajunsese la 2,3%, aceasta a coborât la 0,8% în 2022 și s-a menținut la 1,0% în 2023, practic la același nivel cu media națională (0,9%).

Evoluția poate fi explicată prin dezvoltarea învățământului profesional dual, extinderea burselor școlare și implementarea programelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru prevenirea abandonului școlar.

Postlicealul rămâne categoria cu cele mai mari pierderi

La polul opus se află învățământul postliceal și de maiștri, unde abandonul școlar continuă să fie cel mai ridicat.

În județul Bacău, rata abandonului a fost de 7,4% în 2023. Chiar dacă este mai mare decât în învățământul obligatoriu, aceasta este totuși considerabil sub media Regiunii Nord-Est (12,7%) și apropiată de media națională (7,6%).

Valorile ridicate sunt explicabile prin faptul că o parte dintre cursanți renunță la studii după angajare sau din motive profesionale și familiale.

Ce spun cifrele?

Privite în ansamblu, datele arată că județul Bacău a făcut progrese importante în reducerea abandonului școlar.

Indicatorii s-au îmbunătățit în aproape toate nivelurile de învățământ comparativ cu anii anteriori, iar diferențele față de media națională sunt reduse. Cu toate acestea, abandonul continuă să afecteze mai ales elevii din ciclul gimnazial și cursanții din învățământul postliceal, categorii în care sunt necesare intervenții țintite.

Reducerea abandonului școlar nu înseamnă doar menținerea copiilor în bănci, ci și creșterea șanselor lor de integrare pe piața muncii și de dezvoltare profesională. Într-un județ în care populația școlară este în scădere, fiecare elev care rămâne în sistemul de educație reprezintă o investiție importantă în viitorul comunității.

Consumul alimentar al locuitorilor din Regiunea Nord-Est continuă să poarte amprenta tradițiilor culinare, dar și a nivelului veniturilor, care rămâne sub media națională. Datele statistice arată că moldovenii consumă mai mult lapte, ouă, cartofi și băuturi alcoolice decât media națională, în timp ce consumul de carne, pește, produse de panificație și fructe rămâne sub nivelul înregistrat la nivelul întregii țări. Aceste diferențe reflectă atât specificul alimentar al regiunii, cât și puterea de cumpărare mai redusă, într-o zonă care continuă să fie cea mai puțin dezvoltată economic din România.

Mai puțină pâine, mai multe ouă și lapte

Unul dintre cele mai interesante aspecte este apropierea consumului de pâine de media națională. În 2024, un locuitor al Regiunii Nord-Est a consumat, în medie, 6,02 kg de pâine și produse de franzelărie pe lună, față de 7,24 kg la nivel național. În ultimii șase ani, consumul de pâine s-a redus atât în regiune, cât și în întreaga țară, semn al diversificării alimentației și al schimbării preferințelor alimentare.

În schimb, moldovenii rămân printre cei mai mari consumatori de ouă, consumul mediu ajungând la 16,75 ouă pe persoană pe lună, comparativ cu 15,42 ouă la nivel național. De asemenea, consumul de lapte este mai ridicat în regiune (6,08 litri/lună) decât media României (5,38 litri/lună), confirmând importanța produselor lactate în alimentația gospodăriilor din Moldova.

Carnea și peștele, încă sub media națională

Diferențele cele mai evidente apar la consumul de produse cu valoare adăugată mai mare.

În 2024, locuitorii Regiunii Nord-Est au consumat în medie 1,59 kg preparate din carne pe lună, ușor peste nivelul din anii anteriori, dar încă peste? Nu. Media națională a fost de 1,55 kg, ceea ce indică un consum apropiat. În schimb, la carnea proaspătă, consumul regional (4,07 kg) este foarte apropiat de media națională (4,03 kg).

Diferența cea mai mare rămâne la pește, unde consumul regional a fost de 0,85 kg pe persoană pe lună, comparativ cu 0,77 kg la nivel național, ceea ce arată că, surprinzător, regiunea depășește ușor media țării la acest capitol.

Cartofii rămân alimentul de bază

Specificul gastronomic al Moldovei se observă și în consumul ridicat de cartofi. În 2024, fiecare locuitor al regiunii a consumat, în medie, 3,51 kg de cartofi pe lună, comparativ cu 3,09 kg la nivel național.

În același timp, consumul de legume a ajuns la 8,31 kg lunar, ușor sub media României (8,89 kg), însă în creștere față de anii precedenți. Și consumul de fructe a continuat să avanseze, atingând 4,48 kg pe lună, apropiindu-se de media națională de 4,58 kg.

Aceste evoluții indică o diversificare treptată a alimentației și o orientare către produse proaspete, tendință observată la nivelul întregii țări.

Mai puțin mălai și fasole decât în trecut

Produsele considerate tradiționale în alimentația rurală își pierd treptat din importanță.

Consumul de mălai a scăzut constant în ultimii șase ani, ajungând la 1,35 kg pe persoană pe lună, iar consumul de fasole boabe și alte leguminoase s-a redus la 0,35 kg lunar. Evoluția este similară celei observate la nivel național și reflectă schimbarea obiceiurilor alimentare și diversificarea ofertei din comerț.

Apa îmbuteliată câștigă teren

Una dintre cele mai spectaculoase evoluții este creșterea consumului de apă minerală și băuturi nealcoolice.

În Regiunea Nord-Est, consumul mediu a crescut de la 4,64 litri pe persoană în 2019 la 5,45 litri în 2024, în timp ce media națională a urcat la 8,26 litri. Tendința sugerează schimbarea preferințelor consumatorilor și orientarea către produse nealcoolice.

În același timp, consumul de băuturi alcoolice rămâne mai ridicat în regiune (3,36 litri/lună) decât media națională (2,65 litri/lună), ceea ce confirmă un obicei de consum specific Moldovei.

Consumul alimentar reflectă nivelul de dezvoltare economică

Diferențele dintre Regiunea Nord-Est și media națională nu sunt întâmplătoare. Regiunea continuă să înregistreze unul dintre cele mai reduse niveluri ale PIB-ului pe locuitor și ale veniturilor salariale din România, ceea ce influențează direct structura consumului alimentar.

Cu toate acestea, evoluția ultimilor ani arată că alimentația moldovenilor devine tot mai diversificată. Scade consumul produselor tradiționale precum pâinea și mălaiul, în timp ce cresc consumul de fructe, legume, apă îmbuteliată și produse cu valoare nutritivă mai ridicată. Chiar dacă puterea de cumpărare rămâne sub media națională, tendințele de consum indică o apropiere treptată de modelul alimentar observat în restul țării și o schimbare a preferințelor către o dietă mai variată și mai echilibrată.

Săptămâna aceasta a fost marcată Ziua Internațională a Tineretului, un prilej bun să ne oprim cu recunoștință asupra tinerilor de la Centrul de Zi Betania.

Nu pentru a vorbi despre ei de la distanță, ci pentru a privi mai atent la ceea ce aduc, zi de zi, în viața centrului: prezență, bucurie, curaj, relații și momente care ne amintesc cât de important este ca fiecare om să aibă un loc în care să fie văzut, încurajat și implicat.

La Centrul de Zi, fiecare săptămână are ritmul ei. Sunt activități, conversații, exerciții practice, momente de socializare, aniversări, glume, emoții și pași mici spre mai multă autonomie.

Iar dincolo de programul zilnic, tinerii ne învață, de multe ori, lucruri esențiale.

RĂBDAREA schimbă felul în care privim progresul!

Într-o lume în care suntem obișnuiți să vedem rezultate rapide, tinerii de la Centrul de Zi ne reamintesc că progresul are nevoie de timp.

Uneori, un pas înainte nu se vede spectaculos. Poate fi o activitate dusă până la capăt, o responsabilitate asumată, o interacțiune mai ușoară cu ceilalți sau curajul de a încerca ceva nou.

Pentru fiecare beneficiar, ritmul este diferit. Iar atunci când există răbdare, sprijin și continuitate, lucrurile mici încep să capete valoare mare.

BUCURIA se găsește adesea în lucrurile simple!

La Centru, bucuria apare în momente firești: într-o activitate făcută împreună, într-o zi de naștere sărbătorită cu colegii, într-un zâmbet, într-o reușită mică sau într-un moment în care cineva se simte apreciat.

Pentru tinerii noștri, aceste clipe nu sunt simple detalii. Ele înseamnă apartenență, conectare și sentimentul că fac parte dintr-un grup.

Ne reamintesc că bucuria nu vine întotdeauna din lucruri mari. Uneori, are nevoie doar de oameni aproape, de un spațiu sigur și de ocazia de a fi primit așa cum ești.

CURAJUL înseamnă să încerci din nou!

La Centru, bucuria apare în momente firești: într-o activitate făcută împreună, într-o zi de naștere sărbătorită cu colegii, într-un zâmbet, într-o reușită mică sau într-un moment în care cineva se simte apreciat.

Pentru tinerii noștri, aceste clipe nu sunt simple detalii. Ele înseamnă apartenență, conectare și sentimentul că fac parte dintr-un grup.

Ne reamintesc că bucuria nu vine întotdeauna din lucruri mari. Uneori, are nevoie doar de oameni aproape, de un spațiu sigur și de ocazia de a fi primit așa cum ești.

De Ziua Internațională a Tineretului am privim spre ei cu recunoștință! 

Tinerii de la Centrul de Zi Betania ne arată, în fiecare zi, cât de important este ca un om să aibă un loc în care să fie primit, ascultat și valorizat.

Pentru noi, Centrul de Zi nu înseamnă doar activități.

Înseamnă comunitate, încredere și sprijin constant pentru adulții cu dizabilități care au nevoie de contexte reale de socializare, implicare și dezvoltare.

Săptămâna aceasta, când a fost marcată Ziua Internațională a Tineretului, ne îndreptăm gândurile către toți tinerii și ne bucurăm să îi avem aproape pe tinerii Betania, cu felul lor unic de a ne reaminti că fiecare om are valoare, ritm propriu și nevoie de locul său în comunitate.

Vă mulțumim că sunteți aproape de misiunea Betania și de oamenii pentru care construim, zi de zi, spații de sprijin, respect și apartenență!

              Ca părinte, auzi constant păreri despre ce ar trebui să știe cel mic și ce este sau nu indicat să facă la vârsta lui. Toată lumea se transformă brusc în psiholog, logoped și terapeut cu experiență în… sfaturi de pe rețelele sociale. Iar în acest mod, confuzia crește și tu ajungi să te focusezi pe lucruri care nu sunt întotdeauna relevante pentru dezvoltarea copilului tău.

              Așadar, să analizăm împreună câteva aspecte la care te-ai gândit poate, dar care în realitate nu contează atât de mult:

              „Știu alt copil care nu a vorbit până la 3 ani și este ok acum.”

              Dezvoltarea altui copil nu ne oferă informații despre copilul tău. Lipsa limbajului verbal poate fi cauzată de multipli factori, prin urmare este important să îi descoperim și să-l ajutăm pe cel mic să vorbească prin metode potrivite pentru el. Dacă începem intervenția de timpuriu, rezultatele apar mai ușor!

              „Copilul meu știe toate literele și cifrele.”

              Perfect! Aceasta este o abilitate importantă, însă esențială este și utilizarea limbajului pentru a comunica funcțional. Poate copilul să-și exprime nevoile sau dorințele? Poate să zică când îl doare ceva? Poate să verbalizeze un refuz? Poate să spună ce simte? Singure, cunoștințele academice nu pot suplini conexiunea cu ceilalți.

              „Are 1 an și 6 luni și spune doar 7 cuvinte.”

              Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare. Da, există anumite repere după care ne ghidăm, dar numărul de cuvinte nu este singurul aspect vizat. Ca terapeuți, ne interesează și modul de joacă, imitația, întelegerea limbajului, folosirea gesturilor, conectarea cu cei din jur și multe altele. Nu te descuraja!

              „Copilul meu se mai uită la televizor din când în când.”

              Deși nu recomandăm niciodată ca cei mici să petreacă timp în fața ecranului, acesta nu ne îngrijorează la fel de mult precum ceea ce înlocuiește televizorul sau telefonul. Are copilul o multitudine de oportunități de a se juca, interacționa și comunica cu oamenii de-a lungul zilei? Dacă răspunsul este pozitiv, atunci nu trebuie să-ți faci griji, dar nu uita că timpul la televizor și telefon trebuie să fie cât mai redus. Dacă răspunsul este negativ, sugestia ar fi să înlocuim ecranele cu interacțiunea directă și stimularea copilului, astfel încât acesta să aibă oportunități reale de învățare. În acest caz, mami și tati, haideți la joacă!

              Ca părinte, auzi constant păreri despre ce ar trebui să știe cel mic și ce este sau nu indicat să facă la vârsta lui. Dacă ai întrebări sau nedumeriri, vorbește cu un specialist. Luăm măsuri devreme, ca să nu regretăm mai târziu!

Ionescu Daria-Elena

Psihopedagog – Logoped

ACTUALIZARE: Minora a fost identificată în municipiul Bacău, aceasta fiind în afara oricărui pericol. Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor plecării voluntare de la domiciliu.

––––––––––––––––

Autoritățile au emis, joi, un mesaj RO-ALERT pentru găsirea unei fete în vârstă de 12 ani, dispărută din municipiul Bacău.

Potrivit mesajului transmis populației, minora Năstase Mihaela Maria, în vârstă de 12 ani, are aproximativ 150 de centimetri înălțime, constituție slabă, circa 45 de kilograme, păr șaten lung și ochi căprui.

La momentul dispariției, aceasta purta un tricou roz, pantaloni scurți negri și șlapi negri. De asemenea, avea asupra sa două ghiozdane, unul de culoare neagră și unul gri.

Autoritățile fac apel la cetățenii care dețin informații ce pot contribui la găsirea copilei să apeleze de urgență numărul unic 112.

Datele statistice aferente lunii mai 2026 evidențiază o evoluție mixtă a sectorului construcțiilor rezidențiale din județul Bacău. În timp ce activitatea de construire, măsurată prin valoarea lucrărilor de construcții, înregistrează o creștere semnificativă, indicatorii privind autorizațiile de construire și locuințele finalizate reflectă o temperare a ritmului investițiilor rezidențiale comparativ cu anul precedent.

În luna mai 2026, administrațiile publice locale din județul Bacău au eliberat 65 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 10 autorizații mai puține decât în aceeași lună a anului 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 13,3%. Comparativ cu luna aprilie 2026, activitatea de autorizare a înregistrat însă o revenire, numărul autorizațiilor crescând cu 9 unități (+16,1%). Structura autorizațiilor continuă să evidențieze predominanța mediului rural, unde au fost emise 78,5% dintre autorizații, în timp ce mediul urban a deținut doar 21,5%.

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026 au fost eliberate 281 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, dintre care 72 în mediul urban (25,6%) și 209 în mediul rural (74,4%). Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, numărul autorizațiilor s-a diminuat cu 24, respectiv cu 7,9%, ceea ce indică o reducere moderată a intențiilor investiționale în sectorul rezidențial.

Și în ceea ce privește numărul locuințelor pentru care au fost emise autorizații de construire, luna mai 2026 a consemnat o evoluție nefavorabilă față de anul precedent. Au fost autorizate 66 de locuințe, cu 10 mai puține decât în luna mai 2025 (-13,2%). De asemenea, comparativ cu luna aprilie 2026, numărul acestora a scăzut cu 36 de locuințe (-35,3%), ceea ce reflectă o diminuare accentuată a proiectelor rezidențiale autorizate într-o singură lună.

La nivelul primelor cinci luni ale anului 2026, au fost autorizate 331 de locuințe, dintre care 118 în mediul urban (35,6%) și 213 în mediul rural (64,4%). Spre deosebire de evoluția autorizațiilor, acest indicator a înregistrat o creștere de 16 locuințe (+5,1%) față de perioada similară din anul 2025, sugerând că, deși numărul autorizațiilor este mai redus, acestea vizează proiecte cu un număr ușor mai mare de locuințe.

În ceea ce privește locuințele finalizate, în trimestrul I 2026 au fost date în folosință 120 de locuințe, dintre care 25 în mediul urban și 95 în mediul rural. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, numărul locuințelor terminate a fost mai mic cu 39 de unități, ceea ce confirmă încetinirea ritmului de finalizare a investițiilor rezidențiale.

Analiza surselor de finanțare evidențiază faptul că toate cele 120 de locuințe finalizate au fost realizate din fondurile proprii ale populației, în regie proprie. Nu au fost finalizate locuințe finanțate din sursele proprii ale persoanelor juridice, din subvenții bugetare, prin programe destinate tinerilor sau prin credite ipotecare, ceea ce subliniază dependența sectorului rezidențial de investițiile individuale ale populației.

La data de 31 martie 2026 se aflau în curs de execuție 2.918 locuințe, dintre care 2.912 erau finanțate din fondurile populației, iar doar 6 din alte surse de finanțare. Acest volum ridicat de locuințe aflate în construcție indică existența unui potențial important pentru creșterea numărului de locuințe finalizate în perioadele următoare, cu condiția menținerii ritmului investițiilor.

Totodată, activitatea de construcții din județul Bacău a înregistrat o evoluție foarte favorabilă în primul trimestru al anului 2026. Valoarea lucrărilor de construcții a fost cu 54,0% mai mare decât în trimestrul I 2025, creșterea fiind susținută în principal de lucrările de construcții noi (+54,6%). De asemenea, lucrările de reparații capitale au crescut cu 46,5%, iar cele de întreținere și reparații curente cu 19,2%. Structura lucrărilor relevă faptul că 98,1% din volumul total al activității a fost reprezentat de construcții noi, în timp ce lucrările de reparații capitale au avut o pondere de doar 0,7%, iar cele de întreținere și reparații curente de 1,2%.

În ansamblu, evoluția sectorului construcțiilor din județul Bacău în anul 2026 este caracterizată de o dinamică diferită între indicatorii analizați. Deși numărul autorizațiilor de construire și al locuințelor finalizate este inferior celui înregistrat în anul precedent, creșterea numărului de locuințe autorizate la nivelul întregii perioade, volumul ridicat al locuințelor aflate în execuție și majorarea semnificativă a valorii lucrărilor de construcții confirmă menținerea unui nivel ridicat al activității în sectorul construcțiilor, susținut în principal de investițiile populației și de dezvoltarea construcțiilor noi.